Diplomația pe gheață

Cine boicotează Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing și de ce

Computer Hope Guy

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing vor debuta pe 4 februarie, într-un context internațional dominat de tensiuni între Occident și China, lucru care se va reflecta și în ceremonia de deschidere a competiției, în condițiile în care multe țări au ales să boicoteze la nivel diplomatic acest eveniment.

Cu toate că la nivel bilateral sau regional disputa cu China se poartă pe mai multe niveluri, motivul-umbrelă al boicotului diplomatic îl reprezintă acuzațiile comunității internaționale cu privire la abuzuri flagrante ale drepturilor omului și crime împotriva umanității, ale căror victime sunt în special etnicii uiguri (minoritate musulmană și vorbitoare de turcă) din provincia chineză Xinjiang.

Politica tot mai agresivă a Chinei în Hong Kong e și ea sursă de nemulțumiri.

De asemenea, un alt punct sensibil a fost cel legat de dispariția tenismenei Shuai Peng, la scurt timp după ce a acuzat de hărțuire sexuală un înalt oficial al Partidului Comunist Chinez. Chiar dacă între timp a reapărut în spațiul public, într-un mediu controlat de autoritățile chineze, există în continuare temeri privind siguranța sportivei.

Lista țărilor care boicotează Olimpiada

Prima țară care a anunțat că va boicota ceremonia de deschidere a Olimpiadei de Iarnă de la Beijing a fost Lituania, la începutul lunii decembrie a anului trecut. Statul baltic e în plin conflict diplomatic, transformat și în război comercial, cu superputerea asiatică, după ce Lituania i-a dat voie Taiwanului să deschidă o reprezentanță la Vilnius sub numele de Taiwan, și nu de „Taipeiul Chinezesc”, cum e cutuma în relațiile internațională. (Disputa, explicată aici în numai două minute).

Cu toate că Lituania a fost primul stat care a anunțat că va boicota diplomatic Olimpiada chineză, abia decizia Statelor Unite de a nu trimite niciun oficial la Beijing a fost cea care a declanșat un val de absențe. Washingtonul acuză China de genocid în Xinjiang.

La scurt timp după SUA, au urmat și alte țări apropiate Washingtonului, care au anunțat că vor boicota JO de Iarnă, printre care se numără Canada, Australia sau Marea Britanie. Nici Japonia nu trimite o delegație guvernamentală, deși s-a ferit să folosească termenul „boicot”.

Similar, în Europa, Germania a ezitat să spună dacă va boicota ceremonia, argumentând că e mai bine să existe o poziție comunăla nivelul Uniunii Europene privind boicotul JO de Iarnă. La începutul lunii ianuarie, Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, anunța că nu va merge la Beijing.

Au fost și unele țări ale Uniunii Europene care nu au considerat că e nevoie să aștepte o poziție comună în ceea ce privește boicotul și au anunțat din timp că nu vor trimite oficiali de rang înalt la Beijing. Este vorba de Danemarca, Belgia și Estonia.

Alți europeni au folosit valul cinci de covid-19 ca motivul pentru care nu trimit în China decât delegațiile de sportivi. Este vorba de Austria, Olanda, Slovenia și Suedia. În afara Europei, la fel a decis să facă și Noua Zeelandă, arată Politico.

Proteste împotriva Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing
Proteste împotriva Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing *foto: Shutterstock

Cei care merg la ceremonia de deschidere

Statul european reprezentat la cel mai înalt nivel la Beijing va fi, potrivit datelor de până acum, Polonia. Președintele Andrzej Duda a anunțat că va fi prezent la festivități și că va avea o întâlnire cu liderul de la Beijing, Xi Jinping. De altfel, Duda este singurul șef al unui stat euro-atlantic care și-a anunțat prezența la Olimpiadă.

„Polonia este o țară independentă și își poate decide singură politica cu privire la China. Polonia este un aliat al Statelor Unite, dar Polonia are și o relație foarte amicală cu China”, a spus Jakub Kumoch, consilierul pentru afaceri externe al lui Duda, citat de Reuters.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a numit boicotul diplomatic simbolic și inutil: „Ori boicotăm total Olimpiada, cu tot cu sportivi, ori încercăm să schimbăm lucrurile prin acțiuni utile”, spunea liderul de la Paris, la câteva zile după anunțul făcut de Casa Albă.

Alte țări europene care nu au anunțat dacă vor lua vreo măsură diplomatică în ceea ce privește ceremonia de deschidere a competiției olimpice sunt Italia, Spania, Grecia, Finlanda sau Norvegia.

Dacă UE, SUA și aliații lor au o relație tot mai dificilă cu Beijingul, Rusia și China au devenit aliați de nevoie în multe dosare. E și motivul pentru care președintele rus, Vladimir Putin, mare amator de hochei și, mai important, el însuși ținta unui boicot diplomatic la Olimpiada de la Soci, va fi prezent la deschiderea competiției. Mai mult, liderul de la Kremlin a fixat și o întâlnire cu Xi Jinping pentru a discuta despre relația ruso-chineză.

Ce face România

România e una dintre țările care s-au poziționat la mijloc în această dispută. Pe de-o parte, nu vor fi prezenți la ceremonia de deschidere nici președintele Klaus Iohannis, nici premierul Nicolae Ciucă. Totuși, va exista un demnitar român la Beijing, în persoana Ministrului Sportului, Eduard Novak, după cum a confirmat pentru Panorama instituția pe care o conduce.

Oficialul guvernamental va merge la Olimpiadă alături de delegația COSR, condusă de președintele Mihai Covaliu. Atât Novak cât și Covaliu sunt multipli medaliați olimpici.

Ministrul Sportului, Eduard Novak, va fi prezent la Beijing la ceremonia de deschidere
Ministrul Sportului, Eduard Novak, va fi prezent la Beijing la ceremonia de deschidere *foto: facebook

Istoria boicotului de la Olimpiade

Nu este pentru prima dată când are loc un boicot diplomatic internațional la adresa unei Olimpiade.

În 2014, la Soci, oficialii americani au refuzat să participe la eveniment, protestând astfel față de politica Moscovei privind drepturile omului, în special ale comunității LGBTQ. La fel au făcut și Germania, Franța și Marea Britanie.

Însă cele mai cunoscute boicoturi vin din anii ’80. De la Olimpiada de la Moscova, din 1980, au lipsit 60 de țări, în frunte cu SUA, un boicot conceput ca răspuns la invazia URSS-ului din Afganistan. Patru ani mai târziu, URSS și majoritatea țărilor comuniste răspundeau cu aceeași monedă și spuneau pas Olimpiadei de la Los Angeles. Din blocul comunist, țările care s-au opus atunci boicotului au fost România, Iugoslavia și China. Avea să fie cea mai de succes Olimpiadă a României, cu 53 de medalii câștigate, dintre care 20 de aur.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc