Open minds

Cu sfârșitul pandemiei la orizont, care sunt lecțiile cu care mergem mai departe?

Computer Hope Guy
Anul 2023 va fi anul închiderii pandemiei, spun specialiștii / foto: Shutterstock

Anul 2022 este anul în care a trebuit să învățăm să conviețuim cu virusul SARS-CoV-2 și să ne adaptăm la el, în încercarea noastră de a reveni la o normalitate pre-pandemică. E și anul care duce, în sfârșit, spre finalul pandemiei. Deși aceasta și-a mai redus din suflu, iar numărul de cazuri este mic comparativ cu anii precedenți, încheierea pandemiei va fi declarată nu de către liderii politici, cum a făcut președintele Joe Biden, în SUA, ci de autoritățile sanitare, în speță de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Nu mai este mult până atunci, spune medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală, într-un interviu acordat rubricii Open Minds. România face deja pași spre revenirea la normal, chiar dacă nu la fel ca alte state europene, atrage atenția infecționistul, care consideră că vaccinarea rămâne cea mai puternică armă în lupta cu virusul.

În continuare, discuția noastră cu Dr. Marinescu, despre cum și când se termină pandemia. Specialistul vorbește despre cum va arăta normalitatea și la ce să ne așteptăm de la primul sezon gripal „post-pandemic”, în condițiile în care în multe țări se dezbate scenariul unei „twindemic” (creștere de cazuri de Covid, simultan cu un sezon extrem de grav de gripă), iar OMS a lansat un avertisment cu privire la venirea unui nou val de Covid în Europa.


Vă recomandăm și un proiect interactiv Panorama:

Cât de sănătoși sunt românii. Radiografia sistemului medical românesc


Sfârșitul nu-i aici. Dar e aproape

Panorama: Spuneți că pandemia și-a mai redus din suflu. Ce concluzii putem să tragem de aici?

Dr. Adrian Marinescu: Putem spune, și ne bazăm pe date concrete, că ne situăm la finalul pandemiei. Sigur, în medicină nimic nu e 100%. Practic, în momentul de față consider că este extrem de puțin probabil să mai discutăm, de acum încolo, de un impact real al pandemiei la nivel de populație.

P: Recent, președintele SUA a declarat închisă pandemia. În ce măsură pot astfel de declarații să producă o confuzie în rândul populației, în contextul în care există totuși infectări?

Dr. A.M: Evident că pornind de la astfel de declarații, precum cea făcută de președintele SUA, Joe Biden, se creează confuzii. Politicienii, la fel ca și cetățenii, pot să își exprime, până la urmă, părerile. Pe de altă parte, este bine să fim informați și să știm cine anume poate declara închiderea unei pandemii sau existența ei, în mod real. Și aici este apanajul autorităților sanitare, respectiv în cazul de față e vorba de Organizația Mondială a Sănătății. E mai mult decât clar că un politician își poate da cu părerea, dar dacă acele declarații nu se bazează pe o hârtie scrisă, transmisă de autoritățile sanitare, trebuie să punem cele declarații sub semnul întrebării.

Când și cum se termină pandemia

P: În cât timp considerați, în funcție de datele pe care le dețineți și experiența dumneavoastră din spital, că vom putea vedea finalul pandemiei?

Dr. A.M: Reversul medaliei apare în momentul în care nu mai avem criteriile care duc la formarea unei pandemii. Atunci când nu mai există un impact la nivelul mapamondului, atunci când nu mai vorbim de prinderea a mai mult de un continent, atunci când cazurile se transformă în cazuri izolate, abia atunci se consideră că pandemia este încheiată. Pandemia se va închide atunci când nu va mai fi impact la nivel geografic. Evident, asta nu înseamnă că dispare virusul cu totul, ci înseamnă că el se transformă în cazuri izolate, care nu mai au niciun fel de impact la nivelul sănătății publice.

Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, deși e dificil de preconizat când anume va fi finalul pandemiei, părerea mea este că ultima discuție reală despre aceasta va fi în sezonul rece. Nici acum nu vor fi lucruri de intensitate maximă. E la fel ca în vară, când am avut creșteri ale numărului de cazuri, dar nu au fost multe spitalizări, paturile din terapie intensivă nu au fost ocupate ca în sezoanele precedente, spre exemplu. După sezonul rece 2022/2023, eu cred că vom fi extrem de aproape de momentul în care va fi declarată încheierea pandemiei.

Viața lângă Covid și normalitatea post-pandemică

P: Putem spune, deci, că anul 2022 este anul conviețuirii cu virusul SARS-CoV-2?

Dr. A.M: Cu siguranță că da. Eu m-am numărat printre cei care au spus clar, încă de la începutul anului 2022, că va începe această etapă de conviețuire cu virusul SARS-CoV-2. M-am bazat pe niște deducții logice înainte să fac publice aceste afirmații. E adevărat, însă, că această conviețuire a fost mai mult sau mai puțin armonioasă. A fost un mic impas în vară, când am putut constata o creștere a numărului de cazuri de îmbolnăvire, dar tot despre conviețuire am vorbit. Au fost, în mare parte din situații, forme ușoare, cu un procent mic de evoluții nefavorabile soldate cu deces.

P: Vorbim, așadar, despre reîntoarcerea la normalitate. Ce presupune ea? Facem pași în zona asta?

Dr. A.M: Întoarcerea la normalitate înseamnă ca patologiile non-COVID să fie monitorizate cel puțin la fel de bine ca înainte de pandemie. Oamenii încă nu vin la spital, pentru că le este frică de infecție. Dar și sistemul medical trebuie să fie pregătit să primească acele patologii la fel ca înainte de pandemie, să le diagnosticheze, să le rezolve. Spre exemplu, medicul infecționist e mai mult decât pregătit, dat fiind faptul că a trecut prin toate etapele acestei pandemii. Din păcate, nu este așa în tot sistemul. Specialitățile care nu s-au ocupat de infecția cu SARS-CoV-2 probabil că nu au atât de multă experiență și încă au o latență în a intra într-o normalitate care trebuie să existe, fără discuție.

P: Ce se întâmplă în alte state din această perspectivă?

Dr. A.M: România nu face notă discordantă. Singurul lucru care probabil că se întâmplă în unele țări, nu în toate, este că reflexul de a reveni la normalitate este ceva mai rapid decât la noi. Acest lucru trebuie să se întâmple și în România. Clar, se poate mai mult! Normalitatea înseamnă că pacienții cu afecțiuni cronice și cei non-COVID vor beneficia de ceea ce nu au primit în trei ani de pandemie: evaluări corecte, diagnostice puse la timp, tratamente necesare.

Ce ne așteaptă în acest sezon de gripă

P: Spuneați, recent, că în toamna aceasta vom avea o coadă de pandemie. Care vor fi consecințele suprapunerii infecției SARS-CoV-2 cu virusul gripal?

Dr. A.M: Întoarcerea la normalitate înseamnă un sezon de gripă în adevăratul sens al cuvântului. Trebuie să ne aducem aminte de cum era sezonul de gripă înainte de pandemie: cu spitalizări, cu cazuri în terapie intensivă și chiar și cu decese. Nu va fi un capăt de țară! Sezonul gripal nu va fi de o intensitate la fel de mare ca înainte de pandemie, dar vom avea cu siguranță mai multe cazuri decât în ultimii trei ani.

E greu totuși să estimăm dacă acest sezon va presupune o virulență mai mare sau nu a virusului gripal. Vom avea concomitent gripă, vom avea această coadă a pandemiei despre care vorbeam, și vor fi și virozele. Prin urmare, va fi dificil nu doar pentru cetățeanul de rând, ci și pentru medicii de familie și pentru spitalele de profil să facă distincția între aceste patologii și să le rezolve corespunzător.

P: Ce măsuri de precauție să ne luăm pentru a ne proteja?

Dr. A.M: Aici avem un mare avantaj pentru că ne-am făcut temele în mod repetat de-a lungul pandemiei. Știm exact ce e de făcut, important e să ne dorim să aplicăm acele reguli, și nu vorbesc de măsurile restrictive, pe care le cunoaștem deja. Regulile de bază se potrivesc sezonului de gripă: de la spălatul mâinilor cu apă și săpun, la evitarea unei persoane care are o simptomatologie acută, de pildă. Și în familie îi vom proteja pe cei care sunt mai vulnerabili.

Masca nu ar trebui să fie privită ca un bau-bau și sunt unele situații concrete, de pildă întâlnirile ținute în spații închise, unde e bine să o purtăm pentru a ne proteja. Nu în ultimul rând, foarte importantă este și vaccinarea anti-gripală. În acest caz, nu mai putem spune că e vorba despre un vaccin apărut peste noapte, ci dimpotrivă. Există o experiență extrem de bogată din perspectiva vaccinării anti-gripale. În principiu, lucrurile ar trebui să fie simple, mai ales că în acest an chiar avem vaccin anti-gripal înainte de sezon, care va debuta, cel mai probabil, la jumătatea lunii octombrie. E bine să ne vaccinăm.

Când facem doza a patra de vaccin

P: Pe lângă vaccinarea antigripală, cât de utilă este imunizarea cu cea de-a patra doză de vaccin anti-COVID? E eficientă acum sau e bine să așteptăm vaccinul bivalent?

Dr. A.M: Toată pandemia ne-am dorit să ajungem în punctul în care vaccinul să aibă capacitatea de a prinde din urmă varianta virală și nu s-a întâmplat așa. De fiecare dată, virusul a luat-o înainte. Acum, în schimb, vom dispune de o variantă de vaccin, cea bivalentă, adaptată pentru tulpina Omicron și pentru subvariantele acesteia. Este evident și clar că, pe de-o parte, începem să avem o experiență bogată pe vaccinare anti-COVID din pandemie. Vorbim, practic, de un vaccin într-o variantă nouă care poate să ne ajute nu în raport cu infectarea, ci în raport cu formele severe.

Până la urmă, vaccinul pentru SARS-CoV-2 îi protejează în primul rând pe oamenii vulnerabili. După trei ani, ne dorim decese zero și reducerea la minimum a problemelor legate de pandemie. Varianta nouă de vaccin va fi adusă în octombrie în România și recomandarea mea către populație este să facă această doză patru, updatată. De asemenea, le recomand părinților să-și ducă copiii la vaccinare pentru vaccinurile incluse în calendarul național, ca să nu izbucnească epidemii sau focare de boli eruptive.

P: Care sunt șansele să se ajungă la așa ceva?

Dr. A.M: Șanse există, pentru că a scăzut rata de vaccinare pe toate vaccinurile. Mă aștept ca microorganisme care sunt cu o contagiozitate înaltă să se întoarcă și să avem situații neplăcute, inclusiv la rujeolă. Și vreau să trag un semnal de alarmă legat de context, care nu are legătură doar cu pandemia.

Trăim niște vremuri diferite față de ce era înainte, trăim vremuri tulburi. E un război la graniță și asta înseamnă că ne putem confrunta cu boli pe care le consideram a fi ale trecutului, vorbim despre situații în care oamenii în pandemie nu au interacționat și acum reintrăm în acel normal despre care vorbeam anterior.

Colaborarea, marea lecție din pandemie

P: Care sunt lecțiile învățate din pandemie?

Dr. A.M: Ar fi bine ca lecțiile pe care le-am învățat în pandemie să le aplicăm și în viitor. E important ca memoria noastră să nu fie de scurtă durată, cum adesea se întâmplă. Nu-mi fac probleme că în următoarele două sezoane vom uita ce a fost, dar nu-mi dau seama ce va fi peste cinci sau zece ani. Mă refer aici la ce a învățat cetățeanul, ce au învățat autoritățile și sistemul medical. Aș vrea să cred că cetățeanul a învățat că astfel de situații, cum e pandemia, pot să existe, că războiul nu se duce doar cu tancuri și că există diverse arme. Mi-ar plăcea să cred că oamenii au învățat că o abordare echilibrată și cu calm ar fi cea mai bună soluție. Până la urmă, când te panichezi, faci mai mult rău.

Cred că și mass-media are de multe de învățat. E important ca într-o pandemie să prezinte lucrurile altfel decât le-a prezentat în pandemie, să facă apel la calm și să nu creeze panică, deși prin asta își crește audiența. Legat de autorități, e important să înțelegem că reacția de intervenție rapidă e importantă în astfel de situații.

Nu a fost sector medical în lumea asta care să fi ieșit cu nota 10 din pandemie, nimeni nu a făcut-o, nici măcar SUA. La nivel de intervenție rapidă, mai e de lucrat la nivelul mapamondului. Și am mai învățat un lucru: când oamenii pot să conlucreze, cum s-a întâmplat cu țările Uniunii Europene, lucrurile sunt mai ușor de ținut sub control.


Medicul Adrian Marinescu, director medical Institutul Matei Balș din Capitală
Medicul Adrian Marinescu, director medical Institutul Matei Balș din Capitală

Despre Dr. Adrian Marinescu

Doctorul Adrian Marinescu este medic infecționist și directorul medical al Institutului „Matei Balș” din București, unde lucrează din 2003. A absolvit Universitatea de Medicina și Farmacie Carol Davila din București. Este membru al Societății Naționale de Boli Infecțioase și al Societății Române de Medicină Internă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presă scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc