ITU PP-22 la București

Adunarea despre „viitorul internetului” i-a bătut României la ușă. Cu ce rămânem după ce pleacă

Computer Hope Guy
București a găzduit dezbateri intense despre viitorul internetului în cadrul ITU PP-22 *Foto: George Călin/Inquam.

Timp de trei săptămâni, Bucureștiul a intrat sub lumina reflectoarelor internaționale, prezentat ca scena pe care se decide „viitorul internetului” și noua capitală mondială a telecomunicațiilor. Totul pentru că a găzduit, la Palatul Parlamentului, cea de a 21-a ediție a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU PP-22), o organizație care ține de ONU.

Ce s-a întâmplat, de fapt, la București? A fost mai mult decât un club internațional de discuții la nivel înalt? Și mai ales, cu ce s-a ales România după ce, din septembrie până la mijlocul lunii octombrie, decidenți într-ale comunicațiilor din toate țările lumii s-au perindat pe aici?

Ce este ITU PP-22 și cu ce ne ajută în viață, dar mai ales de ce se luptă marile puteri pe șefia lui?

Până să înțelegem ce s-a întâmplat la București, e cazul să pricepem ce este ITU (The International Telecommunication Union), agenția ONU care a organizat conferința gigant din România.

Istoria sa pornește de la Uniunea Internațională a Telegrafului, una dintre primele organizații multinaționale, înființată în 1865. În 1947, ITU intra în componența ONU. De atunci, a avut rolul de a influența lucruri care astăzi ni se pot părea neimportante în viața noastră de zi cu zi. Dar care fără această instituție poate că nu ar fi existat sau ar fi fost mai complicat de implementat. Un exemplu ar fi standardele de comunicare pe telefonul mobil sau pe cel fix.

E meritul ITU, de exemplu, faptul că eu pot să sun de aici în altă țară, adică semnalul de la mine ajunge și este înțeles de o altă țară și pot vorbi”, explică pentru Panorama Radu Puchiu, unul dintre experții în digitalizare din România, fost secretar de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului și co-fondator al Asociației H.appyCities.

„Lucrurile acestea par naturale astăzi, dar în telefonie nu avem multe prize, ca să folosesc această metaforă. Toată lumea în comunicație are aceeași priză, același conector, aceleași standarde de conectare și pentru că ITU a agreat asupra acestor lucruri”.

Chiar dacă pare o organizație mai degrabă tehnică, ITU a reprezentat în ultimii ani terenul pentru un război de la distanță, între occident și regimurile autocratice. Din 2014, secretarul general al ITU a fost un tehnocrat din China, în persoana lui Houlin Zhao. Mandatul său a fost marcat de o perioadă în care mari companii chinezești de telecomunicații, precum Huawei, au fost acuzate de spionaj la scară mondială.

La București, zodia chineză la conducerea ITU s-a încheiat, însă tensiunile au fost la cote maxime după ce, pentru postul lui Zhao, s-au luptat alte două mari puteri: reprezentanta SUA, Doreen Bogdan-Martin, cu o bogată carieră diplomatică în domeniu, și un reprezentant al Rusiei, Rashid Ismailov, fost ministru al Comunicațiilor, cu experiență la giganții din zona de comunicații, precum Ericsson sau Nokia.

În contextul invaziei rusești din Ucraina, cursa pentru șefia ITU părea tranșată încă dinainte să înceapă votul de la București. Americanca Bogdan-Martin a câștigat cu 139 de voturi, față de doar 25 obținute de fostul oficial de la Kremlin. Politico a scris că rezultatul reprezintă o victorie pentru un internet deschis, față de viziunea autoritariană pentru un internet controlat de guvernele naționale.

Cu ce rămâne România după ce a găzduit la București ITU PP-22, conferința ONU responsabilă de viitorul telecomunicațiilor.
Doreen Bogdan-Martin a devenit noul secretar general al ITU la București *Foto: Twitter.

„Nu știu cât s-a decis viitorul internetului la București, dar cu siguranță se iau decizii care au un impact pe viitor”, ne aduce Radu Puchiu cu picioarele pe pământ, după titlurile bombastice apărute în ultimele săptămâni.

Expertul a mai explicat și cât de mult ar putea influența ITU componenta națională a reglementării internetului. Răspunsul, pe scurt: nu foarte mult. Cel puțin nu direct.

„În primul rând, ITU influențează internetul prin standardele pe care le poate adopta. De obicei anumite lucruri devin bune practici în din ce în ce mai multe țări. Și sunt nenumărate exemple aici, de la tehnologii de tip 2G, 3G, până la chestiuni mai puțin importante la prima vedere, dar care au funcționat. Cum ar fi standardul jpeg, pentru imagini. Deci, cumva, rolul ITU este mai degrabă de a aduce aceste bune practici la nivel de norme, că până la urmă sunt foarte multe țări care toate sau majoritatea agreează să meargă într-o anumită direcție sau să implementeze un anumit standard”.

Avantajul gazdei România: a fost băgată în seamă de toți marii jucători din domeniu

Conferința de la București a reprezentat un prilej pentru țara noastră de a crea noi conexiuni internaționale, de a schimba experiențe și idei de bune practici, dar și pentru a se promova ca o destinație pentru investiții din partea marilor jucători din domeniu.

În aceste săptămâni, la București s-au perindat miniștrii de resort din toate cele 193 de țări ONU. Pe lângă această suită de oficiali, România a putut profita și de prezența mai multor companii importante din industrie. De exemplu, reprezentanți ai SpaceX, Vodafone sau Apple au fost prezenți la București, unde au vorbit în cadrul unui eveniment numit Parlamentarian Private Sector Forum, un eveniment găzduit de statul român în marja ITU PP-22.

Peste 300 de participanți au fost prezenți în cadrul evenimentului The Parliamentarian Private Sector Forum *Foto: Facebook The Parlamentarian Private Sector Forum.

Relația cu mediul de afaceri este o componentă foarte importantă a discuțiilor din marja acestor conferințe. Mai ales că marile companii au un interes major, întrucât adoptarea anumitor standarde poate avea un impact important asupra activității lor. Cum poate însă România să profite de prezența acestor companii la București? Acest lucru ține de abilitatea oficialilor români de a relaționa cu restul lumii.

„În primul rând, cred că la nivel de contacte. Mi se pare că e o oportunitate de a deschide niște discuții exploratorii pe anumite zone de investiții. Cred că unele dintre ele vor fi de succes, altele le vom vedea rezultatele probabil într-un timp mai îndelungat și nu peste noapte, mai ales pe zona de investiții. Dar faptul că pui pe hartă România sau pui ca subiect într-o conversație investiția în România cred că este important”, a mai explicat Radu Puchiu.

Așii din mâneca digitală a României

Chiar dacă este defazată de restul lumii în ceea ce privește digitalizarea, România are câțiva ași în mânecă. În domeniul securității cibernetice, România stă foarte bine. Și a demonstrat acest lucru, mai ales în contextul actual, pune lucrurile în context Radu Puchiu.

„România are o specializare în acest domeniu pe două planuri. Mai întâi, cel instituțional, modul în care ne-am organizat în domeniul acesta. Faptul că n-am avut niște atacuri de succes la adresa României nu înseamnă că nu au existat. Ceea ce înseamnă că cei de acolo, din spate, de unde își fac treaba, își fac treaba foarte bine. De asemenea, să nu uităm că avem o companie care a plecat la drum de aici, Bitdefender, care este o companie globală de securitate de internet și care poate să constituie un ambasador foarte important. Cred că multe dintre componentele de cyber security ale multor companii internaționale pot fi relocate sau distribuite și aici. E un pilon pe care se poate construi”, spune Puchiu.

România se află pe ultimele locuri la progresul în digitalizare, după cum arată indicatorii DESI (Digital Economy and Society Index) ai Comisiei Europene. Există însă câțiva indicatori unde stăm bine: numărul de absolvenți de IT&C, dar și numărul de femei care lucrează în acest domeniu.

De asemenea, România stă bine și la numărul de start-up-uri în domeniul Inteligenței Artificiale. Iar singurul la care chiar ne aflăm pe primul loc în DESI este accesul la internet. Paradoxal, însă, suntem și printre țările cu cele mai mici rate de utilizare a internetului. Nu în ultimul rând, România stă foarte bine la infrastructură digitală, mai arată un raport al H.appy Cities, bazat pe ultimele cifre din DESI.

„Autostrăzile care ne lipsesc fizic sunt foarte bune în tot ce se întâmplă digital. Pe partea de conectivitate România a stat bine, stă încă bine, dar trebuie să investească și mai mult. Noile tehnologii care au apărut, 5G și așa mai departe, o obligă să joace la nivelul acesta”, e concluzia lui Puchiu.

Lecția estoniană și de ce suntem departe de baltici

Printre invitații speciali găzduiți de România la evenimentele ITU PP-22 s-a numărat și fosta președintă a Estoniei, Kersti Kaljulaid. Țara baltică este un adevărat fenomen în ceea ce privește digitalizarea, un model de bune practici la nivel internațional, chiar dacă are o populație de puțin peste 1,3 milioane de locuitori.

Estonia a ajuns la un grad de digitalizare de peste 90% și datorită unei educații digitale foarte pronunțate. Când balticii au început această cursă înspre e-guvernare și servicii digitale, peste 80% din populație avea competențe digitale de bază.

Când ai o populație educată digital, e ușor să faci servicii digitale. O țară similară ca dimensiune și care a importat foarte mult din modelul estonian este Republica Moldova, care deși are serviciile puse la punct în termeni de disponibilitate, totuși nu sunt atât de folosite, tocmai pentru că nu există această educație digitală la același nivel”, ne arată diferența Radu Puchiu.

Revenind pe malul celălalt al Prutului, România se află într-o poziție ingrată. Are mare nevoie să investească în zona de digitalizare a serviciilor publice, fiind pe ultimul loc în UE la acest capitol, ne atrage atenția expertul. Chiar dacă ar reuși acest lucru, o explozie a utilizării lor peste noapte nu ar avea însă loc. Tocmai pentru că gradul de educație digitală din România este foarte redus. De aceea autoritățile române sunt nevoite să meargă pe două planuri: să facă posibile aceste servicii digitale, dar și să crească nivelul de educație digitală în țară.

O a doua lecție pe care România ar trebui să o învețe de la estoni este componenta de securitate cibernetică. În 2007, Estonia a fost atacată cibernetic masiv de Rusia, la un nivel care a fost foarte greu de gestionat. După acel episod, autoritățile de la Tallin au luat măsuri și astfel s-a construit tot ce înseamnă Estonia astăzi, din punct de vedere digital.

„Faptul că am avut-o la București pe fosta președintă a Estoniei, o foarte înfocată susținătoare a digitalizării, e un lucru foarte bun. Spuneam de educație, de servicii, a spus și dumneaei cât de importante sunt acestea din perspectiva dezvoltării țării. Dacă nu ești aliniat la o dezvoltare bazată pe aceste tehnologii, riști să rămâi în urmă. Nu trebuie să facem digitalizare de dragul digitalizării, ci pentru că dacă nu o facem, vom rămâne foarte mult în urmă din punct de vedere economic. Sau vom beneficia, dar numai indirect de tot acest val. Și e păcat, pentru că România are mult potențial”, este concluzia lui Radu Puchiu.

Rămasă în urmă din punct de vedere al digitalizării, dar și al alfabetizării românilor în acest sens, România se află acum într-o poziție nefastă: nu poate valorifica toate atuurile tehnologice pe care le are, de la resursa umană bine calificată, la viteza de internet sau la capacitatea de a se descurca bine în domeniul securității cibernetice. De aceea, marele eveniment care se încheie acum la București poate fi cel mult un imbold pentru autoritățile române să accelereze ritmul digitalizării, până să poată vorbi de „viitorul internetului”.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc