Abonamente medicale, regulă la angajare. Ce tip de abonamente preferă românii

Anul 2021 a reprezentat un an de cotitură pentru angajatorii din zona de IMM-uri. Aceștia au înțeles nevoia angajaților de a avea acces rapid, în plină pandemie, la analize, consultații și investigații medicale. Spre exemplu, Rețeaua de Sănătate Regina Maria a ajuns să dețină un portofoliu diversificat, compus nu doar din corporații ci și din companii de tip IMM-uri. Anul trecut, 1.000 de astfel de întrepinderi le-au oferit pentru prima dată abonamente medicale angajaților, un număr dublu față de anul anterior.

În prezent, din cele 1,6 milioane de abonamente existente la nivel național, aproximativ 720.000 sunt gestionate de operatorul privat Regina Maria, lider de piață.

În ce privește valoarea acestui segment, Medlife deține 34% din valoarea pieței abonamentelor, în timp ce Medicover deține 10% din valoarea pieței. Primii trei jucători au ajuns astfel în situația de a deține o cotă de piață de 95%. Și potențial de creștere încă există, apreciază reprezentanții companiilor.

Buluc la medic pentru investigații de rutină

Mai nou, angajați din retail sau manufactură, care înainte nu aveau acces la un medic sau la consultații, pot să afle din timp de eventualele probleme de sănătate, nu doar grație abonamentelor, ci și datorită campaniilor de screening efectuate de angajatori în context pandemic.

Din dorința de a afla din timp de eventualele afecțiuni, inclusiv oncologice, în rândul angajaților, companiile au pompat bani în depistare precoce și intervenție timpurie.

Un studiu făcut de Ernst and Young România, la solicitarea PALMED, arată că 39% din respondenți au mers la medic pentru controale regulate în anul pandemic 2021. În cazul celor care aveau deja abonamente medicale la o clinică privată situația a fost încurajatoare: 54% dintre abonați au efectuat cel puțin o vizită la doctor, iar 71% au făcut controale medicale de rutină și preventive.

În prezent, un abonament medical de bază pentru zona corporate, care include set anual de analize, medicină primară și alte investigații cu discount începe de la 50 de lei, în timp ce un abonament mai premium, care include investigații complexe și acces la mai mulți medici, ajunge la 300 de lei. Un element-cheie pentru angajatori a fost bunăstarea angajaților în pandemie: psihică și emoțională, iar asta a condus la dezvoltarea programelor de wellbeing și la creșterea cererii pentru servicii și consiliere și terapie psihoemoțională, pe care furnizorii privați de sănătate le acordă deja marilor angajatori.

Regulă la angajare: abonamente medicale extinse

Pentru a veni în sprijinul salariaților, companiile au luat decizia de a le extinde tipul de abonamente medicale. Așa au ajuns să fie adăugate psihoterapia și consultațiile la psiholog ca servicii suplimentare în 2021. Foarte accesate de angajați în baza abonamentelor medicale, ele arată că pandemia și, ulterior, anxietatea generată de război, și-au pus amprenta asupra stării de sănătate a oamenilor din companii.

Și nu doar firmele din România s-au confruntat cu astfel de situații, ci și companiile din străinătate s-au regăsit într-un scenariu similar. Așa reiese din studiul companiei de consultanță Hays, Salary Guide 2021.

Concret, 40% din angajatorii care au participat la cercetare au afirmat că pandemia a afectat psihicul angajaților și starea lor emoțională.

Același document notează că, spre deosebire de anii precedenți, beneficiile extrasalariale joacă, mai nou, un rol esențial în atragerea candidaților noi în companie. Abonamentul medical a devenit o regulă la angajare, și nu o simplă facilitate dorită de potențialul candidat.

De pildă, într-un top cinci al cerințelor candidaților pe piața muncii din 2022, după salariul motivant e menționat pe locul doi abonamentul medical extins, urmat pe trei de asigurarea de viață. „Angajații pun tot mai pun preț pe abonamente medicale extinse”, se mai arată în studiul citat. Și nu vorbim doar de angajații din corporații, ci inclusiv de cei din întreprinderi mici și mijlocii.

Codași la prevenție, cap de afiș la decese evitabile

În opinia specialiștilor, prevenția nu înseamnă doar accesul la analize, ci se dorește a fi un program integrat, al cărui scop este acela de a mări numărul de ani de viață fără boală. Și la acest capitol România stă foarte prost. Speranța de viață sănătoasă în România se distinge ca fiind printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Conform celui mai recent raport făcut de Comisia Europeană – State of Health in the EU, un român trăiește 60 de ani fără să aibă probleme de sănătate grave. Prin comparație, media europeană se învârte în jurul cifrei de 65 de ani, arată ultimele date publicate de Biroul European de Statistică – Eurostat.

Mergând mai departe în topurile regionale și europene, România nu ocupă un loc de cinste nici în privința ratei mortalității evitabile. Suntem pe primele locuri la nivel european la decesele prin boală cardiovasculară sau cancere.

Consumul de alcool, consumul de tutun, activitatea fizică redusă, pe fondul unei alimentații nesănătoase, sunt doar câțiva dintre factorii de risc majori pentru români. Jumătate din totalul deceselor înregistrate în România în 2019 au fost consecința factorilor de risc amintiți anterior.

Și nu e de mirare că stăm rău în clasamentele de acest tip: investim doar 8 euro pe cap de locuitor pentru serviciile de prevenție. Mai exact, 1,4% din Produsul Intern Brut (PIB) destinat Sănătății în România merge în servicii preventive.

Chiar dacă în perioada 2018-2019 România a introdus noi programe de screening, acestea nu au avut parte de finanțare adecvată ulterior, întrucât guvernul a scăzut gradual alocările destinate sectorului preventiv. Oricum, pentru ca programele de screening să fie eficiente, cu rezultate palpabile, ele ar trebui să fie gândite multi-ministerial și pe termen lung, apreciază specialiștii.