Povestea în două minute

Mirajul imobiliar din China se spulberă. Cum au ajuns să se revolte chinezii contra creditelor

Computer Hope Guy
Un șantier cu blocuri din provincia Henan, al controversatului dezvoltator imobiliar, China Evergrande Group. Sursă foto: Profimedia Images.

Până nu demult, achiziția de proprietăți era una dintre cele mai sigure decizii de investiții pe care le putea face cineva pe piața chineză. Acum, însă, imobiliarele au devenit unul dintre cele mai imprevizibile și riscante sectoare economice din țară, iar oamenii care au fost convinși de „mirajul” boom-ului imobiliar din China ies în stradă să-și spună cuvântul.

După scandalul bancar (despre care Panorama a scris aici) prin care zeci de mii de chinezi și-au pierdut economiile, din cauza unor fraude în mai multe francize bancare din două provincii chineze, criza se îndreaptă acum vertiginos către un alt sector critic pentru economia Chinei: zona rezidențială.

Cu o economie care continuă să sufere repercusiunile pandemiei, agravate de lockdown-uri draconice și restricții de călătorie, dar și de o încredere scăzută în guvern, sute de mii de proprietari chinezi din peste 100 de orașe din China au intrat în grevă. Aceștia au refuzat să-și mai plătească creditele și împrumuturile pe proprietăți care sunt încă neterminate sau cu planuri aflate în întârziere.

Astfel, în mod neașteptat, crizele care domină scena domestică din China în ultimele luni încep să prindă tot mai mult contur, crescând resentimentul oamenilor față de guvern și promisiunile sale de stabilitate și prosperitate economică.

Impasul economic al Chinei, coșmarul lui Xi Jinping

Crizele din China, care au luat amploare în ultimele luni, reprezintă o problemă tot mai presantă și mai greu de ignorat pentru conducerea de la Beijing.

China are cea mai lentă creștere economică din ultimele decenii, iar sectorul imobiliar este motorul care împinge o treime din întreaga activitate economică a țării: locuințele reprezintă aproape 70% din averea chinezilor, iar aproape 30% din toate creditele bancare din țară sunt date pentru imobiliare, conform publicației de business Mint.

Vânzările de locuințe au scăzut cu 27% ca volum, de la an la an, între ianuarie și iunie, iar vânzările de locuințe în 100 de orașe mari din China au scăzut în iulie cu 13% față de iunie și cu 27%, față de anul trecut. Firma de consultanță Capital Economics estimează că aproximativ 30 de milioane de proprietăți nou dezvoltate au rămas nevândute anul trecut, în timp ce aproximativ 100 de milioane au fost probabil cumpărate, dar nu au fost ocupate.

Prețurile caselor din China au scăzut pentru a 11-a lună consecutivă în iulie, iar S&P se așteaptă ca vânzările de proprietăți să scadă cu o treime în 2022, mai arată datele din aceeași analiză Mint.

Așadar, promisiunile pe care președintele chinez Xi Jinping le-a făcut populației – prosperitate și stabilitate economică, în schimbul unor libertăți politice și de exprimare limitate – par să nu mai fie garanții indubitabile.

Pentru o țară care spulberă și cea mai mică fărâmă de dezacord politic, actualul fenomen al grevelor ipotecare semnifică un semnal de alarmă extrem de periculos pentru guvernul chinez, cu atât mai mult cu cât se preconizează că președintele Xi va fi „încoronat” cu încă un mandat de cinci ani din partea partidului comunist chinez, la Congresul din octombrie.

Revolta banului pierdut se simte peste tot. Chiar și în China

Situația economică precară, instabilă și imprevizibilă din China face să pară firească reacția cetățenilor de a sfida normele societății chineze și de a refuza plata creditelor pentru niște locuințe pe care nu știu sigur dacă le vor vedea finalizate vreodată sau despre care nu știu dacă își vor menține valoarea, pe o piață incertă.

„Viața este extrem de dificilă și nu ne mai putem permite o ipotecă lunară. Din disperare, trebuie să ne asumăm riscul de a intra în grevă”, au scris proprietari din provincia chineză Hunan, într-o scrisoare adresată oficialilor locali, în luna iulie, conform New York Times.

Numărul de proprietăți unde există colective de proprietari care au avertizat că vor boicota sau care au început deja să boicoteze ratele ipotecare a ajuns la 326, la nivel național. Estimările arată că impactul ar putea fi ca 4% din toate ratele ipotecare să rămână restante. E vorba de 222 de miliarde de dolari.

Ca o conștientizare a situației alarmante, Banca Centrală chineză a redus la final de august rata creditelor ipotecare pentru a doua oară în 2022, într-o încercare de a limita efectele negative care vin dinspre sectorul imobiliar. În mai, rata dobânzii la împrumuturi pe cinci ani a fost redusă de la 4,45%, la 4,3%, fiind cea mai mare reducere înregistrată vreodată în China.

Michael Pettis, profesor de finanțe la Universitatea Peking, din Beijing, a declarat că boicoturile fac parte dintr-o problemă mai amplă a unei bule imobiliare care a crescut superficial și a fost supraevaluată în toți acești ani, iar care acum, în sfârșit, s-a spart. Cei care simt cel mai dureros lipsa responsabilității guvernului de a controla această bulă sunt însă tot oamenii de rând și clasa de mijloc, căreia i-a fost promisă o îmbogățire pe fondul investițiilor în imobiliare.

„Chiar dacă autoritățile chineze vor oferi dezvoltatorilor îndeajuns de mult capital pentru a finaliza proiectele, valoarea locuințelor va rămâne tot supraevaluată. A existat această senzație de avuție fictivă, care a fost creată de o creștere nejustificată a prețurilor la imobiliare. Soluțiile care se implementează acum (din partea guvernului) sunt limitate și încearcă să atenueze situația mai degrabă pe termen scurt. Dar până la urmă nu cred că vor avea succes”, a declarat profesorul Pettis pentru New York Times.

Chinezii care nu își mai plătesc creditele pot fi pedepsiți de autorități prin interdicții de călătorie și tot felul de restricții, de la creditare până la trimiterea copiilor la școală. Criza imobiliară chineză ar putea avea însă și urmări la nivel mondial, pentru că rare au fost situațiile în care crize din China să nu afecteze lanțurile economice din întreaga lume.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc