Turbulențele din 2019 vs 2022

După anii de pandemie, românii și-au luat zborul în 2022. Topul destinațiilor s-a schimbat

Computer Hope Guy
Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Aeroporturile din întreaga lume erau, la începutul lui martie 2020, ca niște stupi în jurul cărora roiau multe albine. La o lună distanță, cerul n-a mai fost brăzdat de urmele de vapori lăsate de avioane. Restricțiile impuse pentru a reduce răspândirea virusului COVID-19 au redus și numărul de curse aeriene. 2.400 de zboruri au fost anulate atunci doar în Europa, potrivit datelor Flightradar24, care a comparat traficul aerian din 7 martie cu cel din 7 aprilie. La nivel global, aeroporturile s-au golit și aproape 10.000 de zboruri au rămas doar pe biletele pasagerilor în perioada menționată.

Călătoriile și revederile au fost anulate. Apoi, s-a circulat cu restricții sau certificate de vaccinare ori teste. De cealaltă parte a unei industrii puternic afectate de pandemia de COVID-19, unele companii aeriene au dat faliment. Cele care au rezistat au avut nevoie de perfuzii de miliarde de euro pentru a supraviețui. Să nu uităm și de oamenii care au fost nevoiți să-și găsească un alt loc de muncă, lucru care a dus astăzi la o lipsă acută de personal în aeroporturi și care s-a văzut și vara aceasta pe cele mai aglomerate aeroporturi din Europa.


Panorama a scris despre criza transportului aerian, din această vară: Vara vrajbei noastre, pe aeroporturi. Cum a ajuns transportul aerian în criză

Aproape trei ani mai târziu, putem spune că pandemia a modificat și preferințele de zbor ale românilor. E una dintre concluziile la care am ajuns după ce am analizat cifrele raportate de aeroporturi Institutului Național de Statistică (INS), pentru primele trei trimestre din ultimii patru ani.

Datele din primele nouă luni ale lui 2022 ne arată că traficul de pasageri se apropie de unde a rămas înainte de COVID-19.

Peste 15,7 milioane de pasageri au fost transportați în primele nouă luni din 2022, dublu față de aceeași perioadă din anul precedent și cu doar două milioane mai puțini față de nivelul dinainte de pandemie.

Top 10 destinații de zbor din 2022 e diferit de cel din 2019

Londra este de ani buni orașul străin de unde vin și spre care merg cei mai mulți pasageri de la noi. În urmă cu aproape zece ani, șase companii aeriene se băteau pentru pasageri români pe ruta dintre capitala Regatului Unit și București. Cele mai mule zboruri spre Londra le-au avut companiile aeriene low-cost Wizz Air și Blue Air, care au zburat spre Luton și de pe aeroporturile din țară, nu doar de la București.

Tot spre Londra au curse și TAROM, British Airways și Ryanair, care însă zboară spre alte aeroporturi. Companiile de linie aterizează la Heathrow, în timp ce Ryanair a ales Stansted, de care e legată și una dintre surprizele acestui an. Stansted a intrat în top 10 aeroporturi spre care s-au îmbarcat și debarcat cei mai mulți pasageri. Peste 1,88 milioane de pasageri au fost transportați între cele două capitale, pe cele patru aeroporturi. E un nivel cu doar 9% sub cel din aceeași perioadă a lui 2019, când au fost transportați peste două milioane de pasageri pe această rută.

Regatul Unit este una dintre țările în care au zburat cei mai mulți români. În ultimii zece ani, numărul românilor din Regat a crescut de șase ori, la 447.000 de rezidenți, potrivit datelor recensământului din 2021, realizat de biroul lor de statistică, iar limba română a ajuns a treia cea mai vorbită limbă, după engleză și poloneză.

A doua cea mai frecventată rută este Milano Bergamo, care și-a păstrat poziția în toți acești patru ani. Pe locul trei s-au aflat pe rând, Munchen în 2019, Dortmund în 2020, Madrid în 2021 și Viena anul acesta.

2022 a venit cu schimbări față de 2019. Destinații precum Istanbul, Amsterdam și Bruxelles au urcat în preferințele românilor și se regăsesc acum în top 10, în timp ce numărul celor care au zburat spre aeroporturile Paris Charles de Gaulle sau Frankfurt Main s-a redus față de 2019.

Surprizele din acest an: Grecia și Turcia

Dacă Anglia are aeroportul spre și dinspre care se îmbarcă cei mai mulți pasageri (Luton, Londra), Italia este țara de unde vin și spre care merg cei mai mulți români.

Iar principalele aeroporturi italiene folosite sunt chiar cele unde locuiesc cei mai mulți români. Cele mai multe dintre ele sunt în Lombardia, unde capitala celor 20 de regiuni este Milano, urmată de Lazio, acolo unde capitala regională este Roma. Așa că nu e o surpriză ca și cele mai folosite aeroporturi să fie Milano Bergamo, urmat de Roma Ciampino, ambele preferate de companiile low-cost.

Peste 2,5 milioane de pasageri din România au mers și au venit din Italia în perioada ianuarie-septembrie 2022, cu doar 9% mai puțini față de aceeași perioadă din 2019.

Cu minus sunt și cifrele pentru celelalte țări din top 10. Spre exemplu, au călătorit cu 2,5% mai puțini pasageri spre Olanda, cu 3,5% mai puțini spre Spania și cu 7% mai puțini spre Regatul Unit. Scăderi considerabile sunt pentru transportul aerian către Germania (-25% ), Austria (-20%) și Belgia (-18%).

Surprizele față de 2019 sunt Grecia și Turcia. Dacă atunci Grecia nu prindea un loc în top 10 cele mai mari piețe, anul acesta s-a plasat direct pe locul șapte, cu peste 528.000 de pasageri transportați. Și asta pentru că Grecia a fost anul acesta principala destinație externă, potrivit ANAT. Ea e urmată de Turcia, Egipt, Italia, Spania și Croația.

Traficul de pasageri dinspre și spre Turcia a crescut față de 2019 cu 11%, mai arată datele INS analizate de Panorama. Este singura țară prezentă în topul din 2019 pentru care se înregistrează o creștere a transportului de pasageri în 2022.

După doi ani de pandemie, s-a văzut că turiștii români au vrut să recupereze vacanțele pierdute din cauza restricțiilor și au ales să-și facă vacanțele pe plajele grecești sau turcești.

O altă diferență observată după analiza cifrelor din cele două perioade este aceea că Israel nu se mai află în top 10 anul acesta.

În urmă cu patru ani însă, această țară era a șaptea cea mai mare piață, cu aproape 552.000 de pasageri transportați pe ruta București-Tel Aviv. Pandemia și faptul că sindicatele de acolo nu și-au mai trimis angajații în vacanțe în România s-a resimțit. Cifrele arată un trafic de 311.000 de pasageri pentru primele nouă luni din acest an.

Pe aeroporturile din Oradea și Suceava, nici urmă de pandemie

Nu doar traficul aerian internațional a suferit modificări, ci și traficul intern, care este în continuare cu 25% sub nivelul din primele nouă luni ale lui 2019.

Peste 1,48 milioane de pasageri au fost transportați în primele nouă luni din 2022, față de aproape două milioane, în perioada similară din 2019.

Traficul intern de pe aeroporturile din București s-a redus în această perioadă cu 23%, la Cluj-Napoca s-a redus cu 22%, la Timișoara cu 36%, iar la Iași, cu 31%.

Cel mai mare trafic pe cursele regulate s-a înregistrat, previzibil, de pe aeroportul Henri Coandă: peste 737.000 de pasageri. E, totuși, cu 24% mai puțin față de 2019. Pe urmă, cei mai mulți au călătorit la Cluj-Napoca (238.105), Timișoara (215.310), Iași (144.747) și Oradea (58.054).

La polul opus, doar 21 de pasageri au aterizat până în septembrie 2022 pe aeroportul din Tulcea. Nu e mare diferență față de vremurile de dinainte de pandemie: în primele trei trimestre din 2019, au fost 22 de pasageri pe acest aeroport.

Aeroporturile din Oradea și Suceava sunt singurele unde efectele pandemiei nici nu se mai văd. Aici s-au înregistrat chiar mai mulți pasageri decât în 2019. Între Oradea și București au călătorit aproape 58.000 de pasageri, cu 18% mai mulți decât în aceeași perioadă din 2019, iar la Suceava, transportul intern s-a apropiat de 47.000 de pasageri, în creștere tot cu 18%.

zbor areroport
Sursa foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Întoarcerea la profit

În prima vară marcată de pandemie, în 2020, Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) avansa ca dată de revenire a acestui domeniu abia anul 2024.

Perioada de turbulențe pe piața transportului aerian pare că se apropie de sfârșit. Tot IATA a anunțat recent că și-a actualizat perspectiva financiară a întregului sector, pe fondul unei reveniri mai rapide după criza sanitară creată de virusul COVID-19 și spune că 2023 este anul reîntoarcerii la profit.

În Europa, marile companii aeriene au raportat deja profituri. Pentru cea mai mare companie aeriană din Europa, Ryanair, prima jumătate a anului financiar, care se încheie la finele lui martie 2023, a fost cea mai bună de până acum, cu un profit de 1,37 miliarde de euro, potrivit companiei. Ryanair a înregistrat trafic și creșteri ale prețurilor peste cele de acum trei ani. Și grupul Lufthansa, al doilea după Ryanair, a raportat profit de 1,1 miliarde de euro în trimestrul trei și spune că cererea pentru bilete de avion continuă să fie puternică.

La nivel mondial, pierderile companiilor aeriene de anul acesta vor fi de 9,7 miliarde de dolari, mai bine comparativ cu estimarea avansată anul trecut, de minus 11,6 miliarde de euro. Dacă ne uităm în urmă, 2020 a venit cu un minus de aproape 138 de miliarde de dolari, iar 2021 a adus minus 42 de miliarde de dolari.

Cererea pentru călătorii a fost mare anul acesta, însă nu a ajuns încă la nivelul de dinainte de pandemie. IATA estimează că vom fi la 83% din cererea din 2019.

Companiile aeriene sunt rezistente. Oamenii zboară în număr din ce în ce mai mare. Iar transportul de marfă funcționează bine, pe fondul incertitudinii economice tot mai mari. Pierderile vor fi reduse la 9,7 miliarde de dolari anul acesta, iar profitabilitatea este la orizont pentru 2023. Este un moment de optimism, chiar dacă există în continuare provocări în ceea ce privește costurile, în special pentru combustibil, dar și unele restricții în câteva piețe-cheie”, a declarat Willie Walsh, directorul general al IATA.

Pentru Europa, previziunile IATA arată că războiul va continua să perturbe tiparele de călătorie între bătrânul continent și Asia-Pacific. Cu toate acestea, nu va pune frână redresării acestui sector, care se apropie de profitabilitate anul acesta și va marca o pierdere de 3,9 miliarde de euro.

Cererea pentru călătorii a fost mare anul acesta, însă nu a ajuns încă la nivelul de dinainte de pandemie. 2022 se va încheia cu o cerere la un nivel de 83% din ce era în 2019.

Pentru români, în special pentru brașoveni, 2023 mai vine cu o veste bună. Deschiderea aeroportului din Ghimbav va face ca orașul de la poalele Tâmpei să fie mai accesibil vesticilor, iar localnicii nu vor mai zbura în vacanțe de pe alte aeroporturi.


Citește și:
Brașov reîncărcat: „plămânul verde” care riscă să se sufoce sub propria greutate

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrada Ghira

Este colaboratoare Panorama.ro din octombrie 2022. Are 18 ani de experiență în presa tipărită și cea online, acumulată la publicații precum Banii Noștri, Gândul și Money.ro. În prezent, mai scrie și la Economica.net. Este specializată în domeniul imobiliarelor, dar scrie și despre domenii precum turismul și aviația. În 2016, a fost unul dintre participanții la programul Economic and Political Reporting from Southeast Europe, organizat de Thomson Reuters.

Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x