PANORAMA RĂZBOIULUI

Cât se mai poate feri Vestul de sancțiunile asupra Rusiei, revenirea rublei și petroliștii audiați pentru speculă în Congresul SUA

Computer Hope Guy
Karl Nehammer, cancelarul Austriei (stânga), și Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, s-au văzut la sfârșitul lunii la Berlin. Cele două țări continuă să impună un ton mult mai blând în negocierile cu Rusia față de ceea ce și-ar dori restul blocului comunitar. FOTO: ProfiMedia Images

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre efectele economice din Vest ale sancțiunilor aplicate Rusiei, revenirea rublei rusești la un curs puternic de schimb și audierile din Congresul American cu privire la prețul benzinei. 

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 7 aprilie 2022:

Cât să mai sancționezi fără să te lovești?

Dincolo de toate incertitudinile legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, un lucru a devenit evident: legăturile economice dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă sunt mult mai puternice – și mai adânci – decât și-ar fi dorit să recunoască orice lider european. Dependența energetică a UE față de Rusia este doar una dintre laturile acestei relații complicate. Cel puțin la fel de bine păzite au fost, de la invadarea Ucrainei, și exporturile marilor companii vestice în Rusia. Abia acum, la șase săptămâni de război deschis în Europa, Uniunea Europeană începe să ia în calcul atât limitarea importurilor de energie din Rusia, cât și exporturile companiilor vestice (în special germane și franceze) în Rusia

Primele sancțiuni din sectorul energetic vor fi discutate la nivelul Parlamentului European săptămâna viitoare, după ce mai multe țări europene și-au asigurat surse alternative și au anunțat, pe cont propriu, că renunță fie la gazul rusesc, fie la petrol și cărbune. 

„(Un embargo pentru petrol – n.r.) nu este inclus în cel de-al cincilea pachet de sancțiuni, care este discutat astăzi (joi, 7 aprilie – n.r.), astăzi vorbim doar despre cărbune”, a declarat Joseph Borell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE. „Însă va fi discutat luni la Consiliul Miniștrilor de Externe. Mai devreme sau mai târziu – sper că mai devreme -, se va întâmpla”, a declarat Borell, citat de „Financial Times”.

Intrarea în vigoare a planului pentru limitarea importurilor de cărbune a fost, însă, amânată mai bine de o lună la insistența Germaniei, a dezvăluit agenția de știri Reuters. Termenul inițial pe care-l propuseseră liderii europeni pentru a introduce cărbunele rusesc pe lista sancțiunilor era de 90 de zile de la anunțarea măsurilor. Germania a insistat însă ca „perioada de grație” să fie prelungită la patru luni, motivând că marile companii nu au suficient timp pentru a-și asigura noi contracte de la alți furnizori de cărbune. Când va intra în vigoare – cel mai probabil la jumătatea lunii august -, interzicerea importurilor de cărbune rusesc va reprezenta primul pas concret făcut de UE în sectorul energetic rusesc. 

Similar, și Ungaria a continuat să-și protejeze propriile importuri de energie rusească. Mai exact, statul maghiar a primit, miercuri, un transport de bare de combustibil nuclear din Rusia, folosite la centrala nucleară de la Paks (centrul Ungariei), construită în timpul URSS și care asigură jumătate din energia electrică a Ungariei. 

„Pentru noi, este o linie roșie ca orice activitate legată de energia nucleară să fie scutită de sancțiuni, inclusiv activitățile de transport aerian (de materii prime pentru energia nucleară – n.r.)”, a declarat într-un clip postat pe Facebook Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei. „Ungaria face totul pentru a asigura importuri de energie facile în Ungaria, inclusiv cele de petrol și gaze, prin urmare nu vom sprijini nicio inițiativă care ar sancționa livrările de petrol și gaz rusesc în Europa”, a adăugat oficialul de la Budapesta.

Exact astfel de poziții divergente la nivelul blocului comunitar întârzie adoptarea unor sancțiuni mai dure, scrie Reuters într-o analiză intitulată „Sancțiunile ușoare pentru Rusia s-au epuizat, iar SUA și aliații trebuie să se confrunte cu un impact economic”. 

„Suntem în punctul în care trebuie să suportăm niște durere. Seturile inițiale de sancțiuni au fost elaborate în egală măsură pentru a nu ne face nouă, în Vest, la fel de mult rău pe cât ar fi urmat să facă în Rusia”, spune Benn Steil, directorul pentru economie internațională al think-tank-ului Council on Foreign Relation din New York.

”Ai cam ajuns să dai cu capul de tavan – de ambele părți ale Atlanticului – în ceea ce privește ce se poate face ușor și rapid”, explică Clayton Allen, directorul din SUA al companiei de consultanță de risc politic Eurasia Group. „Dacă Europa de Vest este împinsă într-o recesiune, asta va limita drastic volumul de sprijin – atât moral cât și material – pe care aceasta îl poate acorda Ucrainei”, continuă Allen. 

Iar costurile pe care va trebui să și le asume Vestul odată ce va începe cu adevărat să sancționeze Rusia au capacitatea de a răsturna dinamica economică în Europa. Primele afectate vor fi tocmai statele puternice ale căror industrii se bazează pe gaze ieftine de la Gazprom, cap de listă fiind Germania și Italia. Dacă Mario Draghi, premierul Italiei, a anunțat că se va alinia dispozițiilor negociate acum la nivel de bloc, Germania și Austria continuă să insiste pentru o abordare mai blândă. 

Deocamdată, doar Austria și Ungaria au declarat clar că vor vota împotriva aplicării oricăror sancțiuni care ating sectorul energetic.

O unitate de măsură pentru felul în care sancțiunile funcționează în ambele sensuri poate fi înțeleasă dacă ne uităm la bilanțurile gigantului petrolier Shell, care a anunțat că va suferi pierderi de cel puțin cinci miliarde de dolari ca urmare a retragerii din Rusia și a renunțării la proiectele pe care le avea în lucru aici.  

Întreaga analiză Reuters poate fi citită aici

Rubla revine la cursul dinainte de invadarea Ucrainei

Cursul de schimb al rublei rusești a revenit joi (7 aprilie) la cursul pe care-l avea în februarie, adică înainte ca armata rusă să pornească războiul în Ucraina. 

„Ceea ce a devenit evident este că, în ciuda unor pachete incredibil de ample de sancțiuni asupra Guvernului de la Moscova și a oligarhilor săi, cu un exod al afacerilor străine, măsurile sunt în mare parte fără dinți dacă străinii continuă să înghită petrol și gaz rusesc, sprijinind rubla prin umplerea cuferelor lui Putin”, scrie Bloomberg într-o analiză

„Chiar dacă Rusia rămâne, în mare, izolată de economia globală, Bloomberg Economics se așteaptă ca țara să câștige aproape 321 de miliarde de dolari din exporturile de energie în acest an, în creștere cu o treime față de 2021. Revenirea rapidă a rublei îi oferă lui Putin o victorie majoră în Rusia, unde mulți se concentrează pe oscilațiile cursului de schimb, chiar și în timp ce armata rusă este tăvălită în Ucraina și indignarea crește pe tot globul față de atrocitățile pe care le comite.”

„Pentru unii politicieni, este un instrument bun de PR să poată spună că sancțiunile nu au niciun impact. Și va ajuta și la limitarea panicii inflaționiste”, explică Guillaume Tresca, strateg-senior pentru piețe emergente în cadrul Generali Insurance Asset Management. 

Întreaga analiză Bloomberg poate fi citită aici. 

Audieri în Congresul American privind o potențială speculă de război

Directorii marilor companii petroliere americane, printre care ExxonMobil și Chevron, au apărut în fața Congresului Statelor Unite ale Americii pe 6 aprilie pentru a fi audiați cu privire la un potențial „profit inadecvat” ca urmare a scumpirii recente a petrolului și a gazelor naturale. Au fost convocați aici de grupul Democraților din Comisia pentru Energie și Comerț din Camera Reprezentanților, care i-au acuzat pe petroliști că „jupoaie poporul american”, în contextul în care prețul benzinei la pompă rămâne peste patru dolari galonul față de 2,8 dolari în urmă cu un an. 

Deocamdată, nu este clar dacă aceste audieri vor continua într-o anchetă pe marginea acestor „profituri inadecvate”. Petroliștii americani se apară, la fel ca toate companiile energetice din lume, spunând că prețurile mai ridicate sunt generate de cotațiile internaționale ale barilului de țiței și ale miei de metri cubi de gaze naturale. Ambele rămân la cote aproape record, pe fondul a două mari evenimente majore: scăderea producției din 2020, cauzată de pandemie, și războiul din Ucraina. 

Dealtfel, principalul argument prin care încearcă să se apere companiile petroliere americane este că au încercat să suplimenteze cantitățile extrase, astfel încât oferta să egaleze cererea din piață. Totuși, cantitățile extrase rămân scăzute la nivel mondial. A fost o strategie transparentă și asumată la nivelul OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), după ce, în 2020, s-au confruntat cu o criză fără precedent din cauza saturației pieței – gazele și petrolul pur și simplu nu aveau cumpărător, iar cotațiile au stat vreme îndelungată la un minim istoric. 

Acum, însă, cea mai elocventă dovadă că energia mondială a ieșit din criza cauzată de pandemie se regăsește în bilanțurile contabile ale acestor mari companii, scrie Quartz.

„Dacă există un comportament echivoc din partea acestor companii, atunci asta se va reflecta în bilanțurile lor contabile, nu la pompă. Companiile petroliere folosesc mare parte din profiturile neașteptate pentru a-și îmbogăți investitorii mai degrabă decât pentru a crea locuri de muncă sau a investi în creșterea producției (sau, și mai bine, în alternative regenerabile)”, scrie QZ.com.

Jurnaliștii americani continuă analiza cu date dintr-un raport publicat pe 5 aprilie de ONG-ul BailoutWatch, din care reiese că marile companii petroliere americane au cheltuit 24,4 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului pentru a răscumpăra acțiuni, îmbogățindu-și astfel patronii. Comparativ, suma cheltuită în același scop în primul trimestru din 2021 a fost de trei ori mai mică (7,1 miliarde de dolari). 

Întreaga analiză Quartz poate fi citită aici.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 11 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul", iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc