Celălalt front e pe mobil

Rezistența lumii în numele Ucrainei

Computer Hope Guy
Imagine din Times Square, New York, unde au avut loc proteste împotriva războiului rusesc din Ucraina (5 martie) / foto: Profimedia

Invazia Ucrainei de către Rusia a transformat conducerea de la Moscova în principalul inamic al comunității internaționale. Rezistența impresionantă a ucrainenilor în fața asaltului rusesc este dublată de  sancțiunile fără precedent și izolarea economică și diplomatică a Rusiei, precum și de susținerea economică, militară și umanitară care vine din toată lumea pentru Ucraina. Acesta a fost „principalul front” al războiului din Ucraina, în cea de-a 11-a zi de război.

Mai există, însă, un „front secundar”, dat de succesul cu care statul ucrainean a reușit să mobilizeze societatea civilă pentru a pune umărul la salvarea țării.

De la ucraineni de rând care contribuie cum pot, inclusiv cu trupurile lor puse în fața tancurilor rusești, la ONG-uri care lucrează la foc continuu pentru a aduna provizii pentru armată și pentru a ajuta civilii care fug din calea raidurilor și până la mediul de business, activiști și influenceri de social media, hackeri care s-au unit împotriva mașinăriei de război de la Kremlin și până la sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă în ultimele 11 zile în toată lumea, asistăm la un război în care uriașa armată rusă a reușit să fie încetinită, ba chiar pe alocuri umilită de interescția tuturor fronturilor din acest conflict care se poartă cu toate armele la vedere, direct în feedurile online ale întregii planete.

Toate aceste eforturi, aparent disparate, reușesc să susțină lupta principală de a opri Rusia din acest asediu împotriva ordinii globale.

E o forță pe care nici Kremlinul, cu uriașa sa mașinările de propagandă, nu pare să o fi anticipat sau cel puțin să o fi evaluat corect.

Panorama face o trecere în revistă a mobilizării fără precedent pe care am văzut-o din partea întregii lumi în ultimele zile – social, moral, cultural, sportiv – pentru a izola și condamna Rusia și a ajuta, astfel, Ucraina în lupta ei pentru supraviețuire.

Hover și click pentru secțiune

Cetățenii lumii contra Putin

Adevărații luptători ruși 

Internetul vs Putin

Giganții tech și războiul lui Putin

Miliardarii lumii, în conflictul din Ucraina

Și gesturile simbolice pot deveni arme

1. Cetățenii lumii contra Putin

Din Times Square (New York) până în Trafalgar Square (Londra) și Piața Roșie de la Moscova, vedem în continuare proteste în lumea întreagă față de invazia rusă din Ucraina. 

„Fiecare metru din pământul nostru ucrainean câștigat prin proteste și umilire a ocupanților este un pas înainte, spre victorie”, a spus președintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, într-un discurs de pe 5 martie.

Liderul ucrainean li s-a adresat și celor care au ieșit în stradă în toată Europa, pentru a susține Ucraina și a condamna invazia Rusiei. Într-o intervenție prin zoom, Zelenski le-a cerut oamenilor să continue să protesteze, să nu tacă.

Dacă Ucraina va cădea, întreaga Europă va cădea”, a fost avertismentul președintelui ucrainean.

Persoane publice, celebrități sau simpli cetățeni și-au declarat solidaritatea față de Ucraina. Au organizat campanii de strângere de fonduri pentru armata ucraineană sau pentru refugiați. În toate țările învecinate Ucrainei, societatea civilă a arătat o mobilizare de excepție, întâmpinându-i pe refugiați cu mâncare, apă, haine și alte bunuri.

Refugiați ucraineni aflați la Sighetu Marmației / foto: Silviu Filip, Inquam Photos

0
de ucraineni au părăsit țara de la începutul războiului
0
de refugiați ucraineni au venit în România
0
dintre refugiații ucraineni ajunși în România au plecat mai departe
Continuă protestele și în interiorul Ucrainei, în teritorii în care soldații ruși au reușit să avanseze. Mobilizarea globală în jurul cauzei ucrainene a dus chiar și la cetățeni străini care au decis să lupte cot la cot cu ucrainenii împotriva Rusiei. În Japonia, zeci de bărbați și-au exprimat dorința de a crea o legiune internațională pentru a lupta împotriva invaziei rusești. Ministrul de Externe britanic, Liz Truss, a declarat, spre furia Moscovei, că susține cetățenii britani care doresc sa meargă la luptă în Ucraina. La rândul lui, președintele ceh, Milos Zeman, le-a promis grațiere cetățenilor care doresc să se înroleze pentru a lupta alături de forțele ucrainene (în Cehia, înrolarea în orice armată străină e interzisă). Până acum, 300 de cetățeni cehi și-au exprimat dorința de a merge la luptă în Ucraina.

2. Adevărații luptători ruși 

Unii dintre cei mai curajoși oameni de pe acest front secundar din criza ucraineană sunt rușii care au ieșit în stradă pentru a contesta agresiunea comisă de liderul lor împotriva țării vecine. Au făcut asta, deși știau că riscă să fie arestați.

O nouă lege adoptată în Rusia zilele trecute prevede închisoare de până la 15 ani pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă – aici intră cam orice informație adevărată, dat fiind că Rusia încă susține că ce fac soldații săi în țara vecină e operațiune de menținere a păcii sau operațiune specială și singurele imagini pe care le arată sunt cu oameni din Donbas, prezentați ca refugiați de pe urma acțiunilor „neo-naziștilor ucraineni”.

Imagini de la Moscova și Sankt Petersburg, două dintre orașele în care au avut loc proteste în ultimele zile / foto: Profimedia

Peste 1.000 de oameni au fost arestați doar duminică, în proteste care au avut loc în cel puțin 29 de orașe din toată Rusia, potrivit Reuters, care citează rapoartele organizației de monitorizare OVD-Info. 

Alți 8.000 de protestatari ruși au fost arestați în total în zilele anterioare. 

 

Presa internațională relatează că până și copii care s-au dus să lase flori în fața Ambasadei ucrainene de la Moscova au fost reținuți de autorități.

 

În cadrul unei intervenții televizate de joi seară, Putin le-a spus cetățenilor că totul este sub control și că „operațiunea” din Ucraina merge „conform planului”. Continuând să justifice invazia cu aceleași pretexte, Putin a spus că acțiunea militară este necesară pentru a înlătura „neo-naziștii” ucraineni de la putere.

În urma sancțiunilor economice luate împotriva Rusiei și de frica impunerii legii marțiale, cetățenii ruși au început să-și facă planuri pentru a pleca din țară. De la începutul invaziei, cuvântul „emigrare” a explodat pe motoarele de căutare din Rusia, conform Google Analytics.

 

Nu doar ruși de rând au ripostat împotriva deciziei președintelui Putin de a invada Ucraina. 

Cântăreți, persoane publice, artiști și sportivi din Rusia au vorbit împotriva invaziei pe social media sau au contestat-o prin diverse gesturi simbolice. O reacție care s-a viralizat imediat a venit din partea tenismenului rus Andrey Rublev. După ce a câștigat un meci în cadrul turneului de tenis de la Dubai, Rublev a scris cu un marker pe o cameră de filmat: „No war please” (”Fără război, vă rog”, n.r.).

 

S-au auzit voci critice și din apropierea anturajului președintelui rus.

Ivan Timofeev, expert și director de programe al Russian International Affairs Council, un think-tank finanțat de guvern, a descris războiul drept un dezastru strategic, spunând că societatea ucraineană va percepe „Rusia drept un inamic timp de multe decenii de acum încolo”. Acesta a avertizat subtil oficialii guvernului cu privire la înăbușirea agresivă a manifestațiilor anti-război.

Alexei Navalnîi, principalul opozant politic al lui Putin, a postat miercuri pe Twitter din închisoare: “Ne aflăm în al treilea deceniu al secolului 21 și urmărim știri cu oameni arși în tancuri și clădiri bombardate. Haideți să nu fim împotriva războiului, ci să luptăm împotriva războiului”. Navalnîi le-a spus rușilor să continue să protesteze, chiar și în pofida represiunilor forțelor de ordine.

Zecii de mii de profesioniști ruși din toate industriile – de la IT-iști la oameni de știință – au semnat petiții prin care și-au declarat dezacordul față de război.

3. Internetul vs Putin

Al doilea front s-a extins cu viteză și în spațiul cibernetic. 

Anonymous, un colectiv de hackeri care operează la nivel internațional, a declarat război cibernetic împotriva Rusiei. Gruparea a început un număr de campanii agresive pentru a destabiliza infrastructura digitală a statului rus.

Anonymous ar fi fost responsabil pentru atacuri împotriva unor posturi de televiziune rusești, pentru a difuza simboluri și muzică ucraineană, chiar și știri.

Într-o postare pe Twitter, hackerii au arătat cum au rulat la televiziuni rusești imagini cu suferința refugiaților și bombardamentele trupelor rusești din Ucraina.

Televiziunea rusă nu vorbește despre invazie ca pe un război, ci despre o intervenție militară necesară pentru a înlătura „dependenții de droguri și neonaziștii” din de la conducerea țării, iar discuțiile din spațiul public rusesc sunt extrem de limitate și cenzurate. 

În ultimele zile, puținele organizații de presă independente rămase în Rusia au fost forțate să-și încheie activitatea. Este cazul celebrului post de radio independent, Ekho Moskvy, a fost scos de pe frecvență din cauza relatărilor sale despre război. Și Dozhd TV, televiziune independentă cunoscută și ca TV Rain, a fost blocată.

Și televiziunile străine au fost blocate.

Tot Anonymous pretinde că a dezactivat și site-uri aparținând gigantului petrolier, Gazprom, grupului Russia Today și site-urile mai multor agenții guvernamentale din Rusia și Belarus. Vizat de atacuri a fost și site-ul Kremlinului.

Anonymous a mai îndemnat oamenii să lase recenzii false la restaurantele rusești prin Google Maps, pentru a le explica celor din Rusia ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina. În această acțiune la firul ierbii, cetățeni din întreaga lume au luat cu asalt paginile restaurantelor, încearcând să contracareze propaganda rusă.

4. Giganții tech și războiul lui Putin

Giganții tech Google și Facebook au luat, de asemenea, măsuri în contextul acestui front global împotriva Rusiei. Google a dezactivat temporar opțiunea de a urmări în timp real traficul și cât de aglomerate sunt anumite spații pe Google Maps. Decizia a fost luată în urma unor consultări, pe care Google le-a avut cu autorități regionale, pentru a asigura siguranța comunităților locale din Ucraina.

De asemenea, ambele companii au luat măsuri pentru a limita dezinformarea pe tema Ucrainei care vine dinspre Rusia.

Totodată, Facebook a interzis reclamele presei de stat rusești și profitul obținut de acestea, în timp ce YouTube (care e deținut de Google) a restricționat Russia Today, trustul de presă deținut de guvern, și abilitatea unor alte publicații rusofile de a monetiza pe platformă.

O reacție puternică a venit și din partea Binance, cea mai mare platformă de schimb pentru criptomonede din lume.

Compania a declarat că va dona 10 milioane de dolari eforturilor umanitare de a ajuta refugiații ucraineni. La îndemnul Ministrului Digitalizării ucrainean, care a cerut marilor platforme de monede digitale să blocheze tranzacțiile cu criptomonede ale tuturor utilizatorilor ruși, Binance a blocat conturile clienților ruși. Până în momentul de față, doar donațiile în criptomonede făcute Ucrainei au ajuns la 34 de milioane de dolari. 

Un efect advers al eforturilor internaționale de a izola și pedepsi Rusia se răsfrânge, însă, și asupra propriilor cetățeni. Economiile oamenilor de rând s-au depreciat sau au dispărut peste noapte. Mulți nu mai pot să facă plăți online și să folosească serviciile Mastercard, Visa, Google Pay sau Apple Pay, dacă au contul la o bancă rusească lovită de sancțiuni, explică un reportaj BBC.

Mastercard și Visa au anunțat, pe 5 martie, că își suspendă operațiunile în Rusia, pe fondul „invaziei neprovocate a Rusiei din Ucraina și a evenimentelor inacceptabile pe care le-am văzut”.

5. Miliardarii lumii, în conflictul din Ucraina

Mikhail Fridman, unul dintre cei mai bogați miliardari ai Rusiei, a cerut ca „vărsarea de sânge” să ia sfârșit. Acesta, însă, s-a abținut din a-l critica pe Putin în mod direct, pentru că „nu va avea vreun impact asupra deciziilor politice din Rusia”, iar declarația lui i-ar putea pune angajații în pericol, relatează Financial Times. 

Roman Abramovici, patronul clubului de fotbal Chelsea, considerat un apropiat de-ai lui Putin, a anunțat că vinde Chelsea și va dona banii pentru a ajuta în criza umanitară din Ucraina. Acesta a început deja să-și vândă proprietăți din Marea Britanie, de frica sancțiunilor care l-ar putea viza. 

În lupta pentru susținerea Ucrainei a intervenit și Elon Musk, miliardarul și fondatorul Tesla, care le-a trimis ucrainenilor terminale de internet Starlink, pentru a avea acces neîntrerupt la internet. De la începutul invaziei, accesul la internet a fost întrerupt de câteva ori în Ucraina. Mykhailo Fedorov, viceprim-ministrul și Ministrul Digitalizării din Ucraina, i-a scris lui Musk, rugându-l să ofere Ucrainei stații Starlink. Luni, stațiile au ajuns în Ucraina, iar Fedorov i-a mulțumit lui Musk pe Twitter.  

De atunci, Elon Musk a avut o conversație și cu președintele ucrainean, căruia i-a promis că-i va trimite mai multe terminale de Internet prin satelit. 

6. Gesturile care pot deveni arme

Rețelele de socializare au fost inundate cu campanii de strângeri de fonduri pentru refugiați, resurse și centre de voluntariat, unde oamenii se pot duce să doneze sau să dea o mână de ajutor. 

De la demnitari la vedete de la Hollywood, miliardari sau companii private, numeroase persoane publice și-au exprimat și ele susținerea pentru independența Ucrainei și au încercat să ajute.

Actrița de origine ucraineană Mila Kunis și soțul ei, actorul Ashton Kutcher, au strâns 6,8 milioane de dolari pentru refugiații ucraineni.

Un alt cuplu celebru de la Hollywood, Blake Lively și Ryan Reynolds, a anunțat că va dona până la un milion de dolari pentru a ajuta Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UN Refugee Agency) în gestionarea crizei umanitare provocată de războiul rusesc din Ucraina.

De la branduri de bijuterii, precum Pandora, până la lanțul de magazine de pantofi Kurt Geiger, Ucraina a primit în ultimele zile sume uriașe și donații de la companii, branduri și cetățeni privați din toată lumea. Airbnb, platforma de închiriere de spații, va acorda gratuit cazare pe termen scurt pentru 100,000 de refugiați ucraineni, care tranzitează România, Polonia, Ungaria și Germania.

Tot pe Airbnb, oameni din toată lumea rezervă cazări din Ucraina pentru aceste zile, fără a se duce acolo, pentru a putea trimite niște bani direct către ucraineni.

Companiile și brandurile străine prezente în Ucraina s-au mobilizat și ele pentru a ajuta societatea și armata ucraineană. Companii care vând părți de mașini au donat baterii armatei și voluntarilor ucraineni, iar lanțuri de aprovizionare și fast-food precum KFC, McDonalds sau Metro oferă mâncare cetățenilor, voluntarilor și forțelor armate. „O desfășurare de forțe între mediul privat, cetățeni și armată, cum nu s-a mai văzut”, este percepția multora de pe teren. 

Un tânăr care s-a remarcat în online în aceste zile este Jack Sweeney, un student american de 19 ani, devenit faimos pentru contul de Twitter, “Elon’s Jet”, prin care documenta traseele avionului privat al lui Elon Musk. Acesta a început să facă același lucru cu avioanele private ale oligarhilor ruși. Deplasările avioanelor sunt urmărite de Sweeney prin contul “PutinJet”. 

So yeah @PutinJet is live now :), don’t expect this to be too accurate though there are a dozen VIP Russian planes, and ADS-B coverage isn’t great in Russia.

— Jack Sweeney (@JxckSweeney) February 26, 2022

 

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc