TEMELE ZILEI

„Cum să lucrezi pentru un idiot”

Șef bun vs. șef de coșmar. Ce iubesc și ce urăsc 4 generații de angajați la liderii lor

Angajați din zona corporativă a Capitalei, ieșind de la metrou, în Pipera. Sursa: Inquam/Octav Ganea.
Relațiile proaste cu șefii ocupă primele locuri în orice top al motivelor de a-ți părăsi jobul. Panorama pune în relație portretul-robot al șefului ideal cu o radiografie a factorilor care îi motivează și îi enervează pe angajați, în funcție de generația în care s-au născut.
Povestea în două minute

Ce este softul de spionaj Pegasus și de ce contează

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că și-a schimbat numărul de telefon și aparatul pe care-l folosește, după ce a fost identificat pe lista țintelor monitorizate cu softul Pegasus. Foto: Shutterstock
Un soft comercial de spionaj a fost folosit de guverne din întreaga lume pentru a monitoriza numeroși activiști și jurnaliști care au intrat în bătaia puștii doar pentru că-și făceau meseria.
Povestea în două minute

Care-i treaba cu „banca rușilor”, mărul discordiei dintre Cîțu și Nazare

Premierul Florin Cîțu (dreapta) l-a demis în iulie 2021 pe Alexandru Nazare (stânga) de la conducerea Ministerului Finanțelor. Sursă: Agerpres Foto
Premierul Florin Cîțu a dat marți de înțeles că l-a demis pe Alexandru Nazare de la Ministerului Finanțelor și din cauza deciziei acestuia de a angaja statul român să contribuie cu 14,3 milioane de euro la o majorare de capital a Băncii Internaționale de Investiții.
R'Estul ajunge Vestul

Tranziția României pe înțelesul tuturor. De la deceniul pierdut la succesul care s-a putut

Octavian Fărcășanu și Bogdan Chiru, într-o imagine celebră de la Revoluție, pe care au refăcut-o 30 de ani mai târziu / sursa: La Blouse Roumaine
Cum am reușit să recuperăm atât de mult din decalajele care ne despărțeau de Vest la ieșirea din comunism? Ce au făcut alte țări pentru a avea o tranziție mai de succes decât a avut-o România? Și de ce suntem, în continuare, printre nemulțumiții Europei?
Dialogul ratat cu românii

„Militarizarea” comunicării în pandemie. De ce vorbește statul român ca un plutonier cu cetățenii săi?

Colonelul Valeriu Gheorghiță, șeful campaniei de vaccinare, și Raed Arafat, cel care coordonează comitetul care propune restricțiile anti-Covid, alături de premierul Florin Cîțu. Sursa foto: Guvernul României
De la anunțarea măsurilor anti-Covid, la promovarea vaccinării, în România s-a vorbit mai ales pe ton cazon, de lemn, de la o tribună autoritară. Statul nu a știut cum să răspundă reacțiilor de respingere, furie sau frică ale cetățenilor. Sau poate nici nu i-a păsat.