Cum au ajuns nevaccinații pioni electorali

Unii lideri din țările cu rate mari de vaccinare au început să pluseze în pandemia de Covid-19: nu doar că adoptă restricții tot mai aspre pentru populația nevaccinată, dar au și discursuri mai dure la adresa ei. Acest lucru nu este deloc o întâmplare. Și de multe ori nu are legătură doar cu rațiunile științifice sau sanitare, menite să domolească pandemia. 

De la apariția vaccinului și până acum, societatea s-a împărțit în două tabere – cea pro și cea anti-vaccinare. Acum că s-a intrat în al treilea an de când planeta se luptă cu pandemia, majoritatea vaccinată din țările cu rate mari de inoculare începe să-și piardă răbdarea cu încăpățânarea celor care continuă să refuze vaccinul. 

În state unde majoritatea oamenilor sunt deja vaccinați, cetățenii sunt de acord cu restricțiile care limitează opțiunile nevaccinaților, în timp ce restul societății se redeschide pentru cei vaccinați. E un motiv în plus pentru anumiți lideri politici, mai ales cei pe care îi așteaptă alegeri anul acesta, să folosească un discurs mai agresiv la adresa nevaccinaților. Acesta devine capital electoral.

În țări precum Franța, Italia, Austria, Australia sau Canada, unde peste 70% din populație este vaccinată cu schema completă (două doze), se observă o schimbare în discursul politic al liderilor cu privire la minoritatea nevaccinată.

La începutul lunii ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron a avut o intervenție controversată, declarând că strategia de vaccinare a guvernului său este să-i enerveze pe nevaccinați, prin impunerea de restricții tot mai aspre, făcându-le astfel viața tot mai „incomodă”.

Declarația lui Macron a venit în urma unei dezbateri legislative din Parlamentul francez privind limitarea emiterii buletinului de sănătate național doar pentru vaccinați. Buletinul e necesar pentru a intra în spații publice închise și pentru a folosi mijloace de transport regional.

Rare sunt ocaziile când politicienii caută să-și atace electoratul în mod voit. Dar, în acest context, decizia lui Macron de a se concentra pe populația nevaccinată a Franței (aproximativ 5 milioane de adulți) s-ar putea dovedi a fi o tactică electorală de succes. Franța are peste 90% din cei peste 12 ani vaccinați cu schema completă, conform guvernului, dar înregistrează numere record de infectări, care au ajuns și la peste 460,000 de cazuri pe zi. 

Astfel, o abordare mai agresivă asupra nevaccinaților e un capital politic important, de care președintele Macron se poate folosi pentru a rezona cu majoritatea vaccinată a Franței, la fel de frustrată ca și el de minoritatea care se revoltă împotriva vaccinării. 

Vaccinarea e de succes, iar abordarea președintelui se justifică atât la nivel de politică de sănătate publică, cât și la nivel electoral. Franța a atins numere record de infectări, atingând aproape jumătate de milion de cazuri pe zi în ianuarie, dar rata de deces rămâne mică – cel mult 500 de morți pe zi. 

În aprilie, Franța are alegeri prezidențiale, iar strategia de a arăta cu degetul spre nevaccinați are logică pentru electoratul pe care-l țintește Macron. După comentariile de pe 5 ianuarie, popularitatea lui a rămas constantă la 44%, conform datelor Politico. Un sondaj Le Figaro/LCI din aceeași zi l-a plasat pe Macron pe primul loc pentru ambele tururi prezidențiale – 27% în primul tur, comparativ cu Marine Le Pen și Valérie Pécresse (ambele cu circa 16%). Iar pentru turul doi, sondajele i-au acordat o victorie confortabilă pentru un al doilea mandat ca președinte, predicția cea mai strânsă de vot fiind de 55% – 45% pentru Macron. 

În Franța, criticile cele mai aspre aduse agendei de sănătate a președintelui au venit din partea extremei de stânga și de dreapta, argumentul fiind că discriminează. Însă, în țări în care rata de vaccinare este foarte mare, asemenea restricții sunt populare, iar a milita pentru drepturile nevaccinaților nu poate aduce mult elan electoral, pentru că opinia publică nu e de partea lor.

46% dintre francezi sunt de părere că nevaccinații ar trebui să-și plătească spitalizarea, conform unui sondaj al canalului de televiziune BFMTV. Deși este o decizie pe care puțini politicieni o iau în serios în Franța, Singapore a impus deja o reglementare similară din decembrie, anunțând că guvernul nu va mai acoperi spitalizarea pacienților care aleg să nu se vaccineze.

Italia. Popularul Draghi și vaccinul obligatoriu peste vârsta de 50 de ani

În Italia, rata de vaccinare a depășit 75%, iar prim-ministrul Mario Draghi, într-un discurs similar cu cel al președintelui francez, a declarat că mare parte din problemele cu care Italia se confruntă în momentul de față se datorează nevaccinaților. Din februarie, Italia a impus obligativitatea de vaccinare pentru cei peste 50 de ani, o măsură care a fost întâmpinată favorabil. Draghi se bucură de o popularitate de 65-70% – o majoritate rar întâlnită în democrații. 

Succesul politic se datorează modului în care Draghi a reușit să țină în frâu pandemia și să relanseze economia prin fondurile de redresare UE. Popularitatea lui s-a menținut și după ce Italia a impus printre cele mai stricte reguli de vaccinare din toate democrațiile – toți angajații trebuie să fie vaccinați sau să prezinte un test negativ la două zile, plătit din propriul buzunar. Cine refuză este suspendat fără plată. 

Italia și Franța se numără printre țările europene care susțin cel mai virulent noul val de restricții impuse de o parte din guvernele europene. Obligativitatea certificatului la locul de muncă în sectorul privat e susținută de 71% în Italia și 55% în Franța. Vaccinarea obligatorie a celor peste 50 de ani e susținută de 72% în Italia și 67% în Franța, iar cea universală de 71% în Italia și 56% în Franța, conform unui sondaj Ipsos.

Australia versus Djokovic și popularitatea șubredă a premierului Morrisson 

În afara Europei, există și alte state democrate cu rate de vaccinare mari unde liderii politici au realizat că și-ar face un deserviciu electoral dacă ar proteja și susține nevaccinații, o minoritate în continuă scădere. Printre ele se numără și Australia, unde a avut loc un scandal internațional de proporții cu tenismenul sârb Novak Djokovic, care este nevaccinat și pe care statul australian l-a împiedicat să rămână în țară, pentru a juca la Australian Open.

Ca și în cazul președintelui Macron, și pe prim-ministrul australian, Scott Morrisson, îl așteaptă un rând de alegeri în primăvară, iar acesta a profitat de criză pentru a aplica aceeași strategie și a câștiga teren politic. 

Morrisson se află într-o poziție delicată – în ultimele luni, partidul său a scăzut în sondaje (de la 39% în noiembrie 2021, la 34% în ianuarie). Acum trei luni, partidul de la guvernare conducea detașat laburiștii, principalul partid de opoziție. Motivul îngrijorării publice e gestionarea stângace a pandemiei. Într-o țară unde 92% din oameni sunt vaccinați, creșterea cazurilor a fost pusă pe seama inabilității guvernului. 

Cazul Djokovic părea a fi o portiță de scăpare pentru prim-ministru, moment în care a putut să joace cartea politicianului responsabil și ferm. Australianul a declarat că nimeni care intră în țară nu ar trebui să primească tratament preferențial, spunând că „regulile sunt reguli” și că ele se aplică pentru toată lumea. 

Însă modul haotic în care scandalul cu Djokovic s-a derulat și tango-ul guvernului cu deciziile – ba l-au lăsat să intre în țară, ba i-au revocat viza, apoi l-au expulzat nu i-au servit prea mult lui Morrisson. Compartamentul prim-ministrului a părut mai degrabă oportunism politic, acesta schimbându-și poziția după cum bătea vântul opiniei publice.

Pendularea nu l-a ajutat. Morrisson suferă politic, nu pentru că a impus restricții prea aspre, ci pentru că a ezitat în a le aplica uniform, fără vreo excepție. Înainte de decizie, un sondaj a arătat că 71% dintre australieni erau de părere că Novak Djokovic ar trebui expulzat pentru că nu respectă prevederile de intrare în țară și că nu ar trebui să fie scutit doar pentru că e cel mai mare tenismen al lumii. 

Australienii continuă să-l prefere pe Morrisson (38%) ca prim-ministru în fața liderului laburist, Anthony Albanese (31%), dar partidul de opoziție câștigă teren pentru alegerile din mai – de la 32% în noiembrie, laburiștii au ajuns la 35%, conform unui sondaj Resolve.

Din Arabia Saudită în Austria și Grecia: majoritate vaccinată, restricții dure

Majoritatea europenilor susțin adoptarea unui pașaport de vaccinare, care să permită accesul în diverse locații și evenimente, conform unui sondaj YouGov din noiembrie 2021. Obligativitatea certificatului de vaccinare pentru a lua parte la evenimente mari, precum meciuri sportive sau concerte e susținută de 57% dintre francezi, 59% dintre germani, 62% dintre italieni și de 64% dintre spanioli și britanici, mai arată sondajul.

În Arabia Saudită, Portugalia și Austria, cetățenii sunt vaccinați cu schema completă în proporție de 92%, 90% și respectiv 75%. Toate aceste țări au luat măsuri pentru a stimula efortul de vaccinare, punând în același timp presiune și pe nevaccinați.  

În Arabia Saudită, oamenii care nu sunt vaccinați cu schema completă nu au voie să intre în instituții publice, să folosească transportul în comun sau să participe la orice tip de eveniment din Regat.

Pe 20 ianuarie, parlamentul austriac a votat pentru adoptarea primului proiect de lege din Europa care va face vaccinarea obligatorie pentru adulții peste 18 ani. Excepție fac cei care au scutiri medicale, femeile însărcinate și cei care au trecut recent prin boală. Începând din martie autoritățile vor începe să verifice oamenii pentru certificate, inclusiv în trafic, iar amenzile pentru nevaccinați pot ajunge și până la 600 de euro. Dacă amenda este contestată prețul poate crește până la 3600 de euro, conform New York Times.

În Grecia, prim-ministrul a anunțat că cei peste 60 de ani vor fi obligați să se vaccineze, iar cei care nu se conformează ar putea primi amenzi lunare între 50 și 100 de euro. În Grecia, 67,2% din populație e vaccinată complet, iar cazurile și internările sunt în creștere, odată cu apariția variantei Omicron.

România. Lideri nepopulari, opoziție mare la restricții

În România, țara cu a doua cea mai mică rată de vaccinare din Uniunea Europeană (41%), restricțiile sunt doar la nivel declarativ, pe hârtie, iar liderii sunt moi când vine vorba de implementarea acestora și în teren. Miercuri, 26 ianuarie, s-a înregistrat un record de infectări de la începutul pandemiei – peste 34,000 de cazuri.

Țara noastră e mult mai vocală privind restricțiile generate de vaccinare. 53% dintre români nu sunt de acord cu introducerea certificatului verde la locul de muncă, 40% consideră că impunerea certificatului verde nu ar putea duce la creșterea numărului de vaccinați și scăderea numărului de infectări, iar 40% sunt de parere că impunerea certificatului verde încalcă drepturi fundamentale, conform unui sondaj Avangarde din noiembrie 2021. 

Încrederea în luarea acestor decizii e strâns legată și de opinia publică cu privire la cei care sunt la conducere. În octombrie 2021, încrederea românilor în președintele Klaus Iohannis scăzuse la 14%, de la 28% în septembrie, spune un alt sondaj Avangarde. În același timp, AUR, un partid cu un discurs anti-restricții și anti-vaccin crește în ochii românilor. De la 9%, cu cât a intrat în Parlament în urmă cu un an, partidul se află acum la 20,6%, în ceea ce privește intenția de vot a românilor în 2022. AUR a ajuns pe locul doi în rândul partidelor favorizate de români, detronând partidul liberal. PNL a ajuns la un zdrobitor 16,6%, conform unui sondaj INSCOP, realizat la mijlocul lunii ianuarie.