CONȚINUT SPONSORIZAT

Cum se face agricultură sustenabilă la o oră de București

Computer Hope Guy
Rareș, fiul cel mai mic - și cel mai implicat în agricultură - al familiei Andrei. FOTO: Arhiva Personală

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 


Într-o perioadă în care securitatea alimentară a redevenit prioritară pe agenda statelor de pretutindeni, România nu-și mai permite să nu facă totul pentru a-și transforma veșnicul și arhicunoscutul potențial în realitate. Vestea bună este însă că primii pași au spart bariera teoriei și produc deja efecte. Și nu doar pe termen imediat, ci pentru generațiile care vin din urmă. Elena și Niculae Andrei fac, în Călărași, agricultură pe pământul pe care „nu l-am primit de la părinții noștri, ci l-am împrumutat de la copiii noștri”. 

La volanul combinei care adună primul grâu de anul acesta în ferma soților Andrei din Lehliu este Niculae, proprietarul business-ului. Lângă el, în cabină, stă Rareș, cel mai mic dintre cei trei copii ai cuplului. Altfel sună și arată „sustenabilitatea” când o auzi rostită de cei care chiar lucrează pentru a lăsa ceva mai bun în urmă. 

”După MBAG (program de MBA în Agricultură dezvoltat de Raiffeisen Bank – n.r.), am mers la soțul meu și i-am spus că ăsta e viitorul, asta trebuie să facem: agricultură sustenabilă”, spune Elena Andrei. De fapt, continuă ea, este convinsă că ăsta e viitorul pentru toată agricultura, și din România și de oriunde. Știe însă că va dura până când vor înțelege ceilalți, fermieri mici, mari și autorități deopotrivă. Dar nu are o problemă să fie ea printre primii care deschid calea. O vor urma și ceilalți. 

agricultură ferma Andrei native Raiffeisen FOTO: Elena Andrei
FOTO: Elena Andrei

Împreună cu soțul ei, are un business care se întinde pe 270 de ha de teren arabil din Călărași. Anul acesta vor avea trei recolte – grâu, porumb și soia. E un an atipic, de regulă au patru recolte, dar rotația culturilor pentru regenerarea solului, precum și condițiile climatice din acest an i-au determinat să se concentreze doar pe aceste trei cereale. 

Rolurile se împart firesc între cei doi: Niculae, cu experiență practică mult mai vastă, moștenită și de la generațiile anterioare din familie, se ocupă de toate lucrările agricole. Elena, în schimb, se ocupă mai degrabă de acte, planuri de business, dezvoltare și găsirea soluțiilor pentru un sector cu probleme vechi și provocări noi.

Elena Andrei. FOTO: Arhiva Personală
FOTO: Elena Andrei, arhiva personală

„Nu am moștenit pământul de la părinții noștri, l-am împrumutat de la copiii noștri. Fix așa e.”, spune Elena. Are diplomă de inginer agronom, deși prima ei facultate, făcută „la timpul ei”, a fost Psihologia. Agricultură a învățat în primul rând de la soțul ei, cu care are o înțelegere și când vine vorba de orice inovație și modernizare în fermă: dacă pentru Elena este atât de important încât nu doarme nopțile făcând planuri, calculând și documentându-se, atunci Niculae o va lăsa măcar să încerce. Pe o parcelă, dându-i timpul necesar să vadă efectele. 

Programul de MBA specializat în agricultură organizat de Raiffeisen Bank, pe care Elena l-a urmat în 2021, a adus multe dintre ideile pentru care nu a dormit săptămâni la rând. 

„Am văzut la unul dintre cursurile din MBAG un fermier străin care are o fermă în România și arăta ce s-a întâmplat cu pământul său când nu a mai adunat resturile vegetale după recolta de floarea-soarelui. Le lasă acolo, în câmp. Ele se descompun, evident, dar ceea ce este cu adevărat important este că se creează astfel o pătură vegetală care, pe tot parcursul anului, ține umiditatea în sol și, prin procesele chimice organice, oferă nutrienți de neînlocuit. Pământul nu mai este agresat, din pătura vegetală pornesc toate micro-organismele care «lucrează» pământul, îl aerează și-l fertilizează”, explică Elena. Așa că, după ce au recoltat porumbul și grâul, soții Andrei nu au mai adunat resturile vegetale. Iar anul acesta, parcela a fost impecabilă, cu o calitate a solului mult superioară față de ceea ce s-ar fi obținut prin lucrările tradiționale. 

Agricultura sustenabilă, însă, nu e ieftină și o astfel de operațiune este posibilă doar dacă e dublată de investiții serioase. În cazul lor, asta înseamnă și o semănătoare de 150.000 de euro care nu mai ară, ci „injectează” direct semințele în pământ, la adâncimea optimă pentru cultivare. Costurile pentru campaniile de însămânțare au scăzut de până la trei ori. A fost eliminată etapa de lucrăride pregătire a solului. „Acum semănăm direct în miriște”, explică Elena. 

Nu e mereu atât de simplu să-i convingi pe cei din jur. Astfel de idei nu sunt doar neobișnuite, ci mai ales riscante în ochii fermierilor obișnuiți să facă agricultură așa cum au învățat de la părinți. Și soțul ei a fost reticent la început, schimbările sunt majore.

FOTO: Elena Andrei
FOTO: Elena Andrei

„Îți pui la bătaie pământul, investiția, recolta și business-ul. Dar, pe parcursul MBAG-ului, am vorbit de mai multe ori cu fermieri mari, din străinătate, unii care au fondat business-uri uriașe, care lucrează zeci de mii de hectare. Dincolo de studiile de specialitate care s-au făcut, foarte importante și ele, este faptul că acești oameni au avut încredere să pună în aplicare acest concept în fermele lor. Asta mi-a dat curaj și mie”, explică Elena. 

Iar curajul este o materie primă tot mai scumpă în agricultura românească. După un 2020 critic, în care seceta de profunzime a scăzut recoltele cu până la 30%, revenirea din 2021 aproape că a fost anulată de problemele aduse de 2022. Criza gazelor naturale a cauzat o scumpire exponențială a inputurilor agricole (îngrășăminte și pesticide).

FOTO: Elena Andrei
FOTO: Elena Andrei

Criza din transporturi și ruperea lanțurilor de aprovizionare au dat peste cap rutele tradiționale, cauzând întârzieri, costuri de logistică duble și chiar blocarea unor relații comerciale tradiționale. În plus, seceta a lovit încă o dată, iar primele recolte sunt deja mai scăzute decât media din anii buni. Peste toate se adaugă efectele războiului din Ucraina asupra pieței agricole, precum cursa în care au intrat guverne și companii deopotrivă pentru a-și securiza furnizori. Supra-aglomerarea Portului Constanța, din cauza redirecționării vaselor din porturile ucrainene, dă de asemenea bătăi de cap producătorilor de cereale și clienților. 

Ce este agricultura sustenabilă

Exact ca în cazul energiei verde, întârziată cu câțiva ani din cauza crizei energetice prin care trecem, și agricultura sustenabilă riscă să cadă pe plan secund din cauza acestui cumul extrem de crize. 

Tocmai de aceea, necesitatea unei politici unitare, coerente și coordonate la nivel național, devine tot mai stringentă. Actuala Politică Agricolă Comună (CAP) a Uniunii Europene pune agricultura sustenabilă în fruntea listei de priorități, pe care și-a propus să o atingă prin „combinarea abordărilor sociale, economice și de mediu”. „Acțiunile întreprinse în aceste domenii vor oferi răspunsuri pentru unele dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta UE în următorii ani. Contribuind la soluțiile acestor probleme, Politica Agricolă Comună se asigură că agricultura va rămâne în inima Europei pentru generațiile care vor veni”, arată oficialii de la Bruxelles. 

Actualele tehnologii moderne, folosite pentru „agricultura mare” în toată lumea, au fost esențiale pentru a putea atinge actuala cotă de producție. În contextul unui necesar alimentar care a crescut constant în ultimii ani, principalul obiectiv al industriei a fost asigurarea unei producții cât mai ridicate. Însă aceste tehnologii au adus și uscarea stratului superior al solului, contaminarea pânzei freatice cu pesticide, degradarea comunităților rurale, condiții tot mai dure pentru fermieri și, în timp, creșterea costurilor de producție. 

Însă ultimii ani au adus și o serie de rezultate științifice și avansuri tehnologice care permit păstrarea volumelor agroalimentare fără a mai folosi aceste proceduri agresive, care fac rău mediului înconjurător. Pentru că agricultura sustenabilă nu înseamnă doar protejarea mediului înconjurător, ci mai ales asigurarea securității alimentare ținând totodată cont de profitul economic și echitatea socială și financiară. Practic, conceptul are la bază tocmai transformarea agriculturii într-un business viabil, cu câștiguri, dar care să nu mai dăuneze planetei și să asigure condiții corecte pentru toți actorii implicați, de la fermieri la muncitori și până la consumatori. 

Unii adepți ai agriculturii sustenabile o definesc ca „asigurarea că acoperim nevoile prezentului fără a pune în pericol abilitatea generațiilor viitoare de a-și acoperi propriile nevoi”. 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x