DOCUMENTAR PANORAMA & MCKINSEY

România în prag de emancipare: cei care schimbă țara

Computer Hope Guy
Casele din Certeze sunt impunătoare, dar goale. Populația activă este plecată de zeci de ani în străinătate, iar vilele sunt îngrijite doar de bătrânii rămași în urmă.

O parte importantă a populației active din România se află în curs de emancipare, iar tiparele lor financiare reflectă acest salt între păturile sociale. Acești români sunt mai predispuși să facă cheltuieli consistente, dar, în același timp, îi interesează și ceea ce lasă generațiilor care vin din urmă, spune psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, de la Cluj.

Gradul de economisire din România rămâne unul scăzut comparativ cu alte state din Europa Centrală, însă structura populației active astăzi arată că mulți dintre noi nu economisim și pentru că ne aflăm într-un punct crucial al vieții. Panorama a analizat aceste fenome și tipare financiare în documentarul „De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii”. 

Daniel David, profesor în științe cognitive, ne-a vorbit într-un interviu despre aceste categorii ale populației și despre schimbările pe care acestea le provoacă deja la nivelul societății. În ceea ce privește nivelul scăzut de economisire, acesta reflectă punctul în care România se află în dezvoltarea sa.

„Economisirea trebuie analizată în contexte diferite. Dacă mă uit psiho-cultural, România încă se află în faza de supraviețuire din teoria modernității. Trecem treptat în zona valorilor de autodeterminare, dar suntem încă în etapa valorilor de supraviețuire. Într-o fază de supraviețuire nu prea economisești, abia ai ca să faci cheltuielile legate de nevoi”, explică Daniel David. 

Însă o altă categorie se află într-un punct foarte interesant, care o face să fie predispusă mai degrabă la cheltuieli consistente. Dar aceste tipare sunt de multe ori dinamice, iar un individ va acționa diferit pe măsură ce atinge anumite praguri dictate de societate sau autoimpuse. 

„Un alt segment de populație se află într-o fază foarte interesantă, de emancipare. Acel segment, iarăși, nu este predispus să facă economisiri. Dimpotrivă: fiind în fază de emancipare, ești motivat să cheltuiești bani pentru o vacanță, a-ți cumpăra diverse bunuri scumpe și așa mai departe. Deci nu avem segmentul de populație care ar fi dispus la a face economisiri majore. Asta nu înseamnă sigur că cei care sunt în fază de emancipare, odată ajunși în faza respectivă, nu și-ar putea schimba patternul sau cei care sunt acum în fază de supraviețuire”, explică rectorul UBB. 

Psihologul Daniel David, profesor de științe cognitive, rectorul Universității Babeș-Bolyai
Psihologul Daniel David, profesor de științe cognitive, rectorul Universității Babeș-Bolyai

Tendința românilor de a se compara cu alții le afectează cheltuielile

Însă o caracteristică aparte a românilor aflați în etapa emancipării este nevoia de a se compara mereu cu alții, iar această tendință influențează tiparele de cheltuieli, economisire și consum ale populației. Un exemplu vizibil poate fi identificat cu ușurință în comunitățile rurale din țară, unde o parte importantă a populației lucrează în străinătate, dar își ridică vile impunătoare în satele natale.

„Românii au o caracteristică extraordinar de puternică de a se raporta la ceilalți. Scorul ăsta de heterocomparație este foarte ridicat la noi față de alte culturi. Sigur, este și o competiție – cine face o casă mai frumoasă în localitate. Și atunci este un astfel de trai pentru emancipare. Întrebarea este unde ajungi și când vei fi fericit, pentru că întotdeauna vei găsi pe cineva care o duce mai bine decât tine, este mai bogat”. – Daniel David, rectorul UBB

De multe ori, însă, această tendință de a ne compara are și efecte perverse, care ne fac să ne desconsiderăm. „Sărăcia relativă” a început să fie măsurată tot mai des în ultimii ani, iar rezultatele acestor studii arată că, de multe ori, oamenii se consideră „săraci” raportat la vecinii lor, deși nu au deloc un nivel scăzut de trai. 

„Iarăși depinde cum definim sărăcia, de la ce nivel, de la ce prag”, explică profesorul David. „Eu mă gândesc la culturi în care efectiv vezi, prin prisma punctului nostru de vedere, oameni extrem de săraci. Însă când te uiți la nivelul lor de fericire, vezi că este destul de ridicat. Fiindcă bunăstarea psihologică, starea de fericire, depinde foarte mult de valorile pe care le ai și de stilul de viață. Nu trebuie să fii tu călugăr, să ai o viață austeră, dar știm că sunt mulți călugări care au o viață austeră, nu sunt bogați, sunt chiar săraci și au o viață psihologică și intelectuală foarte puternică. Sau oameni care nu fac parte din ordine religioase, dar care au niște valori foarte clare. Dacă fac lucruri congruente cu punctele lor tari, dacă fac lucrurile care le produc plăcere… Dar plăcere nu trebuie să însemne neapărat că vrei să sari cu parapanta sau să mergi să schiezi, lucruri care costă. Poți să faci lucruri care nu costă și care îți produc plăcere. Vei fi un om fericit chiar dacă nu ești bogat”.

„Este o teorie, bazată pe date, care arată că nivelul de fericire crește împreună cu veniturile până la un punct, după care creșterea veniturilor nu mai duce la creșterea nivelului de fericire. În același timp, se stabilește un prag sub care nu ai cum să fii fericit dacă veniturile sunt foarte scăzute. Numai că, dacă ne uităm cu atenție la teoria respectivă, sunt mecanisme prin care poți să ai foarte puțini bani, dar dacă ai valori și dacă știi să-ți organizezi viața, poți să ai un nivel de fericire crescut. Nu spun că trebuie să renunțăm la bunăstare ca să fim fericiți. Oamenii care din diverse motive nu reușesc să depășească un prag al bunăstării nu înseamnă că trebuie să renunțe la ideea că pot să fie fericiți. Pot să fie”. – Daniel David, rectorul UBB

Din aceste motive, e foarte important ca oamenii să își stabilească niște praguri care să nu fie definite relativ, atunci când își fac planurile de viață sau planurile financiare, continuă profesorul de științe cognitive, autor al celebrei „Psihologii a poporului român”.  „Adică nu mă compar cu altul, nu mă compar cu o anumită clasă, ci aceste praguri au o valoare statistică globală, ceea ce ar însemna un nivel de bunăstare. Să pot merge o dată sau de două ori pe an în concediu, să-mi pot duce copilul la o școală bună. Sigur, să nu am probleme legate de mâncare, de unde locuiesc și așa mai departe. Apoi, că am o casă sau două sau trei, asta n-ar mai trebui să fie o mare miză”, explică Daniel David. 

Diaspora construiește case în care speră să se întoarcă

Inclusiv diaspora, acest fenomen specific României în măsură mult mai ridicată decât altor țări ex-comuniste, este încadrată în aceeași categorie a populației emergente, care nu a găsit resurse pentru bunăstare în România, așa că a reușit să le creeze peste hotare.

„Diaspora este eterogenă. Unii merg pentru motive economice, diaspora veche a mers pe motive politice, alții merg pe motive educaționale, de studiu. Dar în psihologie știm că, dacă faci un comportament, îl faci fiindcă îți aduce un beneficiu. Deci eu cred că cei care merg acolo se află în faza de emancipare și le este bine, câștigă bani, pot ține copiii la o școală bună. Își fac o casă în România, au niște concedii pe care nu și le-ar fi permis altfel”, explică rectorul UBB. 

Dar casele din România ridicate de românii care lucrează în străinătate arată o altă particularitate a diasporei românești. Deși putem considera că aceste case au apărut doar pentru că românii care au reușit să strângă bani nu au găsit alte idei de a-i investi, decizia de a renova sau construi case în locurile natale nu este neapărat doar o decizie financiară, ci una care arată că mulți dintre ei păstrează speranța că se vor întoarce în România. 

„Eu cred că este mereu, în zona acelei diaspore, posibilitatea că poate cândva eu sau copiii o să ne întoarcem. Nu este decizia definitivă că rămânem aici. Vedeți cum reacționează la Sărbători, când vin, auzim cântece despre a-i aduce pe români acasă. De ce e atât de emoționant pentru tine dacă e atât de clar că tu de acum vei avea viața în Spania, în Italia sau în Marea Britanie?” – Daniel David, rector UBB.

Citește și:

INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc