Războiul sancțiunilor

Armata de miliardari a lui Putin. Cine sunt oligarhii pe care Occidentul i-a lovit la bani

Computer Hope Guy
Vladimir Putin și unul dintre oamenii săi de încredere, Igor Secin, pe care l-a pus în fruntea Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei. Foto: Profimedia.

Vladimir Putin este înconjurat de oameni care s-au îmbogățit și l-au îmbogățit. Oligarhi miliardari, bancheri sau oameni de încredere funcționează într-un sistem total dependent de liderul de la Kremlin. Tot Putin este cel care i-a pus pe mulți în pozițiile în care se află acum și din care s-au îmbogățit. Alții sunt bogați doar pentru că Putin le permite, atât timp cât joacă cum vrea el. Este așa-numita kleptocrație care domnește peste Rusia. O castă de oameni care exploatează exclusiv resursele statului, adunând averi uriașe, cu protecția unui sistem politic corupt. Al cărui cap stă la Kremlin.

Putin și-a creat o camarilă pe care a recrutat-o meticulos, încă din tinerețe. Fie dintre colegii săi din KGB, de la Dresda, fie de la începuturile sale de lucrător la stat în primăria din Sankt Petersburg, imediat după căderea URSS, unde a îmbinat ca un maestru al combinațiilor relațiile din serviciile secrete cu oportunitățile de făcut bani pe seama unui stat prăbușit. Cu toții l-au urmat, fideli, pe Putin la Moscova. Pe măsură ce Putin a avansat în FSB, apoi la vârful statului rus, ajungând premier și președinte, au avansat și ei. Putin le-a facilitat afacerile, i-a pus în poziții de putere sau direct șefi ai unor companii de stat care gestionează imensele resurse naturale ale Rusiei.

Sancțiunile pe care Vestul – SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie – le-a țintit asupra lor au început încă din 2014, când Putin a decis să invadeze Estul Ucrainei și să rupă din ea Crimeea. Acum, în 2022, ele s-au intensificat și s-au extins, inclusiv asupra familiilor lor. Interdicțiile aplicate îi lovesc pe îmbogățiții lui Putin exact acolo unde îi doare: la bani. Nu mai pot circula și cheltui banii în locurile europene sau americane unde făceau afaceri și își clădeau luxul cu achiziții de tot felul, de la iahturi la vile, conace și avioane. Mai mult, autoritățile au început să le sechestreze bunuri deținute în țările unde au interdicții.

Panorama a făcut o colecție de oligarhi, bancheri și oameni de încredere ai lui Vladimir Putin, pe care Occidentul i-a sancționat ca răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în februarie 2022. Aici poți vedea un material interactiv despre cercul de încredere din jurul lui Putin.

Oligarhii care au crescut cu Putin

Familia Rotenberg: Frații miliardari Arkadi și Boris Rotenberg se află pe lista de sancțiuni a SUA încă din 2014, de când Putin a invadat prima oară Ucraina. Sunt prietenii din copilărie ai lui Vladimir Putin, din Sankt Petersburg (la vremea aceea – Leningrad). În adolescență, își petreceau timpul împreună și se antrenau la judo și sambo (artă marțială dezvoltată în URSS de NKVD, strămoșul KGB-ului).

Cei doi frați au ajuns să pună mâna pe subisidiare ale gigantului energetic de stat Gazprom și să devină practic niște intermediari pentru compania de stat, care cumpăra de la ei țevi de gaz, de exemplu. Frații Rotenberg au grupat firmele-satelit cumpărate de la Gazprom în compania lor, Stroigazmontaj (SGM Group), care a ajuns cel mai mare constructor de infrastructură din domeniul gazelor și petrolului și, evident, un important subcontractor al Gazprom.

Împreună dețin banca SMP (Severnîi Morskoi Put – Traseul Mării Nordului).

Firmele celor doi frați au primit de la statul rus contracte estimate la 7 miliarde de dolari, pentru organizarea și infrastructura Olimpiadei de iarnă de la Soci, din 2014.

arkadi rotenbergArkadi Rotenberg (sancțiuni SUA, UK, UE): 70 ani. Averea lui este estimată la 3 miliarde de dolari. În 2015, pe când deținea firma Stroigazmontaj (SGM Group), Arkadi a primit de la guvernul condus de Dmitri Medvedev contractul pentru construcția podului Kerci, care leagă Peninsula Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014) de teritoriul Rusiei. Construcția a fost de importanță strategică pentru Putin, pentru că a legat fizic Crimeea de Rusia, dar și pentru că a putut aproviziona mai ușor regiunea ruptă de la Ucraina. Ulterior, în 2017, tot compania lui Arkadi a primit și contractul pentru construirea unei linii de tren pe podul respectiv.

Arkadi a mai deținut Mostotrest, cea mai mare companie de construcții de poduri din Rusia, cu care a luat o parte din contractele Olimpiadei de la Soci, dar a lucrat și la podul Kerci, din Crimeea. A mai deținut TPS Avia (infrastructură pentru aeroporturi), Invest Capital Bank sau Mineral Fertilizers (fabrică de îngrășăminte agricole).

O editură deținută de Arkadi, Prosvescenie, a implementat în Crimeea o campanie de PR care avea drept țintă să convingă copiii din regiune că acum sunt cetățeni ruși care trăiesc în Rusia, deci ar trebui să susțină integrarea Peninsulei în Federația Rusă, notează guvernul britanic, în motivarea sancțiunilor asupra lui Arkadi.

În 2014, sancțiunile UE asupra lui Arkadi i-au atins active în valoare de circa 30 de milioane de euro. Autoritățile din Italia i-au luat un hotel la Roma, și două vile în Sardinia.

În 2021, după ce organizația lui Alexei Navalnîi a documentat palatul construit la malul Mării Negre pentru Putin, Arkadi a susținut că de fapt proprietatea i-ar aparține lui.

Fiica sa, Lilia Rotenberg (43 ani), dar și fiul său, Pavel Rotenberg (22 ani, jucător profesionist de hochei la Dinamo Sankt Petersburg), au fost puși și ei pe lista de sancțiuni a SUA.

boris rotenbergBoris Rotenberg (sancțiuni SUA, UK): 65 ani. Are o avere estimată la 1,1 miliarde dolari. Are și cetățenie finlandeză, iar UE nu l-a inclus pe lista sancțiunilor. La fel ca și la precedenta rundă de sancțiuni, cea din 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea și a deschis practic războiul din Ucraina. Atunci, Boris a rămas cu proprietăți imobiliare de milioane de euro neatinse în Europa – mai multe vile pe Riviera Franceză.

Sub sancțiunile SUA au fost puși și fiii săi: Boris Junior Rotenberg (35 ani), cu reședințe la Moscova și la Londra, precum și Roman Rotenberg (40 ani). Ambii au dublă cetățenie, rusă și finlandeză. De asemenea, actuala soție a lui Boris, Karina (43 ani), care concurează din partea Rusiei la concursuri internaționale de echitație, e și ea pusă pe lista de sancțiuni a SUA.

Igor Rotenberg (47 ani), fiul lui Arkadi, este și el pe lista de sancțiuni a SUA și UK. Averea lui este estimată la peste un miliard de dolari. Este prezentat de guvernul britanic drept un proeminent afacerist în domeniul transporturilor, cu legături de familie cu Vladimir Putin. Este șeful consiliului de administrație al NTS (National Telematic Systems) și al RTITS, companie care gestionează „Platon”, sistemul automatizat de plată a taxelor de circulație pe șoselele din Rusia, pentru camioane.

Dezvoltă soft pentru „șosele inteligente”, de la sisteme de semaforizare inteligentă la management al locurilor de parcare.

Până în 2021, Igor deținea și Gazprom Burenie, cel mai mare contractor de foraje pentru gaze și petrol, companie desprinsă din Gazprom și intrată în proprietatea familiei Rotenberg.

Ghennadi Timcenko (sancțiuni SUA, UK, UE): 69 ani. Născut în Armenia, are cetățenie rusă, armeană și finlandeză și o reședință în Elveția. Prieten apropiat al lui Putin, averea lui este estimată la peste 16 miliarde de dolari. Deține Volga Group, un holding cu afaceri în energie, transporturi, infrastructură și finanțe. Controlează părți din Sibur, gigant din petrochimia rusă, din Novatek, al doilea mare producător de gaze din Rusia, din Stroytransgaz (grup de construcții care lucrează cu Gazprom și statul rus) sau din banca Rossia, prin care cercul apropiat al lui Putin își rulează banii și face investiții.

A fost printre fondatorii Gunvor, cea mai mare companie de comerț internațional cu petrol din Rusia. Conform guvernului SUA, care l-a pus sub sancțiuni încă din 2014, „Putin are investiții în Gunvor și e posibil să aibă acces la fondurile Gunvor”. Prin această companie, care a profitat și de destrămarea Yukos, a oligarhului căzut în dizgrația Kremlinului, Mihail Hodorkovski, Timcenko și-a construit averea. Și pe cea a lui Putin, după cum arată unele investigații.

De altfel, Timcenko provine din domeniul petrolului, unde activa încă din anii ’80, la Sankt Petersburg și unde a beneficiat imediat după căderea URSS de relația cu Putin, care controla comerțul exterior în regiune, din poziția sa de la primăria din Sankt Petersburg. Imediat după căderea URSS, comerțul exterior cu petrol era interzis în Rusia și putea fi făcut doar cu dispensă de la stat. Dispensă pe care Putin o controla, la Sankt Petersburg. Petrolul era aproape gratis în Rusia în anii ’90, însă la export putea fi vândut la prețul pieței. Astfel că Putin și Timcenko s-au asociat într-o schemă de export de petrol la rafinăria Kirish, făcând bani pe care statul rus nu i-ar mai fi văzut înapoi.

Nikolai Șamalov (sancțiuni UK): 72 ani. Fost dentist, este un vechi prieten al lui Putin și fondatorul așa-numitei „cooperative Ozero”, un club din care fac parte cei mai influenți oameni din jurul președintelui rus. Șamalov este un acționar important al băncii Rossia, considerată o bancă la care apelează prietenii Kremlinului și al cărei acționariat e controlat strict de apropiații lui Putin. Datele din „Panama Papers” au arătat că banca respectivă a rulat banii mai multor oficiali ruși pentru a-i ascunde în offshore-uri. Se presupune că inclusiv banii lui Vladimir Putin.

Banca are acțiuni și în grupul de presă National Media Group, care deține mai multe posturi tv (printre care Pervîi Canal – Canalul 1, cea mai mare televiziune rusească) și publicații fidele propagandei de la Kremlin.

Legătura dintre Șamalov și Putin a apărut însă la începutul anilor ‘90, imediat după căderea URSS, când compania germană Siemens a câștigat contracte în Rusia, aprobate de biroul de comerț exterior unde lucra pe atunci Putin – KVS din Sankt Petersburg. Reprezentantul Siemens în Rusia era pe atunci Șamalov. Cei doi au ajuns să se asocieze pentru a aduce echipamente medicale Siemens, pentru utilarea spitalelor din oraș, în firma Petromed. Ulterior au extins afacerea la nivel național. Astfel, în conturile offshore ale companiei ar fi ajuns să se strângă în jur de 500 de milioane de dolari, de pe urma acestor contracte „vămuite” de Putin și de apropiații săi. Folosind bani sifonați din aceste contracte, a fost creat un mecanism financiar care, în afară că i-a îmbogățit pe cei din spatele său, a ajutat și la finanțarea palatului lui Putin de la Marea Neagră, din localitatea Gelendjik.

În 2008, Siemens a plătit guvernelor din SUA și Germania despăgubiri de 1,6 miliarde de dolari, după ce a recunoscut că a făcut plăți ilegale de 1,4 miliarde dolari în mai multe țări, inclusiv în Rusia, pentru livrarea de echipamente medicale (era vorba practic de șpăgi).

Serghei Kolesnikov, unul dintre cei care a participat la aceste combinații financiare, dar care ulterior a ieșit cu dezvăluiri în public despre ele, a arătat că împreună cu Șamalov a pus la punct și un fond de investiții, Rosinvest, în care de asemenea Putin avea băgați bani. Prin acest fond ar fi fost rulați și ascunși banii președintelui rus.

Kirill Șamalov (sancțiuni SUA, UK): 39 de ani. În 2018, averea lui era estimată la 1,4 miliarde de dolari. E cunoscut ca fiind cel mai tânăr miliardar al Rusiei și fostul ginere al președintelui Putin. Este fiul lui Nikolai Șamalov. Este acționar și vicepreședinte al consiliului de administrație al grupului Sibur, cea mai mare companie rusească din domeniul petrochimiei, care se bucură de finanțări și contracte directe de la guvernul rus. A preluat acțiuni la Sibur de la un alt oligarh favorit al lui Putin, Ghennadi Timcenko, după ce acesta a fost pus sub sancțiuni de SUA, în 2014. Însă primul pas intrarea în companie l-a făcut plătind circa 100 de dolari pentru o acțiune la un offshore care controla compania-gigant. A ajuns astfel să controleze câteva procente, în valoare de miliarde de dolari, plătind o sumă derizorie.

A fost însurat câțiva ani cu una dintre fiicele lui Putin, Katerina Tihonova, din 2013 până în 2018. În timpul mariajului, porțile și cuferele Kremlinului i s-au deschis. În perioada respectivă a și intrat, de altfel, în acționariatul gigantului petrochimic Sibur. Cuplul a dus o viață de lux în Rusia, dar și în Europa, arată o serie de emailuri scurse în presă. Aveau o vilă la Usovo, suburbie de lux a Moscovei, dar și una la Biarritz, în Franța, care costa peste 4 milioane de euro și pe care au cumpărat-o tot de la oligarhul Timcenko.

Cercul „securiștilor”: KGB și GRU

Serghei Cemezov (sancțiuni SUA, UK, UE): 69 ani. Este președintele Rostec, cea mai mare companie de armament a Rusiei, și un vechi prieten de-al lui Putin – ambii au fost ofițeri KGB la Dresda, în Germania de Est, în anii ’80.

Rostec a sprijinit anexarea Crimeei în 2014: a început să integreze companiile regionale din domeniul apărării și să construiască centrale electrice acolo.

Legătura sa cu Putin a început în KGB, dar a continuat după căderea URSS, lucru care l-a îmbogățit pe Cemezov. Acesta a intrat în conducerea Sovintersport, la Moscova (compania de stat controla toate relațiile sportive ale Rusiei cu Vestul, încă de pe vremea URSS), apoi l-a urmat pe Putin la Kremlin, la departamentul de gestionare a proprietăților prezidențiale, unde au lucrat amândoi la departamentul de relații economie externe. Ulterior, după ce Putin a ajuns președinte, Cemezov a fost propulsat în poziții de conducere la diverse companii de stat (printre altele Aeroflot sau Kamaz).

Averea familiei sale era estimată de Forbes, în 2012, la circa 500 de milioane de dolari, iar prin conturi și firme offshore ei controlau bunuri în valoare de circa 400 de milioane de dolari. Printre exemple, super-iahtul Valerie, de 140 milioane dolari, o vilă de 15 milioane de euro în Costa Brava (Spania), o alta de aproape 5 milioane pe Costa del Sol (Spania).

Pe lista sancțiunilor SUA se află de asemenea soția Ekaterina Ignatova (54 ani), fiul său, Stanislav Cemezov (49 ani), fiul Alexander Cemezov (37 ani), fiica vitregă Anastasia Cemezov (35 ani) și fiul Serghei Sergheievici (19 ani).

Igor Secin (sancțiuni SUA): 61 ani. Conduce de 10 ani Rosneft, cea mai mare companie de petrol din Rusia. A fost vicepremier între 2008 și 2012 și este unul dintre apropiații lui Putin, de pe vremea când acesta făcea combinațiile de comerț exterior la Sankt Petersburg, imediat după căderea URSS. Este pus sub sancțiuni de SUA încă din 2014, după invadarea Ucrainei.

Secin a fost privit de-a lungul timpului drept aghiotantul cel mai de încredere al lui Putin, fiindu-i cel mai loial din cercul de „securitate”, format din foștii colegi din KGB. „Îmi plăcea de Secin. Când m-am mutat la Moscova, mi-a cerut să vină și el. L-am luat”, descrie sec Putin relația lor, în autobiografia sa.

Secin, ca mulți alții din anturajul de putere și afaceri al lui Putin, l-au urmat pe acesta la Moscova, unde a ajuns la un moment dat adjunct al cancelariei de la Kremlin. Pe vremea URSS, Secin a lucrat în străinătate, cu forțele sovietice din Mozambic, ca traducător, fiind școlit ca lingvist și fluent în portugheză și franceză. S-a speculat că lucra pentru GRU, serviciul secret al armatei. La întoarcerea în Rusia, a ajuns să lucreze sub Putin, la biroul de relații economice externe al primăriei din Sankt Petersburg.

În fruntea Rosneft, Secin a supervizat preluarea companiei petroliere Yukos, a oligarhului Mihail Hodorkovski, căzut în dizgrația lui Putin.

La începutul lunii martie 2022, autoritățile din Franța i-au sechestrat lui Secin super-iahtul „Amore Vero”.

În 2022, SUA l-au pus sub sancțiuni și pe Ivan Secin, fiul său de 33 de ani.

Nikolai Tokarev (sancțiuni SUA, UE): 71 ani. Născut în Kazahstan, este șeful Transneft, una din marile companii de petrol, care transportă circa 90% din petrolul extras în Rusia. În 2012, salariul său anual era de 6 milioane de dolari, conform Forbes. A fost general KGB și șeful lui Putin, la Dresda, și face parte din cercul său de încredere creat pe baza legăturilor din serviciile secrete. Ca și restul „securiștilor” lui Putin, l-a urmat pe acesta la Moscova și apoi la Kremlin, unde a lucrat pentru administrația prezidențială.

Americanii le-au mai pus sub sancțiuni pe soția Galina Tokareva și pe fiica Maia Tokareva, despre care Trezoreria SUA spune că deține un imperiu imobiliar în valoare de peste 50 de milioane de dolari, la Moscova, dar și pe o insulă din Croația.

Serghei Ivanov (sancțiuni SUA, UE): 69 ani. Este unul dintre prietenii apropiați ai lui Putin, pe care acesta și i-a păstrat aproape din vremea postului KGB de la Dresda. Când Putin a ajuns să conducă FSB, serviciul secret rusesc, Ivanov a fost numit adjunctul său. A ocupat postul de șef al cancelariei lui Putin, la Kremlin, vicepremier sau ministru al Apărării. În prezent este emisarul lui Putin pe probleme de mediu și transporturi și face parte din Consiliul de Securitate al Rusiei. A fost pus sub interdicții încă din 2014, după invadarea Crimeei.

Fiul său, Serghei Sergheievici Ivanov (41 ani), a fost pus și el în 2022 pe lista de sancțiuni, fiind directorul companiei de extras diamante Alrosa și membru în consiliul de administrației al Gazprombank, banca gigantului energetic al Rusiei.

Nikolai Patrușev (sancțiuni SUA, UK): 70 ani. Este pus sub sancțiunile SUA din 2018, iar în UK din 2020. Un alt fost coleg din KGB al lui Putin, a ajuns șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, cercul de decizie pe care se bazează Putin. El era deja în KGB, la unitatea de contrainformații din Leningrad, când Putin și Ivanov au intrat în serviciu, și a ajuns să se ocupe de combaterea contrabandei și corupției din regiune. Ca și Ivanov, în ce instituții a ajuns șef Putin, acolo a ajuns și Patrușev. Putin i-a lăsat, în 1999, moștenire șefia FSB, când el a ajuns premierul Rusiei, sub Boris Elțîn. Patrușev ar deține o vilă de 17 milioane de dolari în Moscova, conform dezvăluirilor organizației lui Alexei Navalnîi.

Fiul său, Andrei Patrușev (41 ani), a fost pus sub sancțiuni în 2022. Activează în domeniul de stat al energiei, unde se află în conducerea Gazprom Neft, subsidiară a grupului energetic rus de stat.

Oligarhii prieteni cu Putin

Alișer Usmanov (sancțiuni SUA, UK, UE): 68 ani. Născut în Uzbekistan, are reședință în Rusia, dar și la Monaco. Averea sa este estimată la peste 16 miliarde de dolari. Afacerile sale, desfășurate în principal prin USM Holdings, îl leagă de Kremlin și de Putin. Controlează Metalloinvest, gigant rus care extrage minereu de fier și produce oțel. A condus Gazprom Investholding, o subsidiară a gigantului energetic rus care se ocupa cu investițiile companiei.

Și-a pornit averea făcând afaceri cu pungi de plastic în URSS, o marfă pe care rușii puneau mare preț. A făcut 6 ani de pușcărie în Uzbekistan, în anii ’80, pentru fraude. Face afaceri în Marea Britanie, unde s-a implicat în fotbal – a deținut clubul Arsenal, până acum câțiva ani, și până să înceapă războiul în Ucraina, finanța clubul Everton. E pasionat de sport, el însuși fiind fost scrimer și până de curând președintele Federației Internaționale de Scrimă.

Acum, bunurile sale înregistrate în Europa au început să fie vânate de autorități – iahtul său, Dilbar, care valorează 600 de milioane de dolari, a fost sechestrat în portul Hamburg, iar avionul său de lux, care costă circa 500 de milioane de dolari și e poreclit Bourhan, după numele tatălui oligarhului, e și el căutat. În Marea Britanie, Usmanov deține proprietăți de lux cum ar fi Beechwood House, în nordul Londrei (aproape 50 milioane lire sterline) sau Sutton Place, un conac din Surrey (circa 25 milioane lire sterline).

Andrei Skoci (sancțiuni SUA): 56 ani. Este un oligarh din domeniul oțelului și deputat în Duma de Stat, din partea partidului lui Putin, Rusia Unită.

E pus sub sancțiuni de SUA încă din 2018, iar Trezoreria SUA spune că „are legături îndelungate cu grupări criminale ruse, inclusiv conducând o perioadă o astfel de grupare”.

Are o avere estimată de Forbes la 7,7 miliarde de dolari. S-a aliat în afacerile cu oțel cu Alișer Usmanov.

 

Oleg Deripaska (sancțiuni SUA): 54 ani. Are cetățenie rusă și cipriotă și reședințe în Moscova și Londra. Oligarh din domeniul energiei, cu o avere estimată la 2,6 miliarde de dolari, se află pe lista sancțiunilor americane încă din 2018, pentru că ar fi susținut financiar operațiunile militare ruse din Ucraina și Siria. Până la criza financiară din 2008, era cotat ca fiind cel mai bogat oligarh din Rusia și unul dintre favoriții lui Putin. Conform Trezoreriei SUA, Deripaska se identifică cu statul rus, are pașaport diplomatic și a fost anchetat pentru spălare de bani, dar și pentru practici de crimă organizată.

Controlează grupurile EN+ și Basic Element, cu afaceri în energie, aluminiu, construcții, agricultură, etc. Prin EuroSibEnergo, a investit în producția de energie electrică în Siberia, unde controlează și resurse de cărbune. Un alt domeniu în care Deripaska a făcut avere este industria de mașini, cea mai notabilă fiind preluarea grupului GAZ de la stat. Deripaska are o participație indirectă și în grupul de construcții austriac Strabag, care activează și în România. Tot în România a preluat și Alor Oradea, producător de alumină, fabrică pe care a închis-o la începutul anilor 2000.

Deripaska și-a clădit averea din resursele din subsolul Rusiei, controlând bucăți din industria extractivă de metale – aluminiu în special. S-a asociat la un moment dat cu oligarhul Roman Abramovici în compania Rusal, iar cei doi au ajuns să controleze circa 80% din producția de aluminiu din Rusia. Istoria ascensiunii lor conține ceea ce s-a numit „războiul aluminiului”, în care mai mulți oligarhi s-au luptat la propriu, prin metode criminale, cu grupuri infracționale asupra controlului pe resurse și industria de aluminiu.

Deripaska a fost implicat și în eforturile Rusiei de a deturna alegerile prezidențiale din SUA, din 2016, în urma cărora Donald Trump a ajuns președinte. El l-a contractat pe Paul Manafort, fostul manager al campaniei electorale a lui Trump, pentru a promova interesele Rusiei în SUA.

Viktor Vekselberg (sancțiuni SUA): 64 ani. Născut în Ucraina, în regiunea Lviv, deține grupul Renova, cu afaceri în energie. Averea sa este estimată la 6,4 miliarde de dolari. E pus sub sancțiuni de SUA încă din 2018, lucru care i-a afectat averea și l-a forțat să iasă din afaceri pe care le avea în Elveția și Italia.

Afacerile sale se învârt în jurul aluminiului. În anii ’90, a cumpărat câteva topitorii de aluminiu și mine de bauxită. S-a asociat Oleg Deripaska în Rusal.

Cu oligarhii Mihail Fridman și Len Blavatnik s-a asociat în afaceri cu petrol, la TNK-BP, alături și de British Petroleum, din care a ieșit vânzându-și partea către gigantul de stat Rosneft, pe 7 miliarde de dolari, conform Forbes.

Alexei Mordașov (sancțiuni UE): 56 ani. Este cotat în prezent drept cel mai bogat oligarh al Rusiei, cu o avere estimată de Forbes la peste 29 de miliarde de dolari.

A fost pus sub sancțiuni de UE în 2022. Mordașov controlează Severstal, companie din domeniul oțelului. Are însă afaceri diverse, de la producția de echipamente electrice, la grupul de turism TUI, unde deține un pachet de 30% din acțiuni, sau firma de investiții Severgroup.

Prin companii offshore, Mordașov și alți oligarhi au contribuit la un fel de fond despre care se presupune că ar aparține chiar lui Vladimir Putin, banii fiind colectați cu ajutorul violonistului Serghei Roldughin, poreclit și „portofelul” lui Putin.

Alexander Ponomarenko (sancțiuni UE): Are o avere estimată la 2,6 miliarde dolari. Și-a început afacerile în Crimeea, în anii ’90, alături de Alexander Skorobogatko. Cei doi au venit apoi la Moscova, unde au afaceri în domeniul bancar, imobiliar și de construcții de aeroporturi și porturi.

Conduce consiliul de administrație al aeroportului Șeremetievo, din Moscova, pe care l-a dezvoltat firma sa, asociată cu cea a lui Arkadi Rotenberg, oligarh și prietenul din copilărie al lui Putin.

Tot împreună cu Rotenberg are o companie de imobiliare, prin care controlau o parte din cel mai mare mall din Kiev, Ocean Plaza, conform Forbes. El este cel care ar fi cumpărat terenul și câteva imobile, pe malul Mării Negre, pe locația unde s-a dezvoltat ulterior „palatul lui Putin”.

Suleiman Kerimov (sancțiuni SUA): 56 ani. Născut în Daghestan, reprezintă această republică în Senatul Rusiei. Kerimov și familia sa au o avere estimată de Forbes la peste 9 miliarde de dolari.

Kerimov deține cel mai mare producător de aur din Rusia, compania Polyus.

A fost acuzat că a spălat bani și a făcut evaziune fiscală în Franța, aducând valize cu sute de milioane de euro în cash, unde cumpăra proprietăți de lux și fenta taxele.

 

Evgheni Prigojin (sancțiuni SUA, UK, UE): 60 ani. Poreclit „bucătarul lui Putin”, pentru că și-a făcut averea în afaceri cu restaurante și organiza mesele festive oficiale ale liderului de la Kremlin, Prigojin a ajuns să finanțeze gruparea de mercenari Wagner, pe care Putin a folosit-o în mai multe războaie, inclusiv în Ucraina, Siria sau Libia. De asemenea, este implicat în finanțarea „fabricii de trolli” de la Sankt Petersburg, Agenția de Cercetare a Internetului, de unde propaganda de la Kremlin invadează rețelele sociale cu fake news și prin diverse operațiuni digitale.

Firmele sale au devenit foarte active în Africa, unde se implică în domeniul militar, dar și cel minier. O companie legată de grupul său de firme, Concord, a primit licență de explorare pentru aur și diamante în Republica Centrafricană.

În tinerețe, pe vremea URSS, a făcut 9 ani de pușcărie pentru jafuri și fraude. După 1990, și-a început afacerile (restaurante, cazinou) la Sankt Petersburg, unde Putin era influent.

Pe lista sancțiunilor SUA și UE se mai află, din 2022, și familia sa: fiul Pavel (23 ani), fiica Polina (29 ani), soția Liubov (52 ani) și mama Violetta.

Vladimir Leonidovici Bogdanov (sancțiuni SUA): 70 ani. Are o avere estimată la un miliard de dolari, făcută din afaceri cu petrol, prin compania Surgutneftegas, din Siberia.

E poreclit „Pustnicul din Siberia”, pentru că nu are apariții publice.

 

 

Influenții pioni ai lui Putin

Serghei Kirienko (sancțiuni SUA, UK): 59 ani. Născut în Georgia, a ajuns să fie adjunctul cancelariei lui Putin, de la Kremlin, și este responsabil pentru direcția politicii interne a liderului rus. Este pus sub sancțiuni după atentatul cu Noviciok asupra lui Alexei Navalnîi.

A fost cel mai tânăr premier al Rusiei, la doar 35 de ani, pentru câteva luni în mandatul președintelui Boris Elțîn.

A condus Rosatom, compania rusă de energie nucleară. Sub primul mandat de președinte al lui Putin, a fost numit de acesta la conducerea districtului federal Volga.

Vladimir Kirienko (sancțiuni SUA): 38 ani. Este fiul lui Serghei Kirienko și conduce VK Group, compania care controlează VKontakte, populara rețea socială rusească. A fost pus sub sancțiuni de SUA, în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Alexei Miller (sancțiuni SUA): 60 ani. Este șeful Gazprom, gigantul energetic de stat al Rusiei, prin care Putin își exercită influența în Europa și în spațiul ex-sovietic. Miller este un apropiat al lui Putin încă din vremea tinereții, de la Leningrad, unde s-a format ca economist.

I-a fost adjunct lui Putin când acesta conducea comitetul de relații economice externe (KVS) al primăriei din Sankt Petersburg. Când Putin a plecat la Moscova, Miller a rămas în oraș, unde a lucrat în conducerea portului din Sankt Petersburg și a concernului conductei de petrol Baltic, deținută de Transneft.

Sub conducerea lui Putin, a fost pus șeful Gazprom unde, conform Forbes, câștiga 25 de milioane de dolari pe an, în 2012.

Bancherii lui Putin

Igor Șuvalov (sancțiuni SUA, UK, UE): 55 ani. Este președintele consiliului de administrație al Vneșeconombank (VEB), deținută de statul rus, care joacă rolul de bancă de dezvoltare a statului. Apropiat al președintelui Putin și fost vicepremier, Șuvalov a lucrat la stat zeci de ani. Totuși, el și familia dețin proprietăți de lux și rulează bani prin companii offshore care au ieșit la iveală în urma scurgerilor de date din ultimii ani.

Cu o avere estimată la 200 de milioane de dolari, Șuvalov deține o vilă de 8 milioane de dolari în Dubai, dar și un apartament de lux în Londra, la Whitehall, estimat la peste 11 milioane de lire sterline. La un moment dat, închiria și un castel în Austria.

Tot printr-un offshore, familia Șuvalov deținea un avion privat cu care, printre altele, și-ar fi transportat câinii la concursuri internaționale, conform dezvăluirilor organizației lui Alexei Navalnîi. A cumpărat acțiuni de zeci de milioane de euro la Gazprom și a investit alături de alt oligarh rus, Alișer Usmanov, într-o companie producătoare de oțel.

Pe lista sancțiunilor SUA se află și fiul său, Evgheni Șuvalov (28 ani), implicat în schemele offshore ale tatălui.

Denis Bortnikov (sancțiuni SUA, UK, UE): 47 ani. Este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful FSB, serviciul secret intern al Rusiei, și el aflat pe lista de sancțiuni occidentale. Este vicepreședintele și șeful consiliului de administrație al VTB Bank și are legături de familie strânse cu Kremlinul. Banca respectivă este controlată de guvernul rus.

Tatăl său se află pe lista sancțiunilor încă din 2021, după ce agenții secreți ruși l-au atacat pe activistul de opoziție Alexei Navalnîi cu Noviciok, agent neurotoxic folosit de asasinii Kremlinului pentru a elimina persoane care amenințau prin dezvăluirile lor regimul lui Vladimir Putin.

 

Petr Fradkov (sancțiuni SUA, UK, UE): 44 ani. Este directorul PSB (Promsviazabank), o bancă rusească de stat care finanțează armata și industria de apărare din Rusia.

Este fiul lui Mihail Fradkov, fost premier rus și fost șef al SVR, serviciul de spionaj extern al Rusiei. Tatăl său se află pe lista sancțiunilor SUA încă din 2018.

Conform guvernului american, Petr Fradkov s-a implicat în transformarea PSB într-o bancă dedicată finanțării contractelor de înarmare ale armatei ruse și participă la întâlniri de lucru cu Vladimir Putin.

Andrei Kostin (sancțiuni SUA): 65 ani. Este președintele băncii de stat VTB, pusă sub sancțiuni de SUA și UE, pentru asocierea cu invazia asupra Ucrainei și Crimeei, în 2014. Kostin face parte din conducerea partidului Rusia Unită, care îl susține pe Putin.

În 2022, SUA a adăugat pe lista sancțiunilor încă doi directori din conducerea VTB: Andrei Pucikov și Iuri Soloviev. De asemenea, a fost pusă sub sancțiuni soția lui Soloviev, Galina, pentru că ar fi fost implicată într-o schemă frauduloasă cu „pașapoarte de aur”, conform Trezoreriei SUA.

 

Elena Georgieva (sancțiuni UK): 45 ani. Este șefa consiliului de administrație al Novikombank, o subsidiară a Rostec, companie de stat care produce armament și tehnică de luptă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Luca Popescu

    S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 16 ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul sau Europa Liberă, dar și la emisiunea de investigații a televiziunii Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc