Începând cu criza financiară din 2008, majoritatea guvernelor europene au început să trăiască din ce în ce mai mult pe datorie. Pentru a-și acoperi cheltuielile și găurile de la buget, statele au început să se împrumute din ce în ce mai mult, iar datoria publică a crescut.

Cei doi ani de pandemie au venit ca o nouă lovitură. Suprapuși cu multiple crize la nivel european, acești ani au venit la pachet cu noi cheltuieli suplimentare pentru guverne, care au pompat bani și stimulente în economie și în populație, pentru a depăși blocajul provocat de criza sanitară.

România s-a înscris în trendul european, dar nu stă rău la acest capitol al îndatorării. Deși datoria guvernamentală a crescut cu mai bine de zece procente, de la 35,2% din PIB în 2019, la 48,9% în 2021, România înregistrează în continuare una dintre cele mai mici datorii guvernamentale din statele Uniunii Europene, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional. Cele mai recente date plasau datoria guvernamentală a României la 48% din PIB, în octombrie 2022.

Dacă discutăm despre datoria privată, adică doar de împrumuturile și garanțiile emise în beneficiul gospodăriilor și companiilor nefinanciare, ca pondere în PIB, valorile sunt mult mai mari. Datoria privată a înregistrat creșteri în multe state, de la începutul pandemiei. Oamenii au luat credite mai multe, pentru a face față creșterii costurilor, mai ales într-o perioadă în care s-au suprapus multiple crize.

România înregistrează și aici valori mici, în comparație cu celelalte state. Potrivit datelor FMI, totalul împrumuturilor gospodăriilor și companiilor ajunge la mai puțin de 30% din PIB, în timp ce în multe state occidentale, valoarea acestor datorii depășește 150% din PIB.