Regenerare urbană

Cum a ajuns Clujul un exemplu pentru România. Explicațiile unui om din interior

Computer Hope Guy
Sursa foto: shutterstock.com

În Cluj, autobuzele ajung în stație după un program fix. Nu stai să aștepți o mașină despre care nu știi niciodată când ajunge.
La Cluj sunt cele mai importante festivaluri de muzică, benzi de biciclete amenajate corespunzător și respectate și de șoferi, zone verzi calculate la necesarul urban și străzi transformate în zone pietonale, fără ca traficul să fi avut de suferit.

În perioada 2014-2020, primăria Cluj-Napoca a finalizat proiecte europene cu o valoare de 68,27 milioane de euro şi are în implementare proiecte de peste 184,8 milioane de euro. În ultimul deceniu, orașul Cluj-Napoca a devenit un model pentru ceea ce înseamnă buna guvernare în administrația locală din România.

Am căutat motivele care au dus la schimbarea la față a Clujului în ultimii 15 ani și ce urmează pentru al doilea cel mai important oraș al României din punct de vedere economic. Astfel, am ajuns la Ovidiu Cîmpean, care în prezent ocupă funcția de Director de Dezvoltare în cadrul Primăriei din Cluj-Napoca și lucrează în instituție din 2006.

Ovidiu Cîmpean este Director de Dezvoltare si a lucrat în ultimii 10 ani în domeniul  fondurilor europene și al dezvoltării urbane sustenabile în cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Are un doctorat în Relații Internaționale și Studii Europene, obținut la Universitatea Babeș-Bolyai. De asemenea, Ovidiu este coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), un instrument de inovare pe care administrația locală îl utilizează în procesele de angajare a comunității, de încurajare a cetățenilor să participe la luarea deciziilor și pentru a dezvolta sistemul de guvernanță participativă locală. Coordonează întreaga activitate a departamentului de finanțări europene și toate concursurile de soluții (fiind artizanul acestui proces) pentru dezvoltare urbană sustenabilă. Ovidiu coordonează relația primăriei cu sectorul cultural, cu cooperarea în proiecte de cercetare și dezvoltare de soluții green și smart cu universitățile.

ovidiu cimpean proiecte cluj-napoca
Ovidiu Cîmpean este Director de Dezvoltare la primăria Cluj-Napoca din 2012. Sursa foto: Facebook

Lecția #1: Colaborarea cu societatea civilă și mediul academic

Din dialogul cu Ovidiu am tras mai multe concluzii despre cum au gestionat clujenii administrarea orașului în acest deceniu și jumătate, ce au făcut bine, ce nu le-a ieșit și ce soluții au adus pentru a transforma orașul de sub dealul Feleacului într-unul dintre cele mai apreciate din țară.

Discuția a pornit de la primele experiențe ale lui Ovidiu la primărie și felul în care o societate civilă activă l-a făcut să își schimbe percepția despre cum trebuie abordate problemele cetății:

La primele proiecte, prin 2008-2010, aveam o abordare de tip ‘top down’, unde noi selectam ce proiecte trebuie făcute, angajam proiectanții și după aia intram în implementare. La unele proiecte, de exemplu pe malul Someșului, am avut parte de proteste. Cetățenii își doreau mai mult spațiu verde în zonă. Noi voiam o bandă de trafic în plus. Bineînțeles, am renunțat la proiectul nostru și ne-am concentrat pe spațiul verde”.

Tot în 2008, autoritățile locale au redactat prima strategie de dezvoltare a Clujului. Coordonată de experții Facultății de Științe Politice de la Universitatea Babeș-Bolyai, strategia era axată pe nevoile oamenilor, care în competiția dintre orașe devin o resursă principală.

„Să ai un plan de dezvoltare e practic punctul de pornire și aici cumva am fost printre primele orașe din România care am inclus acest concept de calitate a vieții. Bătălia pe viitor dintre orașe va fi pe resurse umane. În trecut, aveam fabrici în jurul cărora se construiau cartiere și se dezvoltau orașe. În România, avem exemple de orașe monoindustriale care au suferit foarte mult după ce s-a prăbușit industria pe care se bazau. Acum, oamenii vor rămâne în acel oraș dacă le place viața de acolo.

Ce înseamnă să oferi servicii publice de calitate? De la elementele de bază: străzi fără gropi, iluminat, siguranță, până la elemente care deja încep să devină mult mai importante pentru cetățeni: spații publice de petrecere a timpului liber, parcuri de calitate, spații verzi, aliniamente de arbori, relația cu administrația publică transparentă, rapidă, eficientă. Odată ce oamenii văd acest lucru, ei se simt mândri de orașul în care trăiesc și își doresc să își dezvolte familia și cariera în acel oraș”.

De altfel, colaborarea cu mediul academic ar trebui să asigure Clujului și strategiile pentru următoarele decenii, pornind de la îmbunătățirea calității vieții pentru cetățeni:

„Conceptul de calitate a vieții a stat la baza strategiei pe termen lung a orașului și va sta și la baza următoarei strategii pentru 2020-2030, pe care o construim alături de Banca Mondială. În planul pentru 2050 aducem o componentă de inovare extrem de puternică și vrem să ne brand-uim ca un oraș al inovării, mai ales ținând cont că universitățile clujene sunt printre cele mai puternice din această zonă a Europei”.

Lecția #2: „Măsori de trei ori, tai doar o dată”

În anul 2017, primăria din Cluj-Napoca a pus și bazele Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), care are rolul să pună în temă cetățenii din Cluj cu proiectele aflate în desfășurare. Clujenii, la rândul lor, pot veni cu idei pentru modernizarea orașului.

„Este un instrument prin care ne prezentăm proiectele, a devenit un brand al orașului. Prin el depunem proiecte de finanțare din fonduri europene, iar acest proiect de democrație participativă este unul de real succes. Prin CIIC primim observații de la cetățeni simpli, pentru care, dacă le-am fi lăsat doar pe finalul proiectului, ar fi fost prea târziu și ar fi costat foarte mult să modificăm proiecte când intrau în perioada de implementare. Astfel, încă de la faza de proiectare măsurăm de trei ori și tăiem doar o dată”.

De ce este nevoie ca măsurătorile să fie cât mai bune înainte de startul proiectului? Dintr-un motiv simplu. Dacă un proiect de infrastructură merge pe un drum greșit, cu cât avansează, cu atât sunt costurile mai mari pentru reparație. Astfel, Cîmpean explică de ce pregătirea proiectului este poate mai importantă decât execuția:

„Aici este cumva un paradox al managementului de proiect. La început ai foarte puține informații despre un proiect, nu ai toate detaliile, dar marja de acțiune este foarte mare. Cu cât avansezi etapele procedurale și intri în implementare, deja e foarte greu și mai scump să mai schimbi ceva. Vrem să evităm situația în care la finalul proiectului ne dăm seama cum ar fi trebuit făcut și pregătim cât mai bine proiectele pentru ca rezultatele să fie cât mai apropiate de ceea ce ne dorim pentru oraș”.

Lecția #3: Deschiderea către lume

Un alt lucru pe care l-au învățat cei din primăria Clujului este deschiderea către lume. Astfel, Clujul a devenit primul oraș din România, și singurul de până acum, care face parte din „city science initiative”, o comunitate de orașe europene, precum Viena, Paris, Barcelona sau Milano. Ovidiu Cîmpean ne-a explicat și care sunt cele două direcții ale acestei inițiative:

„Mai întâi să întărească legătura dintre administrația locală și universități. Practic să angajăm cercetătorii, specialiștii în dezvoltarea orașului prin politici publice care să fie bazate pe date științifice, acele ‘evidence based policy’. Sigur că universitățile, prin know-how-ul pe care îl au, pot contribui decisiv la formularea politicilor publice de calitate. A doua direcție strategică este pregătirea orașului pentru viitor. Colectarea de date relevante de la cetățeni, astfel încât să putem lua decizii bazate pe date. Cum ar fi locurile de parcări sau rute noi de transport public. Sunt foarte multe proiecte care pot fi îmbunătățite folosind aceste date”.

Lecția #4: Cum devine un oraș atractiv pentru tineri

Pandemia de Covid a lovit din plin și Cluj-Napoca. Pe lângă industria horeca, cel mai greu afectată, Clujul a ratat și un an întreg de evenimente culturale și sportive, capitole la care orașul a devenit un adevărat pol în ultimii ani.

„Ne-am făcut remarcați în România ca un punct focal al evenimentelor. Avem TIFF, Untold, Jazz in the Park, dar și o altă serie de evenimente indoor. În jurul acestora s-a creat un sector al industriilor culturale și creative care a contribuit la dezvoltarea orașelor și la calitatea vieții, pentru că este foarte importantă și oferta culturală pe care o ai în oraș. Am fost invidiați pentru acest mediu cultural vibrant al orașului și, din păcate, acesta a fost unul dintre cele mai afectate sectoare”, spune Ovidiu Cîmpean.

Autoritățile nu au făcut rabat de la investiții nici în acest domeniu și au atribuit din ce în ce mai mulți bani pentru proiecte culturale.

Această efervescență culturală la Cluj n-a apărut peste noapte. În 2009-2010 am decis să dublăm banii alocați pentru activitățile culturale, sportive și de tineret. Astfel că am ajuns de la 100-150 de mii de euro alocați anual la 2,5 milioane de euro în 2015, când am fost Capitala Europeană a Tineretului. Calitatea proiectelor culturale independente a crescut, s-a văzut experiența pe care societatea civilă a câștigat-o de-a lungul timpului și așa au apărut evenimentele culturale de anvergură europeană la Cluj. Finanțăm 200 de proiecte din acest domeniu în fiecare an”.

Cluj Napoca a devenit cunoscut international pentru festivalurile de muzica
Festivalurile de muzică au devenit un brand pentru Cluj-Napoca Sursa foto: shutterstock.com

Lecţia #5: Să-ţi recunoşti greşelile şi să înveţi din ele

Nu totul a mers conform planului în toţi aceşti ani. Strategia din 2015 a oraşului Cluj-Napoca, un document stufos de peste 1.300 de pagini, nu a fost tocmai respectat din scoarţă-n scoarţă. Opoziţia acuză că în ultimii ani s-au derulat numeroase proiecte care au fost în dezacord cu documentul, în special în domenii precum urbanismul, locuirea sau mobilitatea urbană.

Oficialul primăriei recunoaşte că există proiecte care nu i-au ieșit în totalitate sau care ar fi putut fi mai bine realizate.

„Am avut dezbateri pe regenerare urbană sau pe mobilitate și a fost prezentată istoria proiectelor publice și s-a observat o creștere a calității. De exemplu, la pistele de biciclete am trecut de la pistele neconforme la cele moderne. Pe viitor vrem să oferim piste la standarde europene, care oferă siguranță și nu doar să le bifăm pe hârtie, să apărem în statistică cu mulți kilometri pentru bicicletă care nu sunt de calitate, doar de dragul cantității. Ăsta ar fi un exemplu: să creștem calitatea proiectelor publice odată cu evoluția acestui oraș. Am simțit cumva cum creștem odată cu societatea civilă, odată cu orașul, este și o echipă de oameni tineri la departamentul de proiecte care își pun amprenta pe acestea”.

Ce urmează pentru Cluj-Napoca

Noile proiecte de infrastructură

Ce ne rezervă Cluj-Napoca în anii următori? Proiectul cu cea mai mare rezonanţă este metroul clujean. L-am întrebat pe Ovidiu Cîmpean dacă acest proiect este doar o „ambiţie” pentru a mai risipi din glumele cu metroul bucureştean sau dacă este chiar necesar, luând în considerare dezvoltarea pe viitor a oraşului.

„Metroul nu este o ambiție, este o nevoie. Avem în acest moment un studiu de prefezabilitate care a analizat mai multe opțiuni, de la metrou greu, ușor, tramvai, inclusiv păstrarea sistemului actual. Cel mai mare punctaj l-a primit varianta de metrou ușor. Nu este un metrou ca în București, dar va fi o linie de transport subterană, pentru cea mai aglomerată axă de trafic, axa Est-Vest, care ține cont și de zona metropolitană din jurul Clujului. Există o creștere mică a populației în interiorul orașului, dar o creștere mare în jurul său. Avem, de exemplu, Floreștiul, care e o comună cu o populație de municipiu, de undeva la 30-35 de mii de locuitori. Axa Florești – Cluj este cea mai aglomerată din țară, mai aglomerată decât Otopeni – București, cu o medie zilnică de 70.000 de automobile”, explică oficialul din primărie.

Rețeaua de metrou și tren metropolitan este cel mai important proiect de infrastructură pentru Cluj-Napoca
Rețeaua de metrou și tren metropolitan este cel mai important proiect de infrastructură pentru Cluj-Napoca. Sursa foto: Facebook PNL

Primăria din Cluj și-a asumat obiectivul de a fi un oraș cu impact zero asupra climei până în 2050, în concordanță cu directivele europene. Iar pentru acest lucru este nevoie ca mașinile personale să fie scoase cât de mult posibil din centrul orașului, mai arată Ovidiu Cîmpean.

„Este clar că acest mod de transport cu mașina privată în zona metropolitană nu este sustenabil. Pune presiune pe parcările din oraș, creează ambuteiaje. Atunci este nevoie de un mijloc de transport în comun care să aibă o capacitate mare și să fie rapid, o alternativă clară la mașina privată. Că dacă ajungi mai repede cu mașina personală, clar nu vei alege transportul public. Și atunci metroul ușor este una dintre soluții, dar nu și singura. Se va corela foarte bine cu trenul metropolitan, pe axa de nord a orașului și pe partea de sud cu centura metropolitană, care va face legătura cu autostrada A3 și va devia definitiv traficul de tranzit și cel greu de prin oraș”.

Proiectele mari de infrastructură vor fi completate cu cele de mobilitate urbană:

„Odată ce aceste obiective vor fi realizate, ne vom îndrepta atenția și spre programele de investiții în mobilitate, precum „Cluj-Napoca, oraș pentru pietoni”. Până în 2023 vom finaliza zona centrală. În Piața Unirii erau patru benzi, parcări de taxiuri și acum este o zonă pietonală și unul dintre cele mai apreciate locuri pentru clujeni. Deci în doi ani vom finaliza zona centrală pe acest concept de „walkable city”, vom uni și pistele de biciclete și apoi mergem în cartiere. Clujenii își doresc ca acest tip de amenajări de calitate să fie mutate și în cartiere și pregătim centre pietonale în fiecare cartier al orașului”.

„De trei ani de zile folosesc doar transportul în comun”

Pasiunea românului pentru maşină nu este străină nici de clujeni. Cu toate acestea, Ovidiu Cîmpean este sigur că, dacă va oferi predictibilitate și confort, clujenii vor renunța la automobilele proprii și vor prefera transportul în comun:

Eu cred că oamenii sunt raționali și pragmatici și dacă au o alternativă viabilă la mașină o vor folosi. Și eu sunt cazul perfect descris în studiile de specialitate. Odată ce în cartierul în care locuiesc a apărut o bandă dedicată pentru transportul în comun, făceam cu 10-15 minute mai puțin decât cu mașina. Plus că la mașină trebuie să îmi caut un loc de parcare și era un stres continuu. Deja de vreo doi trei ani de zile folosesc transportul în comun și mașina o folosesc doar pentru weekend, când plec în afara orașului. Oamenii nu trebuie priviți ca leneși că folosesc mașina personală, ci sunt raționali și folosesc cea mai rapidă soluție. Când nu ai transport în comun eficient, piste de biciclete, trotuare, evident că toată lumea se va urca în mașină pentru că este cel mai rapid și confortabil. Când îi vei oferi alternative sigure și confortabile, credeți-mă că le vor folosi în orice oraș”.

Ce face Clujul cu banii europeni

„La fiecare euro plătit de clujeni, am atras 2,5 euro din fonduri europene”

Intrarea României în UE a reprezentat o oportunitate imensă pentru țara noastră de a se dezvolta și a recupera din decalajul față de Occident. La Cluj-Napoca acest lucru se vede mai mult decât în alte colțuri ale țării.

„Faptul că am intrat în Uniunea Europeană este un atu extrem de important pentru orașele din România. Fără finanțările europene nu reușeam să dezvoltăm foarte multe dintre proiecte. La fiecare euro plătit de clujeni prin taxe și impozite, noi am atras 2,5 euro din fonduri europene”, spune Ovidiu Cîmpean.

Administrația din Cluj are în vedere și să obțină o sumă importantă din următorul Plan Național de Reziliență și Recuperare, din perioada de finanțare 2021-2027. Sunt disponibile aproximativ 30 de miliarde de euro. Clujenii se așteaptă să primească o felie importantă din acești bani pentru a continua modernizarea orașului și aducerea lui în zona de economie sustenabilă, spune Ovidiu Cîmpean.

„Avem proiecte în valoare de 3 miliarde de euro, proiecte mari de infrastructură și mobilitate. Avem și programe de investiții, ‘Cluj-Napoca, oraș pentru pietoni’, alocăm 150 de milioane de euro. Mai avem un program numit ‘Clujul Verde’, unde vrem să plantăm peste 100 de mii de arbori și să avem undeva la 120 de hectare noi de spații verzi, cu care dublăm suprafața verde”.

„Până în 2030, mergem la Electric Castle cu bicicleta”

Odată ce va avea banii din partea Uniunii Europene, administrația din Cluj se va orienta către zona metropolitană, pentru a susține și localitățile din jurul orașului. Un exemplu de proiect este cel de pe malurile Someșului, unde administrațiile locale au dat mâna pentru a crea piste de biciclete și alei pietonale care să se extindă de la Gilău până la Bonțida.

„Până în 2030, eu sper mai repede, mi-aș dori ca clujenii să meargă pe biciclete până la Electric Castle”, ne-a mărturisit Ovidiu.

Printre proiectele de viitor se numără și cele de modernizare a transportului public, domeniu în care Clujul a investit până acum 100 de milioane de euro.

„Ne dorim ca până în 2027 toată flota din oraș să fie nepoluantă și până în 2030 în zona metropolitană. Lucrăm la două proiecte cu tehnologii inovatoare. Vrem să fim primul oraș din România cu autobuze cu hidrogen. Aceasta poate fi o tehnologie pe care ne putem baza în viitor, fiindcă are o autonomie mai mare și au o putere mai mare, pentru că avem anumite cartiere pe dealuri, unde astfel de autobuze ar fi mult mai utile. Un alt proiect interesant la care lucrăm este unul de autobuze autonome, fără șofer, care să fie deservite de un shuttle autonom. Suntem în parteneriat cu Universitatea Tehnică pentru a dezvolta acest proiect, pentru ca în termen scurt, mediu să vedem în Cluj un astfel de autobuz fără șofer”.

Proiectele de educație, în vizorul autorităților locale

O componentă importantă pentru orașele viitorului este și dimensiunea educațională. Astfel, oficialii clujeni promit că vor aduce școlile din oraș la nivel de secol XXI.

„Am demarat un program ambițios de investiții în educație și am propus zece concursuri de soluții privind modernizarea, extinderea și reorganizarea unor școli după principii și standarde actuale. Vrem să ajungem cu aceste clădiri la un consum energetic aproape zero, absolut toate standardele și dotările în ceea ce privește protecția la incendiu și cele mai înalte standarde în ceea ce privește accesibilitatea persoanelor cu dizabilități în aceste clădiri publice. Cu siguranță vom avea și această componentă de smart building, astfel încât infrastructura educațională să fie adusă la zi.

Cred că a avea un mediu educațional de o calitate foarte bună contribuie și la creșterea procesului educațional. Trebuie să depășim acel nivel în care anul acesta avem bani de un etaj, anul viitor rezolvăm acoperișul, peste doi mai schimbăm niște toalete și rezultatul este o școală pestriță, fără standarde și cu un mediu lipsit de coerență și calitate.

Așa că încercăm să venim cu aceste proiecte integrate în care rezolvăm de la A la Z toate nevoile educaționale, inclusiv dotarea școlilor astfel încât procesul educațional să aibă baza materială a secolul al XXI-lea. Am cuprins în obiectul proiectelor și străzile din jurul școlilor, ca să avem o accesibilitate și o siguranță mai mari pentru copiii care merg la aceste școli, să punem limitatoare de viteze, să lărgim trotuarele, suprailuminarea trecerilor de pietoni, ca străzile să fie sigure pentru copii și pentru părinții care îi aduc la școală”.

Sistemul educațional din Cluj, adaptat la noile cerințe ale pieței

Autoritățile locale au creat și un cluster educațional pentru a adapta procesul educațional la nevoile din viitor. Prin acesta s-a creat un fond de inovare a cărui țintă sunt tinerii între 16 și 26 de ani, ale cărui idei de inovare vor fi finanțate prin programe de educație antreprenorială și de mentorat. De asemenea, Clujul face parte din programul Urban Initiative Action, cu finanțare directă de la Comisia Europeană, al cărui scop este să pregătească orașul pentru viitor.

„Suntem primul oraș din Europa de Est care a câștigat o astfel de competiție și se numește Cluj – Future of Work. Am investit 1,5 milioane de euro în trei laboratoare: unul este de design, unul de computer generating image și realitate virtuală și unul pe inteligență artificială, automatizare și machine learning. Avem un consorțiu la nivelul orașului de zece parteneri, unde primăria și Centrul Cultural Clujean sunt co-manageri și vom pune la dispoziția tinerilor nu numai laboratoarele, dar și ținem cursuri de pregătire astfel încât să pregătim competențele viitorului în ceea ce privește nevoile și noile locuri de muncă. Practic, pregătim joburi care în acest moment nu există. Sunt studii extrem de actuale care arată că locurile de muncă supuse automatizării vor dispărea. Nu trebuie să ne fie frică de acest proces, ci să pregătim noi joburi care au și o valoare adaugată mult mai mare. Pentru că, dacă ați observat, aceste joburi țin de industrii creative, de creativitatea umană pe care roboții nu le pot înlocui, dar sunt și mult mai valoroase și sunt sigur că proiectul va avea un real succes”, spune Ovidiu Cîmpean.

Ce reținem din experiența clujenilor?

Așadar, ce învățături pot trage Bucureștiul sau alte mari orașe ale României din experiența clujeană?

În primul rând disponibilitatea autorităților de a asculta cetățenii. Cei aflați la firul ierbii s-ar putea să cunoască mai bine problemele cetății decât funcționarii din instituții. De multe ori idei care ar fi putut fi bune au fost prost înțelese de cetățeni pentru că nu au fost consultați sau nu au fost consultați cum se cuvine.

Astfel, proiecte precum Zona de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA) sau o bandă specială pentru transport în comun au ajuns să fie detestate de bucureșteni întrucât nu au fost anunțate și pregătite din timp. Drept urmare, în fața valului de antipatie creat de luarea acestor măsuri, fostul edil al Capitalei a făcut un pas înapoi și le-a retras.

Un alt lucru pe care ar trebui să îl învățăm din experiența clujeană este decizia de a implica mediul universitar în strategiile de viitor ale orașului, lucru care aduce un plus de valoare proiectelor.

De asemenea, un alt aspect interesant din toată această „devenire” a Clujului din ultimii 15 ani este apetitul orașului de pe Someș în materie de fonduri europene. Va fi interesant de urmărit cât vor reuși să absoarbă clujenii din banii PNRR și cum vor reuși celelalte orașe să intre în această adevărată cursă pentru banii europeni.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.