Open minds

Zero răbdare | Protestele din China au reușit să spulbere iluzia „zero Covid”

Computer Hope Guy
Sursa foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Imaginează-ți că în ultimii doi-trei ani ai trăit într-o continuă stare de urgență, cu lockdown-uri intermitente. Ai făcut săptămânal teste Covid-19, iar deplasările tale au fost monitorizate permanent printr-o aplicație. Dacă era depistat vreun caz în blocul sau complexul în care locuiești, intrările sale erau blocate și nu aveai de ales decât să stai acolo. Iar dacă ai avut ghinionul să te îmbolnăvești, erai dus obligatoriu într-un centru special. Uneori, când apăreau chiar și câteva cazuri, orașul tău intra în lockdown și nu mai aveai voie să ieși din casă.

Cât timp ai fi rezistat în aceste condiții? Aparent, chinezilor le-au trebuit aproape trei ani ca să zică „nu” politicii „zero Covid”. Acum, China ridică tot mai multe din aceste măsuri și oamenii speră că țara se va redeschide, în sfârșit. Concesiile făcute de regim, oricum le-ar prezenta Partidul Comunist, sunt o dovadă a forței celor mai mari proteste pe care le-a văzut această țară în ultimele decenii.

Scânteia care a dus la cele mai importante proteste din China din 1989 încoace

Pe 24 noiembrie, izbucnea un incendiu într-un complex de blocuri din Urumqi (capitala Regiunii Autonome Xinjiang), oraș ce se afla în lockdown de 100 de zile. Se crede că intervenția pompierilor a fost îngreunată de restricțiile anti-Covid-19.

Tragedia a declanșat imediat un val de proteste în orașe din toată China față de politica „zero Covid”. Beijing, Shanghai, Chongqing, Guangzhou – fiecare cu peste 15 milioane de locuitori – au fost doar câteva dintre marile orașe chineze unde au izbucnit proteste anti-Covid.

Dar acesta a fost doar începutul. Mulți dintre protestatari au scandat și lozinci anti-Partidul Comunist Chinez (PCC), împotriva lui Xi Jinping și pentru drepturile și libertățile oamenilor. Toate, gesturi extrem de rare de sfidare publică în această țară.

Dă-ți demisia Xi”, „Jos cu Xi Jinping/Partidul Comunist Chinez”, „Vrem (respectarea) drepturilor omului, vrem libertate”. Acestea au fost doar câteva dintre lozincile politice strigate în Shanghai, pe Strada Urumqi – locul simbolic în care s-au strâns protestatarii. Previzibil, poliția nu a întârziat să ia măsuri. Nu doar că au demontat semnul cu „Urumqi Road”, dar au și început să aresteze protestatari, mai ales pe cei care scandau împotriva liderului suprem, Xi Jinping.

Simbolul protestelor a devenit o coală albă A4, care indică nu neapărat multitudinea de scandări și cerințe ale protestatarilor, cât mai ales teama de a le expune public. Simbolul colii albe a fost preluat mai apoi pe rețelele de socializare precum Weibo sau Wechat, dar numai pentru scurt timp, întrucât cenzura chineză a intervenit și a eliminat acest simbol.

În tot acest timp, la Zhongnanhai (sediul Partidului Comunist Chinez) era liniște. Xi se pregătea de vizita președintelui Consiliului European, Charles Michel, care a avut loc pe 1 decembrie 2022.

Aceeași tăcere era prezentă și în mass-media chineze. Protestele parcă nu existau. În schimb, în presa vestică, titlurile despre aceste proteste abundau, fiind cele mai extinse proteste de acest fel de la cele din 1989, când demonstrațiile din Piața Tiananmen au fost reprimate sângeros. Dar cum s-a ajuns aici?

Politica „zero Covid” și urmările ei pentru economia din China

Politica „zero Covid” grupează toate măsurile luate de guvernul chinez pentru a menține rata infectării cu SARS-CoV-2 la minimum. Printre aceste măsuri se numărau: lockdown-uri până ce nu mai sunt raportate noi infecții, testări săptămânale în masă, izolarea persoanelor infectate în centre speciale sau spitale, izolarea tuturor contacților acestora, monitorizarea populației printr-o aplicație, școli, magazine și afaceri închise și carantinarea obligatorie a persoanelor care întră în China.

Efectele acestor politici nu s-au simțit doar asupra stării mintale a populației, ci și asupra economiei.

Măsurile „zero Covid”, pe lângă faptul că au afectat afacerile mici și mijlocii și au restricționat călătoriile și turismul, au lovit puternic economia chineză. În loc să crească cu 5,5%, aceasta a crescut doar cu aproximativ 3,5%.

Restricțiile din fabricile chineze au afectat negativ lanțurile de aprovizionare globale, în special pe cele ale companiilor mari, precum Apple. Nu doar că cea mai mare fabrică care produce telefoane Apple din China, deținută de Foxconn, s-a confruntat cu proteste privind politicile anti-Covid, dar, conform unor estimări, stocurile de Crăciun pentru câteva dintre produsele sale vor fi cu 35-40% mai mici.

Încăpățânarea lui Xi

În ultima vreme, politica „zero Covid” nu a mai reușit să țină în frâu rata infectării. Dacă în anii 2020-2021, China se putea lăuda cu efectele benefice ale acestei politici, varianta Omicron a făcut foarte dificilă stăvilirea infectărilor, din cauza ratei de transmitere foarte ridicată.

La începutul lunii decembrie, în China erau aproximativ 40.000 de cazuri de Covid-19 pe zi și erau raportate primele decese în ultimele șase luni.

În plus, guvernul de la Beijing și autoritățile locale s-au agățat de implementarea cât mai strictă a „zero Covid”, ignorând aspecte importante precum dotarea spitalelor cu suficiente resurse pentru o viitoare epidemie sau, și mai urgent, vaccinarea populației.

Nu doar că regimul de la Beijing a refuzat în mod constant vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) administrate în restul lumii, din motive naționaliste și propagandistice, dar o mare parte din populația peste 80 de ani (cea mai vulnerabilă) nu este vaccinată. Un revers al medaliei propagandei anti-Vest e că bătrânii nu au mai avut încredere în vaccinurile anti-Covid, care, inițial, au fost recomandate doar celor de până la 60 de ani.

Efectul protestelor: China începe să se redeschidă

Nu doar lunile de lockdown sau creșterea ratei șomajului, în special printre tineri, au determinat chinezii să iasă în stradă, dar mai ales tragediile care au avut loc din cauza restricțiilor politicii „zero Covid” – care au stârnit reacții puternice pe rețelele de socializare.

Un autobuz care transporta pasageri către carantinarea forțată a suferit un accident, cauzând moartea a jumătate dintre pasageri. Într-o altă tragedie, un copil de trei ani a murit după ce i-a fost refuzată asistența medicală, deoarece orașul era în lockdown. O tânără a suferit un avort spontan, când i-a fost refuzată spitalizarea pentru că nu avea un test Covid valid. Iată câteva dintre picăturile care au umplut paharul populației chineze când vine vorba de politica „zero Covid”.

Dacă mai adăugăm și vizita lui Xi Jinping din Bali de la Summitul G20, unde nu a purtat mască, cât și imaginile cu suporterii fără mască de la Cupa Mondială (ulterior cenzurate de mass-media chineză), care le-au reamintit chinezilor că viața din afara Chinei a revenit la normal, avem cocktailul perfect de evenimente și frustrări care au dus la protestele recente.

Cauza acestor manfestații nu este nemaiîntâlnită sau specifică Chinei. Și în Europa și SUA au avut loc proteste împotriva lockdown-urilor și purtării măștilor, numai că în China durata lockdown-urilor și restricțiile draconice au catalizat într-un final o populație care e oarecum novice în cultura protestului.

Chiar dacă lockdown-urile erau implementate intermitent, doar în anumite orașe, cartiere sau complexe rezidențiale, în funcție de situația epidemiologică, se estimează că între 200 și 400 de milioane de chinezi au stat în izolare în 2022.

Cu toate acestea, chiar dacă sporadice și mici ca dimensiune, în comparație cu populația Chinei, protestele au reușit să reducă restricțiile impuse de guvernele locale.

Încă din luna noiembrie, înainte de începerea protestelor si după cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping și guvernul chinez au început să reducă din restricții. A fost scurtată durata carantinei persoanelor care intră în China, s-a redus monitorizarea contacților, a scăzut perioada carantinării persoanelor infectate și a contacților, precum și testarea în zone care nu au risc crescut de infectare.

De asemenea, China a anunțat că va crește rata de vaccinare a persoanelor în vârstă și va suplimenta capacitatea spitalelor de procesare a pacienților Covid.

Dar, cum spune un proverb chinez, „munții sunt înalți și împăratul e departe”, indicând faptul că adesea ce spune liderul suprem nu se implementează mereu la nivel local. Acest proverb se aplică cel mai bine în cazul relaxării politicii „zero Covid”.

Chiar dacă guvernul central a anunțat cele 20 de măsuri de relaxare a acestei politicii încă de la începutul lui noiembrie, ele au fost greu implementate de liderii locali. De teama de a-și pierde funcția sau a-și compromite șansele de promovare în cazul declanșării unei epidemii sau, în cazul altora, din obișnuință ori din exces de zel, acești lideri din teritoriu au continuat să implementeze politicile care au fost timp de doi ani literă de lege și au menținut lockdown-urile și testările obligatorii.

Din acest punct de vedere, protestele recente din China au accelerat, de fapt, transpunerea măsurilor guvernului central la nivel local, reușind să ridice din restricții și chiar lockdown-uri.

Cel mai recent, China a decis abandonarea și altor măsuri din cadrul politicii „zero Covid”. Mai exact, guvernul chinez a renunțat la trimiterea obligatorie a persoanelor infectate în centre de carantinare sau spitale (acum se pot izola acasă), la obligativitatea prezentării unui test PCR negativ pentru a intra în diferite incinte publice, la monitorizarea populației prin intemediul unei aplicații de localizare și la restricții de deplasare între provincii.

Citește și:
Cum s-a transformat China în cei 10 ani cu Xi Jinping

Politica „zero Covid” și Xi Jinping

Dacă la nivel declarativ politica „zero Covid” este despre reducerea la minimum a infectărilor cu virusul SARS-CoV-2, în fapt, „zero Covid” a devenit un construct ideologic menit să ilustreze că sistemul și politicile chineze sunt superioare celor vestice.

Conform guvernului chinez, China lui Xi Jinping este superioară SUA pentru că, prin comparație, SUA a permis moartea a 1 milion de persoane, pe când China a pus viața omului pe primul plan. Dar nu oamenii au fost puși pe primul plan, ci ambițiile politice ale lui Xi.

Sunt numeroase argumente în acest sens:

Dacă Xi prioritiza viețile umane, ar fi acceptat folosirea vaccinurilor ARNm, care sunt superioare ca eficiență vaccinurilor tradiționale produse în China.

Dacă scopul politicii era bunăstarea cetățenilor chinezi, Xi ar fi relaxat regimul „zero Covid” înainte de Congresul Partidului Comunist Chinez de anul acesta, chiar dacă acest lucru ar fi însemnat o critică la adresa conducerii sale, pentru că ar fi putut însemna recunoașterea unei greșeli de strategie într-un regim în care partidul nu greșește niciodată.

Dacă lui Xi i-ar fi păsat cu adevărat de rata mortalității, ar fi vaccinat în ultimii doi ani toți bătrânii și populația cu grad ridicat de risc și și-ar fi creat un plan de relaxare care nu ar fi avut loc iarna (când rata infectării cu virusuri crește), ci în vară (când infecțiile cu virusuri sunt mai puțin frecvente).

Dar Xi nu a făcut niciunul dintre aceste lucruri.

A arătat lipsa unei strategii bine gândite pe termen lung și a făcut din politica „zero Covid” doar o unealtă de propagandă pentru cultul personalității sale și împotriva democrației și lumii vestice.

Scenarii: China, protestele și viitorul regimului

Chiar dacă protestele au grăbit implementarea politicilor de relaxare a „zero Covid”, au creat în același timp și incertitudine privind viitoarea relaționare a guvernului chinez cu privire la Covid-19.

Oficial, China nu a anunțat un plan de redeschidere, însă eliminarea multor măsuri va conduce la o astfel de redeschidere.

Există două direcții pe care Xi și subalternii săi le pot lua acum: renunțarea totală la politica „zero Covid” sau menținerea acestei politici, chiar și într-o formulă mai relaxată.

Prima opțiune se traduce prin creșterea fulminantă a numărului infecțiilor și deceselor, care poate atârna greu asupra unui regim care nu este dispus să-și asume greșelile. China nu doar că va avea un număr mare de decese, dar va pierde și argumentul supremației politicilor sale în fața celor vestice.

Numărul cazurilor a început deja să explodeze în multe orașe, deși el nu este reflectat în statisticile oficiale, deoarece foarte puține persoane infectate mai fac teste PCR, după eliminarea testării obligatorii. Există astfel posibilitatea ca statisticile oficiale să indice o situație mai puțin gravă, dacă ele nu vor prezenta vasta majoritate a deceselor cauzate de Covid.

A doua opțiune, care rămâne o posibilitate în cazul unei creșteri alarmante a numărul infectărilor și deceselor, ar putea conduce la viitoare proteste, care, fie și sporadice, se pot coagula în proteste de mare amploare. E un scenariu temut de Partidul Comunist Chinez (PCC).

Indiferent de opțiunea aleasă, vine iarna pentru Partidul Comunist Chinez, o iarnă care își va lăsa amprenta atât asupra Chinei, cât și a PCC.

Pentru PCC, menținerea a 1,4 miliarde de oameni într-o stare de control continuu timp de aproape trei ani de zile este, în realitate, marea realizare a politicii „zero Covid”, și mai puțin reducerea ratei de infectare cu SARS-Cov-2.

Deși perioada pandemiei a fost poate momentul de maxim control guvernamental asupra populației din ultimele decenii, protestele din ultimul timp și curajul de a striga lozinci anti-partid și anti-Xi Jinping arată o uzură a răbdării tinerilor chinezi privind politicile și practicile autoritare.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andreea Brînză

Vicepreședintă RISAP

Andreea Brînză este vicepreședinte RISAP (The Romanian Institute for the Study of the Asia-Pacific), unde se ocupă cu cercetarea politicii externe a Chinei. Andreea deține și un doctorat în științe politice, cu o teză care a analizat Inițiativa Belt and Road a Chinei.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x