PROVOCĂRILE DIN PIAȚA MUNCII

Ce beneficii extrasalariale caută românii când își schimbă jobul

Computer Hope Guy
Tinerii din generația Z vor beneficii extrasalariale individualizate. FOTO: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Beneficiile extrasalariale devin tot mai importante pentru românii care doresc să-și schimbe locul de muncă. Dacă anii trecuți la beneficii extrasalariale intrau, de regulă, tichetele de masă, tichetele-cadou și abonamentul medical, paleta s-a diversificat în pandemie. Și cerințele angajaților, la fel.

Fluctuațiile care au marcat piața muncii în ultimii doi ani și tendința candidaților de a migra ușor de la un loc de muncă la altul au determinat companiile privească cu mai multă atenție spre beneficiile extrasalariale oferite.

Flexibilizarea acestora a contribuit, în parte, la retenția și loializarea angajaților vechi, dar a reprezentat și un cârlig pentru atragerea de oameni noi în companii. În prezent, beneficiile extrasalariale au ajuns pe locul doi, după salariu, în lista cu argumente pro și contra pe care și-o face fiecare candidat care caută un loc de muncă, arată specialiștii în piața muncii consultați de Panorama.

Lucrurile nu se vor opri aici. Specialiștii sunt de părere că, pe viitor, s-ar putea ajunge la individualizarea ofertei de beneficii pentru fiecare potențial angajat, în funcție de preferințele și nevoile imediate ale acestuia, încă de la etapa interviului.

„E foarte clar că o abordare unitară nu mai merge. Nu mai dă roade”, explică pentru Panorama Oana Datki, consultant în resurse umane.

Top beneficii preferate de români

După tichetele de masă, cele mai dorite beneficii extrasalariale flexibile în cazul românilor sunt cadourile (beneficii în natură), turismul intern (vouchere de vacanță) și cadourile oferite pentru ocazii speciale, arată cel mai recent studiu făcut de Benefit, platformă integrată prin care angajatorii pot administra beneficiile extrasalariale, parte a grupului Edenred.

La polul opus s-au situat beneficiile flexibile legate de activități sportive și cursuri profesionale, pe care angajații le-au accesat în mai mică măsură. Studiul remarcă, pe de altă parte, o dublare a interesului angajaților români în 2021 pentru activitățile din sfera culturală, respectiv festivaluri, teatru sau cinema.

„Prin intermediul unei astfel de platforme, fiecare angajat are un buget alocat și poate alege cum să îl folosească. Într-o lună îl poate utiliza pentru tichete culturale, în alta pentru tichete de vacanță, în funcție de nevoi. Acest tip de beneficii extrasalariale câștigă tot mai mult în popularitate, iar în companiile mari ele reprezintă singura variantă de a ajunge la nevoile fiecărui angajat, aflat la vârste diferite, cu cerințe diferite. Angajatorii chiar mizează pe acest beneficiu în fața unui potențial angajat – că are o sumă pe o platformă de unde își poate alege ce vrea. E un mare plus”, declară pentru Panorama Oana Datki, consultant în resurse umane.

Concret, platforma online Benefit, ce funcționează ca un magazin online, oferă acces securizat unui număr de 1,5 milioane de angajați români la o gamă variată de beneficii flexibile, oferte și reduceri, în limita bugetului oferit de fiecare angajator.

În ultimii cinci ani, bugetul pentru beneficii extrasalariale a înregistrat o continuă creștere, arată studiul Benefit. Și nu doar într-o industrie. Companii din toate domeniile și de toate mărimile au ajuns să crească bugetul alocat beneficiilor flexibile. Dacă în 2017, bugetul mediu de beneficii flexibile per angajat pe lună era de 428 de lei, în 2021 a atins valoarea de 627 de lei per angajat pe lună, arată studiul citat.

Potrivit unei estimări făcută de reprezentanții Benefit, bugetul mediu de beneficii extrasalariale alocat de companii per angajat ar putea ajunge anul acesta la 820 de lei pe lună.

„Asistăm la o reconfigurare a modalităților prin care companiile își fidelizează angajații. Beneficiile extrasalariale flexibile sunt un alt mod de a-i spune unui angajat că e apreciat și că e important pentru echipă, într-o perioadă cu multă presiune pe bugetul personal și după doi ani de pandemie, în care distanțarea a afectat, în unele cazuri, și cultura organizațională a angajatorilor”, explică și Codruț Nicolau, director general al filialei Edenred România.

Ce industrii oferă beneficii extrasalariale flexibile

Potrivit studiului Benefit, 34% dintre companiile care oferă beneficii extrasalariale prin intermediul platformei activează în domeniul Servicii, urmate de cele din domeniul IT și Software (25%). Pe locul trei se află companii din domeniul Retail (14%).

Cei mai mulți bani pentru beneficiile flexibile îi alocă, în schimb, companiile care activează în domeniul Call Center și BPO (Business Process Outsourcing), respectiv o medie de 695 de lei per angajat pe lună, urmat de cei din Servicii și IT-Software, ambele cu o medie de 676 de lei pe lună per angajat. La polul opus, cei mai puțini bani sub formă de beneficii flexibile îi primesc angajații din retail, unde media este de 495 de lei per angajat pe lună.

Și beneficiile extrasalariale accesate de angajații din aceste industrii sunt variate. Dacă, de pildă, angajații din domeniul IT și Software au preferat să cumpere cadouri (beneficii în natură), cei din retail au optat pentru vouchere de vacanță și pensii private. În schimb, angajații din servicii au preferat să cumpere cadouri pentru ocazii speciale și vouchere de vacanță.

Generații diferite, nevoi diferite

Diferențe pot fi remarcate și din perspectiva nevoilor fiecărei generații de angajați. Dacă pentru generația Y (26 - 40 de ani) și generația Z (sub 26 de ani) cel mai dorit beneficiu flexibil îl reprezintă cadourile, pentru generația Baby Boomers (61 - 76 de ani) și generația X (41 - 60 de ani) posibilitatea de a cumpăra vouchere de vacanțe în România contează cel mai mult.

„Pentru angajații până în 39 de ani, flexibilizarea beneficiilor devine un vector important de creștere a satisfacției la locul de muncă”, arată studiul Benefit.

Cea mai mare provocare pentru oamenii de resurse umane o reprezintă, totuși, generația Z, adică persoanele născute după 1995. Acestea își doresc, din start, o individualitate a abordării beneficiilor extrasalariale, punctează Oana Datki. În cazul lor, e important ca oferta de angajare și pachetul de beneficii să fie construit în funcție de nevoile lor de moment. Mediul de lucru flexibil, fie în variantă remote, fie hibrid, este o solicitare cu care vin în fața angajatorilor de la bun început.

Flexibilitatea la locul de muncă - tot un beneficiu

Pandemia a schimbat optica legată de muncă: toate generațiile vor acum o mai mare flexibilitate din perspectiva muncii la birou și își doresc un echilibru între viața profesională și cea personală. La fel, nu doar tinerii din generația Z vor beneficii extrasalariale personalizate, ci și angajații din alte generații.

Totul vine în contextul unei piețe a muncii volatile, marcată de numeroase probleme de retenție dar și cu un val de demisii care și-a făcut simțită prezența și în România.

„Și generația X și, mai nou, cam toate generațiile își doresc aceleași lucruri. Oamenii, indiferent de vârstă, vor să își poată lua o zi liberă atunci când au nevoie, vor să fie tratați uman și firesc. De când cu pandemia, piața muncii trece prin transformări continue. La schimbarea locului de muncă contează foarte mult nivelul salarial. Și va conta întotdeauna. Dar acest set de beneficii, unele despre care un candidat nici nu își poate imagina că ar putea lipsi, cum e abonamentul medical, contează tot mai mult”, spune Oana Datki.

Care e beneficiul companiilor

Cert e că paleta de beneficii extrasalariale flexibile nu vine doar în sprijinul angajaților ci și în cel al companiilor. Majorările de salarii din ultima perioadă făcute în unele industrii, cum e IT-ul, au pus firmele în situația de a căuta alternative. Cei care nu au putut face majorări au căutat soluții prin care să-i rețină și să-și motiveze actualii angajați. Iar taxele plătite de companii pentru aceste beneficii extrasalariale sunt mai mici, le ajută să facă economii, dar în același timp, să vină cumva în întâmpinarea nevoilor propriilor angajați.

„Una e să crești salariul cu 600 de lei sau 1.000 de lei și să plătești taxele aferente și alta e să folosești niște tichete de vacanță, de exemplu, care sunt taxate diferit. Pentru unele dintre aceste beneficii, angajatorii beneficiază de deduceri fiscale”, explică specialista în resurse umane pentru Panorama.

Companiile care oferă beneficii flexibile sunt în general companii multinaționale dar și companii românești de dimensiuni medii și mari, cu putere financiară, care au o masă critică și oameni cu nevoi diferite la care vor să ajungă și pe care vor să îi păstreze. Și, atunci, încearcă să folosească aceste metode, care au un regim de taxare mai prietenos astfel încât costul total să nu fie ucigător”, completează Datki.

Ce se întâmplă în străinătate

Nu doar companiile din România se străduiesc să-i rețină pe angajații valoroși în companie. Potrivit Willis Towers Watson Survey 2021, șase din zece angajatori pe plan mondial nu reușesc să-și păstreze angajații pentru că nu au reușit să adapteze beneficiile extrasalariale la nevoile imediate ale angajaților.

Potrivit experților, companiile sunt în competiție unele cu altele pentru atragerea de forță de muncă calificată, dar criza de talente de pe plan mondial pune probleme mai mult ca oricând.

Și IBM Institute for Business Value arată că 47% din angajații incluși într-un studiu au punctat că beneficiile pe care le primesc sunt generice, în pachete fixe și adesea nu corespund cu nevoile lor sau cu interesele pe care le au. Soluția pentru a-i păstra pe oamenii buni, arată Metlife Employee Benefits Trend Study, este adaptarea pachetelor de beneficii flexibile la cerințele fiecărui angajat. Conform sursei citate, 72% din angajați afirmă că o astfel de abordare i-ar determina să fie mai productivi și mai loiali companiei în care își desfășoară activitatea.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x