POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE

Ce este stagflația și de ce România trebuie să se teamă de ea

Computer Hope Guy
Un bătrân își numără banii în Piața Obor din București. FOTO: Shutterstock

Stagflația a devenit, în ultimele săptămâni, un scenariu tot mai real pentru întreaga lume. Specificul economiei românești o face vulnerabilă la acest fenomen, ale cărui efecte sunt mult mai durabile și greu de redresat. Certitudinea că perioada de inflație galopantă, pe care o traversează întreaga lume, nu este tranzitorie și se va prelungi cel puțin până la jumătatea lui 2023 a cauzat o serie de schimbări de politică monetară și strategie economică de la tot mai multe guverne. 

Banca Națională a României (BNR) a majorat încă o dată, în ședința de miercuri (6 iulie), dobânda de politică monetară, care a ajuns asfel la 4,75%, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. 

Mișcarea nu a luat pe nimeni prin surprindere, fiind în rând cu strategiile adoptate, în ultimele opt luni, de tot mai multe bănci centrale. Pe termen imediat și mediu, creșterea dobânzii are efect de contrapondere în fața inflației, limitând volumul de bani din piață. Însă un alt efect este și creșterea ratelor bancare pentru populație, rezultat ce nu poate fi ocolit atunci când dobânda de politică monetară crește. 

Creșterea ratelor, cumulate cu scumpirile în lanț, criza energetică mondială și războiul din Ucraina reprezintă un mix suficient de factori destabilizatori pentru a ridica probleme serioase economiei mondiale. În cazul României, însă, toate acestea se suprapun pe o serie de probleme sistemice, imposibil de adus sub control în următorii ani. 

Ce este stagflația

Așa cum îi arată și numele, stagflația reprezintă o combinație între „stagnare economică” și „inflație”. Perioadele prelungite în care aceste două fenomene se manifestă concomitent au capacitatea de a cauza în final recesiune (scăderea Produsului Intern Brut), cu tot ce aduce aceasta – încetinirea activității industriale și creșterea ratei șomajului. Ambele componente funcționează ca „profeții care se autoîmplinesc”: frica de inflație cauzează scumpiri, iar frica de stagnare are ca rezultat încetinirea activităților economice. 

Să încercăm să le exemplificăm pe ambele cu un singur caz: un prestator de servicii anticipează că furnizorii vor crește prețurile bunurilor de care are nevoie pentru a-și desfășura activitatea. Prin urmare, își recalculează prețul de producție și crește prețurile fără a mai aștepta să fie lovit, la rândul său, de facturi mai mari. În aceeași logică, pe fondul inflației, se așteaptă la o cerere mai scăzută pentru serviciile sale, așa că amână planuri de investiții, dezvoltare și crearea de noi locuri de muncă. 


CITEȘTE ȘI
Sfârșitul epocii în care am tipărit bani: de ce crește inflația în toată lumea. Cât de expusă este România
De ce crește inflația în toată lumea. Cât de expusă este România

Teama de stagflație este resimțită acum de economii emergente și dezvoltate deopotrivă. În SUA, frica de a traversa o perioadă precum cea din anii 1970, când a izbucnit cea mai acută „criza a petrolului” de până atunci, pe fondul refuzului țărilor arabe de a mai furniza petrol ieftin țărilor care spijineau Israelul. Rezultatul a fost o perioadă de stagflație la nivel mondial, care s-a întins pe întregul deceniu. 

Acum, însă, toți ochii sunt îndreptați către Europa, care are potențialul să devină epicentrul stagflației mondiale. Principalele temeri privesc întreruperea totală a rutelor de transport a gazelor și a petrolului care traversează continentul, ceea ce s-ar reflecta imediat în creșterea exponențială a inflației. 

De ce este stagflația mai periculoasă în România

Pentru România, însă, dincolo de criza energetică mondială și efectele războiului din Ucraina, riscul stagflației este accentuat de deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a atins cote-record. Economia românească funcționează de ani buni cu deficite bugetare, însă până acum guvernanții puteau acoperi „gaura” anuală cu ajutorul creșterii PIB.

Doar prin creșterea acestuia, deficitul scădea scriptic, el fiind calculat ca procent din PIB. Acum, însă, deficitul se află pe trend ascendent, înregistrând o creștere de 7% în primele trei luni ale anului față de perioada similară din 2021, iar Produsul Intern Brut nu doar că nu va mai bifa ratele spectaculoase de creștere din ultimii cinci ani, ci se confruntă cu riscul real de a suferi o contracție. 

Bugetul național pe acest an este construit pe o estimare a deficitului cuprinsă între 5,8% și 6,2%, însă aceste cifre au fost prezentate înainte de ca Guvernul să implementeze o serie de cheltuieli neprevăzute semnificative, precum acordarea voucherelor de 700 de lei pentru populația vulnerabilă, compensarea facturilor la energie și a prețului benzinei la pompă. 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc