Va reuși Elon Musk să aducă Twitter pe profit în 2023? Cum s-ar putea transforma business-urile rețelelor sociale

2022 a fost anul în care Elon Musk, al doilea cel mai bogat om al planetei (după miliardarul francez Bernard Arnault), și-a cumpărat o „jucărie” de 44 de miliarde dolari, la finalul procesului extrem de controversat al achiziției Twitter. Din capul locului, însă, venirea lui Musk la conducerea Twitter a fost marcată de multiple scandaluri. Aceste controverse sunt legate de mai mulți factori, printre care concedierile în masă cu care și-a început rolul de CEO al Twitter sau noile politici de monetizare ale platformei.

2023 ar putea fi anul în care se vor decide viitorul și viabilitatea Twitter, precum și măsura în care această achiziție marchează începutul unei revoluții pe rețelele sociale sau, dimpotrivă, al unui haos care stă să scape de sub control.

Scandalul concedierilor

Musk a început rapid transformarea Twitter, prezentând, în paralel, o imagine sumbră a finanțelor sale. Imediat după ce a cumpărat compania, a concediat aproape jumătate din cei 7.500 de angajați ai companiei în luna noiembrie. Pe cei care au rămas i-a somat să muncească până la capătul puterilor și să construiască și să lanseze rapid produse noi. El a spus că Twitter se confruntă cu posibilitatea falimentului și trebuie să devină mai bine organizată pentru a supraviețui. Acum, excentricul miliardar plănuiește să reorganizeze compania pentru a elimina middle managementul.

În propria-i interpretare a strategiei bățului și morcovului, Musk a încercat să motiveze personalul Twitter cu promisiunea că va fi distribuit „un număr excepțional de acțiuni, în schimbul unor performanțe excepționale”. Musk a comparat structura cu modul în care au funcționat lucrurile la SpaceX, producătorul său privat de rachete, dar nu a oferit alte detalii.

Twitter a fost supus unei presiuni financiare suplimentare după ce unele agenții de publicitate s-au retras din colaborarea cu platforma. Macy’s și-a întrerupt cheltuielile publicitare pe platformă, iar compania de modă Balenciaga și-a șters contul de Twitter. La fel, Omnicom Media Group, ale cărei agenții reprezintă companii precum PepsiCo și McDonald’s, și-a îndemnat clienții să-și oprească activitatea pe Twitter, într-un document care vorbește despre riscuri ce au crescut la un nivel inacceptabil.

Twitter nu a fost niciodată o afacere profitabilă

De la fondarea sa în 2006, Twitter a strâns aproximativ 217 milioane de utilizatori unici, dintre care aproape 80% sunt din afara Statelor Unite. Cu toate acestea, afacerea nu a fost aproape niciodată una profitabilă din punct de vedere financiar.

Anul 2018 a fost primul în care Twitter nu a înregistrat pierderi, ba chiar a ajuns la un profit de peste 100 de milioane de dolari. Redresarea nu a durat mult, compania înregistrând pierderi în valoare de 221 milioane de dolari în 2021, conform Statista.

Principala provocare a fost, încă de la lansare, de a găsi o metodă de monetizare, fie prin reclame sau abonamente, care să fie folosită pentru a crea un flux constant de venituri pentru companie. Totuși, după atâția ani, Twitter nu a recurs la astfel de metode, deoarece fosta conducere a pus mereu un preț uriaș pe experiența de care beneficiază utilizatorii platformei.
Acest lucru s-ar putea schimba, însă, odată cu achiziționarea companiei de către Elon Musk. Nu e clar încă dacă Musk a achiziționat compania dintr-o ambiție socială de a schimba modul în care este tratat dreptul la liberă exprimare în online. Cert este că un om care tocmai a investit 44 de miliarde într-o afacere va dori să o transforme cât mai rapid într-una profitabilă.

De succesul acestor planuri va depinde și dacă Musk va reveni sau nu pe prima poziție în topul bogaților lumii.

Cum vrea Musk să treacă Twitter pe profit?

În prezent, platformele de social media au ca principală sursă de venit reclamele. Acestea au devenit din ce în ce mai mai multe și mai agresive în ultimii ani. Unul dintre factori e evoluția algoritmilor din spatele afișării lor. Un alt motiv e că și companiile sunt dispuse să pompeze sume din ce în ce mai mari pentru a se promova prin aceste canale, care oferă o cantitate tot mai mare din timpul și atenția oamenilor care le folosesc.

Chiar dacă Twitter folosește în prezent reclame plătite, platforma nu făcut niciodată pasul pe care Facebook sau YouTube l-au făcut în ultimii ani. Conducerea Twitter a vrut mereu să conserve unicitatea serviciului pe care îl oferă și, din acest motiv, a considerat că un astfel de mediu este incompatibil cu publicitatea agresivă.

Elon Musk s-ar putea să fie, totuși, de altă părere și probabil vom asista treptat la o schimbare totală a modului în care este monetizată social media. Imediat după preluarea Twitter, Musk a anunțat că de acum conturile ce sunt marcate cu o bifă albastră, în semn de validare din partea platformei, vor fi nevoite să achite un abonament lunar în valoare de 8$.

Dorința de a transforma Twitter într-o sursă sustenabilă de profit pare să fie una imediată pentru miliardar. Cel mai probabil, el va încerca să crească și profitabilitatea reclamelor, ceea ce ar putea face fie prin creșterea numărului acestora sau chiar printr-un abonament plătit fără reclame.

Puterea precedentului pentru alte rețele sociale

Aici, pot apărea mai multe probleme. Social media au devenit un serviciu indispensabil pentru viața multor oameni, drept urmare suntem dispuși să trecem peste multe aspecte pentru a putea folosi aceste platforme. Ceea ce face Musk prin introducerea de noi tarife este că setează un precedent extrem de toxic. El poate legitima și alte companii, precum Facebook, să aibă astfel de tarife, care în timp vor fi predispuse doar unor creșteri.

Istoria recentă, exemplificată de YouYube Premium, ne-a arătat că este nevoie doar de un deschizător de drumuri. Atunci când serviciul oferit de Google a ales să introducă abonamente plătite ce nu conțin reclame, a părut o decizie absurdă, care a scandalizat internetul. Astăzi, însă, serviciul se bucură de peste 80 de milioane de abonați. Astfel, nu putem exclude posibilitatea unui „Twitter Premium” în viitor care să fie lipsit de reclame.

De aici, întrebarea devine cât de mult ar trebui să plătim pentru social media?

Moderarea de conținut

În ziua când Musk a preluat controlul Twitter, acesta a postat un mesaj în care transmitea că acum comedia este din nou „legală” pe Twitter. Acest mesaj era o aluzie la viziunea lui asupra moderării de conținut pe platforma pe care tocmai o cumpărase. Iar asta e, de altfel, o altă îngrijorare din jurul unui Twitter condus de Elon Musk.

Twitter s-a dovedit o unealtă politică și financiară absolut incredibilă. Cel mai bun exemplu este chiar actualul său conducător, Elon Musk. Acum, acest om de afaceri extrem de controversat, care s-a folosit în trecut de platformă pentru a provoca haos în businessul global (vezi, de exemplu, cazul Dogecoin), are la îndemână o unealtă extrem de puternică, atât din punct de vedere economic, cât și politic.

Felul în care el vrea să redefinească limitele în care poate fi folosită această unealtă vine în contextul în care social media se confruntă cu o problemă tot mai pregnantă în spațiul public, aceea a redefinirii libdertății de exprimare. Echilibrul între lucurile care pot fi discutate în spațiul virtual și cele care nu ar trebui să fie prezente e tot mai greu de găsit. Cu toate acestea, organele de reglementare au făcut pași majori în ultimul deceniu, în încercarea de a crea un spațiu mai sigur pe Internet, cât mai puțin expus discrimării, dezinformării, limbajului urii.

La doar câteva zile de la preluarea companiei, Elon Musk dă semne că moderarea de conținut nu este ceva care va fi prioritar în agenda sa. Printre cei concediați s-au numărat și mare parte din angajații care se ocupau de acest aspect. Mai mult decât atât, Elon a promis că va reactiva conturile unor personalități ce au fost interzise pe Twitter din cauza conținutului lor, precum Donald Trump.

Contul lui Trump a fost închis după ce acesta a fost acuzat că a fost principalul instigator al protestelor violente de la Capitoliu.

Astfel, riscul este unul foarte clar, într-o lume în care părea că începem să facem pași serioși spre o reglementare necesară și echilibrată a spațiului social media, precum Digital Services Act sau Digital Markets Act în UE: „revoluția” digitală pe care și-o închipuie Elon Musk poate să dea cu piciorul unui întreg deceniu de presiuni făcute asupra marilor corporații de social media.

Liberă exprimare cu două tăișuri

Chiar dacă Elon Musk a declarat de multiple ori că este un susținător puternic al unei libertăți de exprimare cât mai neîngrădite, acțiunile sale recente pun foarte multe semne de întrebare asupra intențiilor lui la cârma companiei.

La mijlocul lunii decembrie, mai multe conturi de Twitter ale unor jurnaliști cunoscuți au fost suspendate pentru șapte zile fără vreo justificare sau avertizare. Coincidența face că mulți dintre acești jurnaliști erau persoane care urmăreau activitatea lui Elon Musk, iar unii dintre ei au fost foarte vocali în a-l critica pe parcursul ultimelor luni.
Răspunsul lui Musk a venit rapid. El a explicat că nu a existat vreo decizie la nivel înalt de a suspenda aceste conturi. În schimb, a spus, algoritmul a aplicat aceleași reguli împotriva ”doxxing-ului” (publicarea de informații cu caracter personal despre terți, cum ar fi publicarea locației live a unui alt utilizator) pentru toate conturile, chiar dacă acestea sunt ale unor jurnaliști. Ba mai mult, Musk a propus să facă un sondaj pentru a lăsa utilizatorii Twitter să decidă dacă suspendarea acestor conturi ar trebui să se transforme într-una permanentă.

Cu toate acestea, multe din conturile acestor jurnaliști au fost reactivate de către platformă în termen de 24 de ore.

Situația a atras repede atenția mai multor politicieni și oficiali UE, alarmați de dovada că Elon Musk are atât de multă putere, încât poate reduce instant la tăcere niște jurnaliști, fie și doar pe o platformă socială.

Musk a vrut mereu să aibă imaginea publică a unui geniu revoluționar, însă pare că intențiile sale s-au transformat rapid în ceva ce îl face să pară doar un alt miliardar narcisist. Spre deosebire, totuși, de alți miliardari cu puteri similare, Elon pare mult mai disperat de a păstra aparența unei imagini cât mai imaculate.

Într-un alt sondaj de pe contul său de Twitter, el a rugat utilizatorii să voteze dacă ar trebui să renunțe la conducerea companiei. Mai bine de jumătate au spus că da. Nu foarte diferit de reacția celui mai controversat personaj din istoria Twitter, Donald Trump, când a pierdut alegerile, și Musk a decis că votul nu i-a fost pe plac. Așa că a sugerat că poate doar conturile cu bifa albastră ar trebui să poată vota.

Dar, ca să nu dea înapoi chiar până la capăt, Elon Musk a promis că va renunța la postul de CEO imediat ce va găsi un succesor potrivit. Până atunci, singurul efect concret al votului a fost că acțiunile Tesla s-au apreciat, cu speranța că Musk își va concentra din nou atenția asupra companiei care a revoluționat piața de mașini electrice.

Fondator, după cum știm, al mai multor companii acum de succes, precum Tesla Motors sau SpaceX, prin care a încercat mereu să aducă un progres real al umanității, controversele de care a fost înconjurat Elon Musk în ultimii ani i-au creat imaginea de încă un miliardar înfometat de bani și faimă, care nu pune un preț real pe angajații săi și căruia nu-i pasă defel de consecințele faptelor sale. E motivul pentru care 2023 se va dovedi decisiv pentru a vedea în ce măsură e conștient de puterea imensă pe care a câștigat-o peste noapte, cu achiziția Twitter.