Open Minds

Big Brother la țară. Cât cheltuie statul pentru sisteme de supraveghere

Computer Hope Guy
Camere de supraveghere în comuna Adâncata, județul Suceava. Foto: Casian Mitu/Inquam.

În ultimii trei ani, statul român a cheltuit peste 38 de milioane de euro pentru sisteme de supraveghere video cumpărate direct, fără licitație publică. Majoritatea dintre ele au ajuns la țară.

În ultimele 6 luni, am analizat achizițiile directe contractate prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), ca să înțelegem cât de răspândită este supravegherea stradală în România. Din 2019 și până în martie 2022, am găsit peste 8.300 de contracte directe, atribuite pentru sisteme de supraveghere video și camere CCTV care, în total, ajung la 38 milioane de euro. Statul a mai cumpărat sisteme de supraveghere și prin licitații publice, dar modul în care funcționează SEAP face dificilă identificarea lor cu exactitate.

Cea mai mare parte din bani, aproape 25 de milioane de euro, au venit de la primăriile comunelor de prin România. În topul celor 50 de instituții publice care au cheltuit cei mai mulți bani pe sisteme de supraveghere se numără 40 de comune. Inclusiv pe primele două locuri.


Puteți citi mai multe despre problematica supravegherii spațiului public în România aici:
Ochii ageri ai autorităților ne privesc prin camere de supraveghere. Cum reacționează când le ceri socoteală?
Statul cu o geană pe noi: un caz practic și 6 sfaturi juridice pentru autoritățile care pun camere video în spațiul public
Sunt aspecte cuprinse într-un proiect de cercetare exploratorie pe tema supravegherii stradale și impactului asupra drepturilor și libertăților cetățenilor, implementat de Centrul pentru Inovare Publică (CIP), Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și Centrul de cercetare în etică aplicată (CCEA), având ca partener media platforma Panorama.ro.

Cine a dat cei mai mulți bani pe achiziții directe de sisteme de supraveghere stradală?

Fruntașă este comuna Găneasa, din județul Ilfov. A avut doar trei contracte, dar care au însumat peste 200.000 de euro. Sistemul de supraveghere a fost extins de trei ori, o dată în fiecare an. Din 2019 și până în 2021, au fost cumpărate 113 camere de supraveghere, adică 22 de camere la mia de locuitori din Găneasa. Banii au ajuns la aceeași firmă, Dynamics Codes, care a furnizat sisteme de supraveghere, dar și măști și dezinfectanți pentru mai multe primării din Ilfov.

Firma este deținută de doi afaceriști din Ilfov, Nelu Stanciu și Andrei Vladimir Andronescu. Doar în 2022, firma lor a vândut aparatură și servicii IT de circa 240.000 de euro, prin achiziții directe, exclusiv către primării și instituții publice din județul Ilfov, dar și din sectoarele 4 și 5 ale Capitalei.

Anterior, firma a fost deținută de Ioan Daniel Onofrei, membru PMP care a candidat în 2016, din partea partidului înființat de Traian Băsescu, pentru mai multe poziții politice: Consiliul General al Capitalei, Consiliul Local al Sectorului 5, apoi Camera Deputaților. Nu a prins niciuna. Din 2017 până în 2021, a făcut parte din administrația companiei municipale de Parcări, înființată de fostul primar Gabriela Firea (care beneficia de sprijinul PMP în Consiliul General al Capitalei).

Împreună, cei doi afaceriști mai dețin alte două firme. Una dintre ele, Neo Trading Invest, a avut aproape 40 de contracte de achiziții directe în 2022, în valoare de circa 110.000 euro, cu doar trei instituții: primăriile ilfovene din Clinceni și Brănești și Direcția de Asistență Socială a sectorului 5. În 2021, achizițiile directe câștigate de această firmă s-au concentrat aproape exclusiv tot pe primării ilfovene – Cernica, Găneasa, Brănești, Clinceni.

Pe locul doi în top se află comuna Găiseni, din județul Giurgiu care, din 2019 și până în 2021, a cumpărat 134 de camere de supraveghere. Adică 24 de camere la mia de locuitori. Totul a costat circa 180.000 de euro. Banii au ajuns la două companii din Giurgiu, Daluna Instal și Tehnic Lens, care sunt deținute de aceeași persoană: Sorin Dadiloveanu, fost membru al PNL Giurgiu, care a candidat fără succes, în 2016, pentru un loc de consilier județean la Giurgiu. Primăria Găiseni e condusă și ea de un primar PNL. Companiile lui Dadiloveanu au furnizat sisteme de supraveghere pentru mai multe comune din județul Giurgiu.

Într-una din firme, Tehnic Lens, Dadiloveanu a fost asociat cu fostul lider PNL din Giurgiu, Cosmin Cristian Marciu. În prezent, în firmă este acționară, alături de Dadiloveanu, soția lui Marciu, Petronela Camelia. Conform presei locale, Cosmin Marciu este nepotul fostului senator PSD de Giurgiu, Ovidiu Marciu. El a intrat în atenția presei mai demult, ca fiind unul dintre patronii clubului unde un baschetbalist american a fost ucis într-o bătaie cu interlopi locali.

E un tipar pe care l-am observat la o mare parte din contractele inițiate de comune. De obicei, mai multe primării comunale dintr-un județ lucrează cu o singură companie sau mai multe companii care au în spate aceiași asociați.

Cine a primit cei mai mulți bani?

Compania care a beneficiat cel mai mult de pe urma contractelor directe pentru sisteme de supraveghere este însă Orange Romania Communications, care a avut peste 113 contracte în valoare de aproximativ 1,3 milioane de euro. Orange a primit contracte de la comune, orașe și instituții publice din toată țara. În top se numără și companiile care au primit contracte de la comunele care au cheltuit cei mai mulți bani pe sisteme de supraveghere.

Cum sapi în sistemul public, după achizițiile de camere de supraveghere

Ai zice că, atât timp cât există o bază de date publică pentru achiziții, nu e chiar așa greu să vezi cine ce a cumpărat în statul român. Ar fi însă părerea cuiva care nu și-a băgat vreodată nasul în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice). Informațiile de acolo sunt uneori atât de alambicate sau camuflate de folosirea a tot felul de indicatori, încât de foarte multe ori sunt greu sau imposibil de centralizat.

Achizițiile publice sunt clasificate în funcție de coduri CPV, care indică din ce categorie face parte produsul/serviciul contractat. De exemplu, un biblioraft s-ar încadra la categoria  „articole de papetărie și alte articole din hârtie”, care are codul CPV 30199000-0.

În teorie, sistemul are rolul de a-i ajuta pe oameni să urmărească banii cheltuiți de instituțiile publice, pentru anumite categorii de produse și servicii. În practică, problema este că unele produse pot fi încadrate sub mai multe coduri CPV. Așadar, același biblioraft din exemplul de mai sus poate să fie încadrat și în categoria „accesorii de birou”, care are alt cod CPV. 

Același lucru este valabil și pentru sistemele de supraveghere stradală, care apar sub nu mai puțin de șase coduri CPV diferite.

  • Sistem de supraveghere cu circuit închis (32235000-9)
  • Sistem video de supraveghere (32323500-8)
  • Camere video (32333200-8)
  • Sisteme şi dispozitive de supraveghere şi de securitate (35120000-1)
  • Sisteme de supraveghere (35125000-6)
  • Camere video de securitate (35125300-2)

După ce am identificat CPV-urile folosite de autoritățile publice ca să cumpere camere de supraveghere, a trebuit să filtrăm manual rezultatele și să eliminăm produsele care nu ne interesează. De exemplu, în categoria „camere video” nu am găsit doar sisteme CCTV, ci și endoscoape sau alte instrumente medicale, dar și camere web sau camere pentru monitorizarea temperaturii corpului.

Am eliminat și contractele atribuite doar pentru mentenanța și reparația sistemelor de supraveghere deja existente, dar și cele doar pentru accesorii. De asemenea, nu am luat în calcul contractele atribuite de către instituții de învățământ (licee, școli, grădinițe și colegii), de către unități militare și penitenciare, fiindcă am considerat că sistemele de supraveghere cumpărate acolo nu vor fi folosite pentru supravegherea spațiului public.

Extinderea demersului nostru și asupra contractelor atribuite prin licitații publice, nu direct, ar fi dus la rezultate și mai vagi. Camerele de supraveghere sunt adesea pitite prin contracte-cadru sau la comun cu alte bunuri și servicii cumpărate de instituții, fără a fi defalcate clar.

Ce nu știm și problemele de transparență ale platformei de achiziții publice

Din cauza datelor limitate din SEAP și a felului în care instituțiile statului inițiază contractele directe, nu putem să știm cu certitudine dacă sistemele de supraveghere vor fi montate în interior sau în exterior.

În plus, nu știm nici dacă sistemele cumpărate sunt montate și puse în funcțiune sau dacă sunt rezerve pentru camerele CCTV deja existente. Multe dintre contractele pe care le-am adunat din SEAP au denumiri generice de tipul „Sistem de supraveghere”, în timp ce majoritatea nu au o descriere concretă a produselor și serviciilor cumpărate din bani publici.

Capturi de pe platforma e-licitatie.ro.

Acesta este unul dintre motivele pentru care, în cele mai multe cazuri, nu putem ști cu exactitate câte camere au fost cumpărate și nici ce servicii s-au încadrat într-un contract atribuit direct.

În plus, datele de pe SEAP sunt publicate într-un format neprietenos cu jurnaliștii și analiștii de date, iar bazele de date extrase cu ajutorul platformei nu includ informații esențiale pentru a înțelege cum au fost cheltuiți banii publici, precum cele despre produsele contractate și descrierea lor.

Totuși, chiar dacă datele nu sunt complete, analiza pe care am făcut-o arată felul în care supravegherea spațiului public devine din ce în ce mai răspândită în România. Motivul invocat de autorități pentru extinderea sistemelor CCTV este creșterea siguranței publice.

Este neclar însă cât de necesare sunt multe dintre contractele directe pe care le-am identificat, în special cele care au adus sute de camere de supraveghere în comune în care locuiesc câteva mii de oameni.

Puteți consulta aici baza de date pe care am realizat-o cu achizițiile directe de camere de supraveghere. Dacă doriți să ne semnalați erori sau alte sugestii legate de datele respective, o puteți face la adresa info@apti.ro.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Petre

    Andrei Petre este un reporter școlit la Casa Jurnalistului. A colaborat în proiecte de investigație transfrontalieră cu reporteri de la publicații precum The Guardian, Deutsche Welle, Balkan Insight și South China Morning Post. Acum lucrează cu site-ul de investigații captura.ro. Scrie despre dezinformare, propagandă online, corupție, crimă organizată, poluare și probleme sociale.


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc