FENOMENELE METEO EXTREME, NOUA REALITATE

Schimbările climatice îi conving pe fermierii români să-și facă asigurări agricole

Computer Hope Guy
Grindina a cauzat pagube agricole însemnate în România anul trecut. FOTO: Shutterstock

Tehnologia, modernizarea, investițiile și cercetarea au schimbat felul în care se face agricultura mare. Însă fermierii care lucrează sute sau mii de hectare încă mai au ceva în comun cu cei care practică agricultura de subzistență: fenomenele meteo extreme. Într-o jumătate de oră de ploaie și grindină, toată munca dintr-un sezon agricol poate fi pusă la pământ și tocată. 

În casele de fermieri, mari sau mici, nu se face gălăgie în timpul buletinelor meteo. Hazardul, conștientizat sau nu, joacă mereu un rol determinant în acest sector. Însă ultimii ani au arătat, pe plan global, că efectele schimbărilor climatice sunt cuantificabile. Mai ales în agricultură. 

Deși România se află în mod tradițional la finalul clasamentului cu privire la polițele de asigurări încheiate – de viață, pentru case și terenuri sau de călătorie, în sectorul agricol tendința este de creștere în ultimii ani. 

În mare parte, interesul sporit a fost impulsionat de pierderile încasate în ultimii ani, când fermierii români s-au confruntat tot mai des cu fenomene meteo extreme. De la ploaie, grindină și secetele extreme din 2020 și 2022, calculele agricultorilor au început să aibă tot mai des același rezultat: o poliță de asigurare agricolă te ferește de ani în care-ți pierzi toată munca într-o rafală de ploaie cu grindină. 

Pierderi de 446 de miliarde de euro 

Metodologia Agenției Europene pentru Mediu împarte dezastrele naturale în trei mari categorii: meteorologice (ex. furtuni, tornade, grindină), hidrologice (ex. Inundații, alunecări de terenuri) și climatologice (ex. secetă, caniculă, frig extrem, incendii de vegetație). 

În perioada 1980-2019, mai bine de 80% din totalul pierderilor generate de dezastre naturale au fost cauzate doar de evenimente meteorologice și climatologice. În total, acest prejudiciu a fost calculat de cercetători la 446 miliarde de euro, adică mai bine de 11 miliarde de euro pe an. 

Oscilațiile violente cauzate de schimbările climatice sunt reflectate în aceste statistici: în jur de două treimi din pagube au fost cauzate de 3% dintre dezastrele naturale, adică acelea de o gravitate ieșită din comun. Ultimii ani au arătat, însă, că fenomenele meteo extreme devin tot mai dese, transformându-se treptat dintr-o excepție într-o realitate recurentă. Astfel, dacă în deceniul 1980-1989, pierderile cauzate de dezastre naturale au fost cuantificate la 6,6 miliarde de euro (ajustat în funcție de inflație), în perioada 2010-2019 valoarea lor a fost dublă, de 12,5 miliarde de euro. 

„Schimbările climatice sunt deja responsabile pentru pierderi materiale în creștere, resimțite în economie, piețe financiare și societate ca întreg, din care cea mai mare parte rămâne neasigurată, inclusiv pe un continent prosper precum Europa”, se arată într-un raport publicat de Journal of Risk and Financial Management în mai 2022.
Fenomenele meteo extreme duc la pierderi agricole în creștere în întreaga lume. FOTO: Shutterstock
Fenomenele meteo extreme duc la pierderi agricole în creștere în întreaga lume. FOTO: Shutterstock

SUA vs. UE: diferențe de politică privind asigurările agricole

O explicație este găsită de cercetători în legislația comunitară.  În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, asigurările agricole sunt principalul mecanism, stabilit prin politica administrativă, pentru managementul riscului în agricultură. 

În UE însă, actuala Politică Agricolă Comună plasează polițele de asigurare agricolă în plan secund, abia după plățile directe către fermieri (subvenții) și după obiectivul de tranziție către agricultură sustenabilă, precum și după obiectivul de tranziție „justă”, adică dezvoltarea echilibrată a teritoriilor. Astfel, fondurile alocate către finanțarea managementului riscului se concentrează mai degrabă pe prioritățile amintite anterior. 

Totuși, cea mai mare parte a statelor membre au sesizat nevoia de a impulsiona piața asigurărilor agricole și au început să acorde asiguratorilor subvenții pentru polițele de asigurare vândute fermierilor. În România, proiectul a fost implementat abia în 2019, la trei ani după ce au pornit primele dezbateri legislative în acest sens.  

Conform datelor compilate de la NatCatService (National Catastrophy Service din cadrul Munich Re, una dintre cele mai mari companii de asigurări-reasigurări din lume – n.r.) și Eurostat, gradul de asigurare împotriva pierderilor cauzate de schimbările climatice rămâne insuficient în UE. 

Cele mai asigurate state

Cele mai bune rezultate au fost atinse în Marea Britanie. Acolo, în jur de 70% din pagube au fost acoperite prin încasarea polițelor de asigurare. La polul opus, situațiile critice sunt întâlnite în Grecia, Portugalia, Polonia și Italia, unde pierderile rămân aproape de 100%, doar părți infime fiind recuperate datorită asigurărilor. 

Rate bune de recuperare sunt înregistrate și în Belgia, Danemarca, Lichtenstein și Luxemburg, în medie de 58% din pagube fiind acoperite de asigurări. În Germania, Franța, Irlanda , Islanda și Elveția, rata de recuperare ajunge la 50%. 

În România, însă, gradul de asigurare în sectorul agricol rămâne unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană. Conform celor mai recente date, în 2020 erau asigurate în jur de 2,2 milioane de hectare de terenuri agricole din România. 

De atunci însă, reprezentanții asiguratorilor au observat o creștere semnificativă în interesul fermierilor pentru asigurări. Schimbarea a fost cauzată de seceta extremă din 2020, iar suprafața totală care ar fi acum protejată prin polițe de asigurare ar fi crescut cu cel puțin 10%, spun specialiștii. Apoi, în 2021 au existat iar fenomene meteo extreme, furtuni și grindină, care au afectat cel puțin 100.000 de hectare de terenuri agricole din România. 

Fermierii români învață importanța polițelor de asigurare

Printre ele, și cele 190 de hectare pe care familia Reka Olah și soțul ei le cultivă în județul Arad. „Rapița era coaptă, trebuia doar să o adunăm. Porumbul era și el în câmp, nu era copt. Și a venit o vijelie despre care și părinții, care fac agricultură de 50 de ani, spun că n-au mai văzut. Erau tocate plantele în câmp, pur și simplu, de la grindină”. Cuplul lucrează în agricultură de 12 ani și, în ultimii șase, a început să cumpere polițe de asigurare de la Raiffeisen Bank. 

Grindina a afectat anul trecut culturile de rapiță și porumb din România. FOTO: Shutterstock
Grindina a afectat anul trecut culturile de rapiță și porumb din România. FOTO: Shutterstock

„E greu, mai ales că polița se face primăvara, când ai toate costurile – motorină, semințe, îngrășăminte, stropire, mână de lucru. Dar noi ne-am obișnuit să o facem, am văzut ce înseamnă grindină fără asigurare în trecut, mai mult de grindină ne-am temut mereu”, spune Reka Olah. Anul trecut, imediat după vijelia care le-a tocat munca, au sunat la asigurator și un agent a venit în câmp, să constate paguba. A venit apoi și la recoltat, a calculat producția pierdută, iar familia și-a recuperat pierderile. 

„Totul a mers foarte rapid și fără prea multe bătăi de cap, birocrație. Într-adevăr, s-au făcut verificări, dar asta ni s-a părut firesc”, spune Reka Olah. 

Polițele agricole oferite de Raiffeisen Broker de Asigurare – Reasigurare sunt de trei feluri. Prima este pentru asigurarea culturilor și acoperă riscurile de incendiu, grindină, furtună, ploaie torențială, prăbușire / alunecare de teren cultivat, îngheț timpuriu de toamnă si îngheț târziu de primăvară. A doua asigură utilajele agricole, adică principala investiție a fermierielor, și asigură riscul de accidente, furt, daune provocate de fenomene naturale, incendii sau explozii. A treia asigură animalele și păsările și acoperă riscul de accidente, boli și riscuri generale precum incendiu, explozie, trăznet, cutremur, prăbușire / alunecare de teren, inundație, furtună. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc