CINE NE (MAI) PLĂTEȘTE NOUĂ PENSIILE?

Cum arată radiografia sistemului de pensii și de ce salvarea e individuală

Grafică: EDIT GYENGE

Peste 30 de ani, România ar urma să aibă în jur de 14 milioane de locuitori. Peste 30 de ani, aproape unu din trei români va avea peste 65 de ani. Peste 30 de ani, statul român va asigura cu dificultate plata pensiilor publice. Alternativele sunt deocamdată limitate, iar, în lipsa unor modificări structurale, salvarea este doar individuală.

La fel gândeşte şi Diana Constantin (pseudonim). Are 32 de ani și lucrează de câțiva ani în domeniul IT, unul considerat printre cele mai bine plătite din România. Deși pensia este încă departe de ea, nu are prea mari așteptări de la sistemul public de pensii. „Mi-e greu să cred că modelul acesta în care pensiile de astăzi sunt plătite de angajații actuali va mai rezista”, crede ea. 

Așa că a găsit soluții alternative. „După vârsta de 30 de ani a început să mă preocupe puțin mai mult ideea aceasta, așa că, în afară de Pilonul II, am optat și pentru pensie facultativă. Nu cotizez o sumă foarte mare lunar, dar cumva mă simt mai bine știind că am și această resursă”, spune Diana. Ia în calcul și investiții pe termen lung, cum sunt cele imobiliare, dar și unele pe termen mediu, cum sunt cele în fondurile mutuale. Bani să fie.

Diana este totuși unul dintre puţinii tineri care nu doar că s-au gândit la acest lucru, dar au și acționat. Studiile arată că majoritatea tinerilor români nu au economii. Deși sunt îngrijorați cu privire la siguranța lor financiară în momentul în care vor ieși la pensie, mai puțin de 5% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 38 de ani chiar economiseau în acest scop, arată un studiu realizat de compania de fintech Revolut, în 2019.

Chiar dacă aproape jumătate dintre tineri au declarat că economisesc constant, în general banii erau puși deoparte preponderent pentru vacanțe. Practic, pentru cei mai mulți economisirea este văzută mai degrabă ca o plasă de siguranță pentru ziua de mâine și nu ca o investiție pe termen lung, pentru pensie. 

Abia după ce trec de 35-40 de ani, românii încep să se gândească mai bine la pensie, mai ales că atunci orizontul înlocuirii ultimului salariu cu pensia devine mai concret, ne-a explicat Monica Alexandru, sociolog în cadrul ISRA Center.

„Comportamentul de economisire este dependent și de nivelul financiar pe care îl avem, astfel ca este descurajant pentru un tânăr să pună bani deoparte, mai ales dacă ne gândim la momentul pensionării, unul foarte îndepărtat de vârsta 18-25 de ani. Vorbim de 40 de ani depărtare în timp”, subliniază ea.

Doar că situația sistemului autohton de pensii ar putea necesita un dram mai mare de atenție, mai ales că șocul ar putea să vină mult mai repede. Altfel, mulți riscă să se trezească, după 65 de ani, cu o pensie mai mult decât simbolică.

Piramida pe grupe de vârstă şi sexe

7 probleme pentru sistemul de pensii de stat

Sistemul public de pensii din România, construit pe principiul solidarității între generații, în care salariații actuali plătesc pentru pensionarii actuali, riscă să devină nesustenabil, cu dificultăți în a înlocui ultimul salariu cu pensia. 

În prezent, sunt peste 5,1 milioane de pensionari, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Practic, în medie, raportul dintre salariați și pensionari este de aproape unu la unu, însă sunt câțiva factori care, în viitorul apropiat, pot răsturna acest echilibru fragil.

Decreţeii sau cum va creşte brusc numărul de pensionari. Peste doar nouă ani, va începe să se pensioneze, la limită de vârstă, generaţia „decrețeilor”.

„Peste nouă ani, un număr mare de oameni se va pensiona și nu va avea cine să le susțină pensiile. Va fi un șoc pentru sistemul de pensii”, a explicat, pentru Panorama, Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari certificaţi internaţional.

Cum s-a ajuns aici? Ca urmare a dorinței de a spori numărul populației, Nicolae Ceaușescu emite, în 1966, un decret prin care avorturile sunt interzise. Cu toate că decizia a rămas în vigoare până la căderea regimului comunist, efectele s-au făcut simțite mai ales în primii ani de la adoptare, atunci când numărul nașterilor s-a dublat față de perioada de dinaintea decretului. De pildă, doar în perioada 1967-1969, s-au născut circa 1,4 milioane de persoane. Acum, la patru decenii distanță, pensionarea unei generații destul de numeroase într-un timp relativ scurt va avea ca efect inversarea raportului dintre salariați și pensionari și va pune o presiune foarte mare pe sistemul public de pensii, așa cum este el construit în prezent.

Românii vor fi mai puțini… În perspectivă, în urma decrețeilor vin generații tot mai puțin numeroase. Spre orizontul 2060, România va avea cu șase milioane de locuitori mai puțin, arată proiecțiile Institutului Național de Statistică. Adică, România ar ajunge să aibă doar 13,8 milioane de locuitori, iar această tendință este determinată, pe de-o parte, de scăderea natalității și, pe de alta, de fenomenul migrației în alte state, în principal din UE. 

…mai bătrâni… Nu doar că populația României scade, dar va fi și mai îmbătrânită. Datele statistice arată că, până în 2060, unu din trei români vor avea peste 65 de ani. Pentru o comparație, în 2015, doar unu din cinci români avea peste 65 de ani. Acest lucru înseamnă că și numărul românilor apți pentru muncă va fi mai mic decât în prezent, iar numărul relativ al pensionarilor va fi mai mare.

…dar mai longevivi. Românii petrec, în medie, la pensie, mai puțin de jumătate față de perioada în care au lucrat. Raportat la speranța de viață, durata pensiei este în prezent de 15 ani pentru bărbați și de 20 de ani pentru femei. Totuși, datorită avansului medicinei și a creșterii nivelului de trai, speranța de viață va crește în următoarele decenii, iar românii vor fi pensionari mai mulţi ani, dacă vârsta de pensionare ar rămâne cea din prezent. O prognoză pe termen lung o fac experții europeni. Astfel, în 2070, românii vor sta la pensie cu aproape zece mai mai mult decât în prezent: circa 23 de ani bărbații și aproape 27 de ani femeile. 

Existenţa pensiilor speciale. Existența pensiilor speciale scoate în evidență o problemă de echitate a sistemului. Raportat la numărul total al pensionarilor, cei care primesc pensii speciale nu sunt extrem de mulți. Totuși, cu toate că nu au contribuit deloc sau foarte puțin la sistemul public de pensii, ei primesc mai mulți bani de pensie decât cei care au contribuit în toți cei 35 de ani, atât cât este stagiul complet de cotizare.

De pildă, în România, pensia medie este de circa 1.600 de lei, iar cea minimă este de 800 de lei. La polul opus, după cum a atras atenția recent ministrul Muncii, Raluca Turcan, pensia cea mai mare bazată pe contributivitate este de 39.000 de lei, iar pensia specială cea mai mare este de 79.000 de lei. Adică de aproape 50 de ori mai mare față de pensia medie. Existența pensiilor speciale arată o altă slăbiciune a unui sistem și așa șubrezit. 

Posibilitatea pensionării anticipate. Potrivit legii, vârsta standard pentru pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei (din 2030), dar, și în acest caz, sunt categorii de salariați care pot ieși mai repede la pensie, fără a avea penalizări la suma primită lunar de la stat. „Merită amintit faptul că astăzi, în pofida legislației, vârsta reală medie de pensionare este mai mică de 60 de ani. Ca și în alte cazuri, sistemul este abuzat. Și nu doar prin pensiile speciale, ci și prin pensionarile anticipate mult prea numeroase care au loc”, ne-a explicat Radu Crăciun, director general al BCR Pensii.

Cum ajung pensiile să fie plătite pe datorie. „Cu excepția unei crize financiare sau economice majore, statul va fi în măsură să plătească pensiile publice. Întrebarea este cu ce costuri”, atrage atenția Radu Crăciun. Practic, statul poate asigura pensiile publice continuând să se împrumute. În total, în 2021, cheltuielile statului cu pensiile sunt estimate la 15 miliarde de euro. 

Împreună cu salariile bugetarilor, pensiile au însemnat peste 90% din veniturile statului din taxe, impozite și contribuții sociale. Cu alte cuvinte, aproape toate veniturile statului român se duc pe cheltuielile fixe: pensii și salariile bugetarilor. 

Orice majorare a acestor cheltuieli se va traduce într-un deficit și mai mare. Pe termen lung, costurile vor fi mari „deoarece deficitele mari și îndatorarea publică vor sfârși prin a dezechilibra economia, în cel mai bun caz prin inflație (care ar însemna micșorarea pensiilor în termeni reali) și stoparea investitiilor publice, în cel mai rău caz prin intrarea într-o criză de finanțare și intrarea sub umbrela FMI”, avertizează Radu Crăciun.

Și alte state caută soluții 

Sistemul de pensii nu este unitar la nivel european, iar fenomenul îmbătrânirii afectează întreg continentul. În acest context, una dintre măsurile cele mai la îndemână este majorarea vârstei de pensionare. 

În general, vârsta medie la care se pensionează europenii este de 65 de ani, iar tendința este de a egaliza vârsta de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților. De pildă, în Austria, femeile ies la pensie la 60 de ani, iar bărbații, la 65. Până în 2033, femeile însă se vor pensiona la aceeași vârstă cu bărbații. În Belgia, femeile și bărbații se pensionează la 65 de ani, însă până în 2030, vârsta standard de pensionare va ajunge la 67 de ani. Olanda, al cărei sistem de pensionare este considerat cel mai bun din lume alături de cel danez, datorită diversității surselor de finanțare și a unei distribuiri echitabile, va crește vârsta de pensionare spre 67 de ani, de la 65. Începând cu 2022, vârsta de pensionare va fi corelată cu indicele speranței de viață.

Franța discută și ea o reformă a sistemului de pensii, prin creșterea vârstei de pensionare de la 62 de ani către 67 de ani, dar și prin eliminarea pensiilor speciale. La acest ultim capitol, România nu este un caz unic în UE, iar în contextul în care toată populația Europei îmbătrânește, statele membre trebuie să își reformeze sistemele de pensionare. De pildă, pensii speciale pentru anumite categorii sau sectoare, unde nu este necesar un stagiu de cotizare complet, existau, la nivelul anului 2016, în toate statele membre, mai puțin în Cipru și Suedia. 

Evoluția vârstelor de pensionare

Care sunt soluțiile 

Nici România nu va scăpa de o creștere a vârstei de pensionare. „Creșterea vârstei de pensionare este o tendință europeană pe care România nu are cum să o evite. Întrebarea nu este dacă se va întâmpla, ci cât de repede”, explică Radu Crăciun. Deja, ministrul Muncii a venit cu propunerea ca orice angajat, fie din sistemul public, fie din cel privat să poată lucra până la 70 de ani. Pentru moment, amânarea momentului ieșirii la pensie este opțional. Există și o particularitate: angajații de la stat, care vor dori să continue să muncească până la 70 de ani, li se va interzice cumulul pensiei cu salariul.

De altfel, ministrul Muncii a anunțat că Executivul va elabora o altă lege a pensiilor, care ar urma să intre în vigoare de anul următor, iar cele două principii ale reformei sunt contributivitatea și echitatea. Pe termen lung, nevoia de a avea o reașezare a sistemului de pensii este necesară, mai ales în contextul în care pensia de la stat, chiar dacă nu va dispărea, va fi mică și depășită de nevoile curente sau de sănătate, iar o majorare semnificativă a punctului de pensie, în funcție de care se calculează pensiile, ar pune o presiune enormă pe buget, avertizează specialiștii cu care am vorbit. 

Pentru a menține pe linia de plutire sistemul de pensii publice, statul mai poate majora taxarea, prin creșterea contribuțiilor aferente pensiilor, punând și mai mare presiune pe salariați, poate plafona valoarea pensiei de stat sau poate crea un cadru fiscal pentru încurajarea economisirii pentru pensie. „Până ne pensionăm, va fi inflație, iar dacă pensia va rămâne pe loc, puterea de cumpărare va fi mai mică”, atrage atenția Adrian Codîrlașu, în contextul în care deja pensia este mult mai mică față de nevoile cotidiene. Pentru un trai decent, în prezent, un adult are nevoie de circa 2.800 de lei lunar, potrivit calculelor Fundației Friedrich Erbert România,cu o treime mai mult față de valoarea pensiei medii.

Cu toate că nici statele UE nu urmează același model cu privire la sistemul de pensii, în majoritatea pensia publică reprezintă „partea leului”, arată un raport din 2018 al Comisiei Europene. Totuși, șeful BCR Pensii atrage atenția că, în mai toate statele europene, „pensiile administrate privat au un rol major. Iar puținele țări dezvoltate în care nu au un rol major sunt din grupul țărilor cu un buget având venituri de peste 46% din PIB. Departe de a fi un model util pentru România ale cărei venituri sunt în jur de 30% din PIB (n.r. în 2020 veniturile bugetare s-au situat la 31% din PIB, printre cele mai mici niveluri din UE)”.

În România, în ciuda lipsei de încredere în sistemul public de pensii, 56% dintre românii din mediul urban se bazează în primul rând pe banii de la stat pentru momentul pensionării, arată un studiu din 2018 al ISRA Center.

În acest context, Pilonul II de pensii reprezintă principala formă de economisire pentru pensie pentru mulți dintre români. Peste 7,6 milioane de români au contribuții la Pilonul II de pensii, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de peste 75 de miliarde de lei (circa 15 miliarde de euro), potrivit ASF, reglementatorul pieței. Pe piață, mai sunt disponibile alte două opțiuni: Pilonul III, pensia facultativă, și recent introdusul Pilon IV, pensia ocupațională, care, deocamdată, nu au la fel de mulți participanți și pentru că modul în care se face contribuția este diferit față de Pilonul II.

Pentru Pilonul II, contribuțiile sunt definite și reprezintă, în prezent, un procent de 3,75% din contribuția la pensie pe care o plătește fiecare salariat (reprezentând 25% din salariul brut). Dacă, de pildă, pentru o perioadă un contribuabil nu mai are venit – prin urmare nu mai plătește taxe, deci nici contribuția pentru asigurări sociale (CASS) – se suspendă automat și contribuția la Pilonul II, până în momentul reluării activității. Banii strânși îi revin participantului doar după pensionarea la limita de vârstă. 

„În Pilonul II, contributorul are proprietate pe acele fonduri. În caz de deces, acele fonduri rămân moștenitorilor. Pe când unui pensionar care ia pensie publică, în caz de deces, banii rămân ai statului. Moștenitorii nu primesc nimic. Și, mai mult, acei bani sunt investiți și produc randament. Dacă ne uităm la randamentele fondurilor de pensii de la înființare până acum au fost substanțiale. Au fost mult peste inflație”, explică Adrian Codîrlașu.

De pildă, potrivit calculelor CFA România, la un ultim salariu net de aproximativ 4.000 de lei, pensia publică, fără nicio contribuție la Pilonul II, ar fi fost 1.275 de lei, iar cu o contribuție la PII, valoarea pensiei ar crește cu o treime, până la 1.629 de lei. Dar procentul alocat Pilonului II ar trebui să crească treptat până la 6%, atât cât este prevăzut în lege, pentru a putea oferi o alternativă reală la pensia de la stat, atrage atenția vicepreședintele CFA România.

Deocamdată, salvarea rămâne, totuși, una individuală. Pandemia de Covid-19 a adus schimbări și în comportamentul de economisire al românilor, tendință care ar putea rămâne și după ce viața va reintra în normal. Monica Alexandru, sociolog în cadrul ISRA Center, atrage atenția că, în perioadele de criză, principala reacție a românilor a fost de a reduce sau amâna cheltuielile, spre deosebire de perioada anterioară declanșării crizei, când veniturile au fost mai mari, iar în consecință și consumul creștea pe măsură. 

Cel puțin la nivelul populației tinere, subliniază ea, se observă „o anumită orientare către diverse mecanisme de investiții – depozite, dar și alte variante. Noi spunem că e un trend, iar acest lucru înseamnă că e prezent într-un segment mic de populație, dar are potențialul de creștere”.

Un semnal mai puternic de alarmă îl trage șeful BCR Pensii. În opinia lui, viitorii pensionari trebuie să își ia soarta în propriile mâini și să își asigure pe cont propriu veniturile pentru acea etapă, încă din perioada în care lucrează: 

Fiecare să fie responsabil pentru propria pensie în loc de a conta pe suprataxarea copiilor și nepoților noștri”.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc