Energie verde

Cum putem folosi panouri solare pentru a ne proteja de facturile tot mai mari la energie

Powered by

Computer Hope Guy

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Criza facturilor la energie s-ar putea dovedi un moment de cotitură pentru mulți antreprenori mici și mijlocii din România. Pe fondul scumpirilor galopante înregistrate de electricitate și gaze naturale, mulți se văd nevoiți să-și optimizeze cheltuielile. Unii dintre ei, însă, aleg să privească dincolo de termenul scurt și să investească în soluții care-i pun la adăpost de astfel de crize pe viitor. Cea mai la îndemână variantă este instalarea de panouri solare. 

România apare, periodic, în topul clasamentelor de specialitate privind potențialul pentru dezvoltarea energiei solare. Deși domeniul a cunoscut o efervescență tipică industriilor noi, în ultimii ani a fost caracterizat mai degrabă de acalmie. În mare parte, amânarea investițiilor a ținut de hățișul birocratic și întârzierea cadrului legislativ stabil. 

Însă 2022 pare că va schimba paradigma. Pe fondul facturilor tot mai ridicate pentru resursele energetice tradiționale, tot mai mulți antreprenori se reorientează către energia solară. Și, spre deosebire de proiectele cu care ne-am obișnuit, vedem acum că interesul nu mai vine exclusiv de la jucători mari, care-și asumă dezvoltarea unor parcuri solare cu putere inslată ridicată și costuri pe măsură. Astăzi, energia solară a devenit o alternativă reală și pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. 

Avantajele panourilor solare

Energia solară este unul dintre pilonii mondiali pentru tranziția către energie curată și, totodată nișa cu cea mai mare creștere din sectorul energetic la nivel mondial. Atuurile sunt evidente: resursa este gratuită, tehnologia este sigură, fiabilitatea este dovedită. În plus, panourile fotovoltaice – cele care transformă radiația solară în energie – au avantajul de a fi modulare, deci sunt extrem de flexibile cu privire la suprafața pe care sunt instalate. Astfel, celulele pot fi instalate pe suprafețe înclinate, cu forță neregulată sau chiar pe acoperișuri.

Beneficiile nu se rezumă doar la protejarea mediului înconjurător. Pe plan pragmatic, producătorii de energie solară primesc certificate verzi pe care le pot tranzacționa pe OPCOM. Pentru fiecare MW de energie regenerabilă, producătorul primește patru certificate verzi. Cei care cumpără aceste certificate de pe bursa românească de energie sunt, în general, marii poluatori, care sunt obligați prin lege să cumpere aceste certificate. Schema are astfel scop dublu: descurajează companiile poluatoare prin impunerea acestei cheltuieli și impulsionarea producătorilor „verzi” prin această sursă adițională de venit. 

„Trebuie să ținem cont de faptul că există acum un interes în creștere și cerere pe măsură din partea unor companii medii și mici, din categoria IMM, pentru astfel de investiții. Energia solară este cu siguranță soluția potrivită pentru ei, deoarece nu vorbim despre companii care-și pot asuma acum o investiție substanțială, cum ar fi dezvoltarea unui parc eolian”, explică Teodora Olimpia Petre, Manager Departament Dezvoltare și Implementare Strategie Clienți IMM din cadrul Raiffeisen Bank. 

Raiffeisen Bank a lansat, de curând, și un produs de creditare dedicat acestui tip de investiții. În funcție de dimensiunea sistemului instalat, un antreprenor își poate recupera investiția în opt ani, timp în care poate economisi lunar între 35-70% din cheltuielile cu facturile la electricitate, au calculat cei de la Raiffeisen. 

În plus, o latură care nu este încă pe deplin cunoscută antreprenorilor români este că, prin montarea de panouri solare, pot deveni și producători de energie, nu doar consumatori. Calculul este simplu: energia electrică generată de panourile solare nu poate fi stocată. Panourile produc mereu la capacitate maximă, iar materia primă este gratuită. Orice surplus care nu este folosit de proprietarul panourilor solare este trimis automat în rețeaua națională, conform legislației românești. Însă atunci când un consumator îți instalează panouri fotovoltaice și se acreditează și ca producător, devine ceea ce numin „prosumator”. Surplusul generat de panourile sale va fi în continuare trimis în rețea, dar va fi și plătit. 

„Procedura nu este pe atât de anevoioasă cum sună, iar majoritatea antreprenorilor care au finanțat astfel de proiecte solare în parteneriat cu noi au obținut și aceste avize pentru a deveni prosumatori. Astfel vor obține și venituri din surplusul pe care-l generează și care se întorcea oricum în rețeaua națională”, arată Teodora Olimpia Petre. 

De ce are România un potențial solar uriaș

Astăzi, 7,5% din energia electrică a României vine de la Soare. Nișa este una cu potențial uriaș, explică specialiștii, însă continuă să avanseze lent. În prezent, parcurile solare din România au o putere instalată de aproape 1.400 MW, cu doar 2,5% mai mare decât acum patru ani. 

Peste 650 de producători sunt autorizați de Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei să producă energie solară. Dintre aceștia, 10 mari jucători controlează aproape un sfert din piață. 

Potențialul pentru energia solară este determinat de numărul de zile însorite pe an. În România, 210 zile din an sunt însorite. Zonele cu cel mai ridicat potențial sunt cele din sudul țării, în special Dobrogea și litoralul Mării Negre. Aici, fluxul energetic anual ajunge până la 1.600 kwh/mp/an. În celelalte regiuni, media este de 1.300 kwh/mp/an. Aproape jumătate din suprafața României are un flux anual al radiației solare cuprins între 1.000 și 1.500 kwh/mp/an, ceea ce situează țara în categoria celor cu potențial semnificativ pentru sectorul energiei solare. 

„Majoritatea proiectelor pentru care avem undă verde la finanțare sunt din regiunile cunoscute drept prielnice pentru energia solară, unde această resursă poate fi folosită în mod stabil chiar și pe timp de iarnă, chiar dacă vorbim atunci de un flux mai redus”, explică Teodora Olimpia Petre. 

Pariul european 

În 2008, UE avea o putere instalată de 7.4 GW. În 2019, ea a ajuns la 125.7 GW. Doi ani mai târziu, în 2021 (cele mai recente date disponibile), capacitatea solară totală  în UE a ajuns la 164,9 GW.  Este un salt imens, care va continua, spun specialiștii. 

În 2017, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al UE a ajuns la 17,5 %, obiectivul global pentru anul 2020 fiind 20 %. Acest procent era aproape de două ori mai mare decât ponderea din 2005 (9,1 %). 11 dintre cele 28 de state membre și-au atins deja obiectivul pentru 2020. Acestea sunt: Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Croația, Italia, Lituania, Ungaria, România, Finlanda și Suedia. 

Europa este cea mai mare piață pentru panourile solare din lume – un efect direct al acordurilor climatice și a țintelor de reducere a poluării pe care și le-a asumat în ultimii zece ani. Cererea uriașă nu s-a reflectat, însă, și într-un avans al industriei, iar asta dintr-un motiv simplu: producătorii europeni nu reușesc să față față prețurilor extrem de scăzute din China. Disputa pe tema panourilor fotovoltaice cu care chinezii au „inundat” piața europeană este cel mai vechi – și cel mai intens – conflict comercial dintre UE și China. Încă din 2008, Bruxelles-ul a acuzat Beijingul că, datorită subvențiilor și a ajutoarelor mascate de stat, companiile chineze pot aduce panouri fotovoltaice la preț de dumping pe piața comunitară. Tensiunile au escaladat și au fost puse la bătaie toate schimburile comerciale bilaterale – cu o valoare de aproape o mie de miliarde de euro. 

Perioada nu era, însă, una prielnică soluțiilor: criza ipotecilor subprime izbucnită în SUA s-a deversat peste Atlantic, generând criza datoriilor suverane din Europa. Pentru a-și oferi un avantaj straetgic în fața contracției consumului, Beijingul și-a depreciat artificial moneda națională, yuanul. Astfel că SUA și Canada au decis să se alăture Uniunii Europene și să-și renegocieze, ca bloc, condițiile importurilor chineze. Dintr-o dată, problema panourilor fotovoltaice a căzut pe plan secund și, în timp ce oficialii negociau inclusiv tarifele pentru produse precum muzică și cinematografie, Uniunea Europeană a fost nevoită să renunțe la prevederile care reglementau energia solară. 

Astăzi, un panou fotovoltaic de 1W este produs în China cu 25 de eurocenți. Până la sfârșitul anului, producătorii chinezi să-și scadă costurile până la 20 de eurocenți. Pentru a le livra în Europa, costurile de shipping pot ajunge și la 2 eurocenți per panoul de 1MW. În continuare, producătorii europeni nu au nicio șansă. Ba, mai mult, după încheierea unui acord dintre UE și China în 2012 privind panourile fotovoltaice, mulți producători europeni au decis să-și externalizeze producția în Asia. 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x