Călătoriile, în blocaj

Vara vrajbei noastre, pe aeroporturi. Cum a ajuns transportul aerian în criză

Computer Hope Guy
Pe Schiphol, în Amsterdam, ca pe multe alte aeroporturi din întreaga lume, se formează cozi imense și haos, din cauza lipsei de personal și a dereglării traficului aerian. Foto: Profimedia Images.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Mii de zboruri anulate zilnic în toată lumea, întârzieri cu orele, cozi imense la check-in sau la bagaje, pe aeroporturi din Europa sau din America. Sunt ingredientele unui film care rulează în reluare, zi de zi, în această perioadă, pe cele mai multe aeroporturi din întreaga lume. La ora publicării acestui articol, erau în jur de 8.500 de zboruri care aveau întârziere și peste 1.900 au fost anulate. Iar astăzi e o zi bună. Cu o zi înainte, au fost peste 18.000 de zboruri întârziate, iar 2.300 au fost anulate cu totul, conform flightaware.com. La București, pe Otopeni, 60 de curse au avut luni întârziere și una a fost anulată.

Setea de a călători a oamenilor scăpați de restricțiile unei pandemii de Covid care s-a întins pe doi ani este egalată doar de incapacitatea majorității liniilor aeriene și aeroporturilor de a face față. Cum s-a ajuns aici?

Pe scurt, explicația e simplă: industria de aviație se confruntă cu o criză de personal fără precedent. Nu mai sunt suficienți piloți, echipaje de bord, dar mai ales operatori de bagaje, de îmbarcare sau de întreținere a infrastructurii, pentru câte zboruri sunt scoase pe piață de companiile aeriene, dornice să revină cât mai rapid la marjele de operare din perioada pre-pandemie.

Pandemia de Covid-19 și restricțiile drastice de călătorie care au existat în ultimii doi ani au lovit crunt industria aviatică. Unul dintre principalele efecte au fost concedierile masive sau șomajul tehnic. Mai puține zboruri au însemnat cu 2,3 milioane mai puțini angajați în industria aviatică, la nivel mondial, la finalul anului 2021, conform Oxford Economics, citat de Financial Times. De exemplu, British Airways și-a concediat în pandemie un sfert dintre angajați, în SUA s-au pierdut în jur de 100.000 de joburi în domeniu, iar operatorul aeroportuar Swissport a dat afară o treime din angajați.

Unde sunt acești oameni acum, când e din nou nevoie maximă de ei? Cu siguranță, nu pe aeroporturi. Concedierea lor masivă a declanșat un lanț al slăbiciunilor, cu efecte devastatoare pentru industrie, care acum se chinuie să le peticească, oferind creșteri salariale pentru a convinge oamenii să revină. Acest lucru nu doar că nu se întâmplă în ritmul dorit, dar pe deasupra cei rămași să muncească pe aeroporturi și aeronave amenință cu greve în această vară, din cauza condițiilor de muncă suprasolicitante.

Industria de aviație „plătește prețul concedierilor în masă, din timpul pandemiei”, arată cel mai mare sindicat britanic din industria de aviație, care amenință cu greve și spune că situația nu se va remedia până când salariile și condițiile de muncă de pe aeroporturi nu se vor îmbunătăți.

„Revoluția demisiilor”, etapa pe aviație

Ieșirea treptată din pandemie a adus cu sine nu doar o nevoie reînnoită de angajați trimiși până nu demult în șomaj, ci și o „revoluție a demisiilor”. Un fenomen descris pe larg de Panorama, care a zguduit piața muncii la nivel mondial și care a marcat o schimbare de mentalitate la nivelul angajaților. Aceștia nu doar că au început să părăsească masiv joburile prost plătite sau nesatisfăcătoare, ci au refuzat să revină la muncă în condiții sub standardele dorite.

Industria de aviație nu a fost ocolită, iar de acest lucru sunt conștienți și mai marii ei. Willie Walsh, directorul general al asociației mondiale a companiilor aeriene, IATA (International Air Transport Association), știe că „atitudinea oamenilor față de job s-a schimbat în acești doi ani” și că, din păcate, aviația este unul dintre domeniile care nu se pot adapta prea curând noilor pretenții ale angajaților.

„Conceptul de a lucra de acasă, condiții de muncă flexibile sunt lucruri foarte diferite de ce am văzut înainte. Și, din nefericire, industria de aviație nu poate oferi aceste avantaje. Piloții trebuie să fie prezenți, echipajul de bord trebuie să fie prezent. Oamenii care încarcă bagajele trebuie să fie la aeroport. Deci nu putem oferi aceeași flexibilitate pe care alte industrii o oferă. Va fi mai greu pentru noi să atragem angajați”, a spus șeful IATA, într-un interviu pentru CNBC.

Cei mai mulți dintre oamenii trimiși acasă în pandemie, de care acum este acută nevoie, nu au fost din categoria înalt calificată a piloților, de exemplu. Au fost oamenii din spate, cu joburi grele și relativ prost-plătite. Cei care încarcă bagajele, cei care asigură fluxul de pasageri sau cei care asigură buna întreținere a infrastructurii aeroportuare. Ei nu au stat pe loc, în șomaj, ci și-au găsit alte joburi, de multe ori în fulminanta „gig economy” (de la curieri, la șoferi de ocazie, de exemplu).

Mulți și-au dat seama că programul drastic de pe aeroporturi și munca în orice condiții meteo, pe bani care în Occident rivalizează cu ce puteau primi la un job dintr-un supermarket, nu mai este chiar așa de atrăgătoare. În Germania, de exemplu, mulți angajați concediați de pe aeroporturi, în pandemie, s-au îndreptat către marile companii de retail online, precum Amazon. „E mai confortabil să împachetezi un uscător de păr sau un computer într-o cutie, decât să ridici o valiză de 20 de kilograme, târându-te în fuzelajul unui avion”, explică Thomas Richter, șeful sindicatului german ABL, pentru Reuters.

O altă mare problemă este că, oricât de „necalificată” ar putea să pară, din exterior, munca unor oameni care încarcă bagaje sau conduc un autobuz pe pistă, reocuparea acestor posturi necesită nu doar training intens, ci și un proces destul de îndelungat de verificare a „securității” angajaților, care poate dura câteva săptămâni.

Condițiile grele de muncă, salariile neatractive și trainingul îndelungat îi descurajează și pe cei care încearcă să intre proaspăt în acest domeniu. De exemplu, un operator de 56 de ani care scanează bagajele pe aeroportul parizian Charles de Gaulle câștigă în jur de 1.800 de euro pe lună, în mână, și povestește că tinerii vin să se angajeze și după o zi pleacă, spunând că au responsabilități prea mari pentru un salariu de casier la magazin.

Companiile măresc salariile, sindicatele anunță greve în iulie

aeroport
Toate zborurile de pe aeroportul din Bruxelles, Belgia, au fost anulate, luni, 20 iunie, din cauza unei greve a lucrătorilor care asigură securitatea pe aeroport. Foto: Profimedia Images.

Nu peste tot criza e la fel de mare, subliniază șeful IATA: „Vedem aceste lucruri pe anumite aeroporturi și la anumite linii aeriene, nu la toată industria. Nu e peste tot. Oamenii arată cu degetul la Gatwick, Heathrow, Amsterdam sau Dublin și apoi se așterne tăcerea. E vorba de patru aeroporturi. Nici acolo nu sunt probleme în fiecare zi”.

Totuși, problemele se văd pe mult mai multe aeroporturi și este de ajuns ca un nod aerian major, precum Schiphol, din Amsterdam, sau Charles de Gaulle, din Paris, să dea rateuri, ca efectele să se extindă în lanț și pe alte aeroporturi.

Nevoia de angajați în industrie este mare, iar companiile fac eforturi să o acopere. În Paris, pe CDG și Orly, e nevoie de 4.000 de angajați. Celor prezenți deja li se oferă bonusuri pentru a nu pleca în concediu până în septembrie. Sindicatele franceze au cerut măriri salariale de 300 de euro pe lună. În Amsterdam, pe Schiphol, e un deficit de 10.000 de angajați față de perioada pre-pandemică, iar olandezii au oferit pe perioada verii o creștere salarială record, de 5,25 euro pe oră, pentru cei 15.000 de angajați care acoperă curățenia, manevrarea bagajelor și securitatea pe aeroport.

Pe deasupra crizei de personal de pe aeroporturi, se adaugă grevele, pentru că sindicatele știu că pot obține condiții mai bune când companiile sunt sub această presiune imensă. Șapte sindicate din aviație, din Italia, Franța, Portugalia, Belgia și Spania au amenințat cu greve în această vară, dacă nu obțin ceea ce vor.

Pe termen scurt, soluția companiilor aeriene și a aeroporturilor a fost pur și simplu să reducă numărul de zboruri, pentru a se recalibra, pe cât posibil, la numărul de angajați de care dispun. În Marea Britanie, Gatwick, al doilea mare aeroport britanic, a anunțat că limitează zborurile la 825 pe zi în iunie și 850 pe zi în iulie, față de 900 câte erau în plan. British Airways a anunțat că își reduce cu 10% zborurile, până în octombrie.

În Olanda, aeroportul Schiphol a anunțat că limitează numărul zilnic de pasageri pe care îl poate procesa la 67.500, de pe 7 iulie, cu o creștere la 72.500 pe zi, din luna august. Efectul: companiile aeriene au început să anuleze zboruri care pleacă sau sosesc la Amsterdam.

La rândul lor, companiile aeriene și aeroporturile dau vina pe guverne, pentru că nu au avut planuri coerente de impunere a restricțiilor, dar nici de ridicare a lor. Totul s-a făcut de-a valma, brusc. „Ar fi fost de mare ajutor să știm ce au de gând guvernele, dacă ne-ar fi dat niște avertismente din timp”, spune Willie Walsh, șeful IATA.

Tot acest haos vine în condițiile în care călătoriile cu avionul și turismul la nivel mondial nici măcar nu au revenit încă la nivelurile din 2019, dinainte de pandemie.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x