Filantropie sau evitarea taxelor?

Cum a ajuns Patagonia să aibă Pământul ca unic acționar 

Computer Hope Guy
Fondatorul Patagonia, Yvon Chouinard, a anunțat recent că a transferat compania către un trust și o organizație non-profit, care vor trebui să redirecționeze toate profiturile pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Sursa foto: Shutterstock

Vestea surprinzătoare că fondatorul Patagonia și-a donat compania pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice marchează un punct de cotitură în modul în care va fi conceput pe viitor transferul companiilor. Dar este această mișcare una filantropică sau doar o încercare de a evita plata unor taxe colosale?

Ce se întâmplă cu o companie de succes după ce fondatorul acesteia nu mai este e o întrebare legitimă, al cărui răspuns îl caută multe dintre companiile ce se confruntă cu scenariul unei succesiuni.

În această situație se află și Patagonia, producător american specializat în îmbrăcămintea de sport și pentru activități în aer liber. Fondatorul, Yvon Chouinard, are 83 de ani, iar compania, evaluată la 3 miliarde de dolari, este deținută de familie – el, soția și cei doi copii.

 „Au stat ani de zile să se gândească ce se va întâmpla cu compania și au analizat toate opțiunile: să o vândă unui investitor, să o listeze la Bursă, să le dea acțiuni angajaților, să o transforme în companie non-profit. Nimic nu i-a mulțumit, fiindcă voiau să se asigure că scopul companiei nu va fi pierdut și că poate funcționa după aceleași principii etice după care s-a ghidat de la început”, explică, într-un podcast, David Gelles, corespondent al New York Times pe probleme climatice și cunoscător al familiei Chouinard.

Mai important pentru Yvon Chouinard, spune jurnalistul, a fost să se asigure că profiturile nu ajung să fie cheltuite doar de familie, ci că pot fi folosite în slujba cauzelor pentru care au luptat ani de zile: conservarea mediului înconjurător și lupta împotriva schimbărilor climatice.

Așa că familia și-a creat propria structură: 2% din companie au fost direcționați unui trust. Acest procent reprezintă, practic, acțiunile cu drept de vot, prin care Chouinard și familia sa încă mai pot deține controlul asupra companiei. Restul de 98% au fost transferați organizației non-profit Holdfast Collective. ONG-ul va folosi profiturile anuale de circa 100 de milioane de dolari pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Cine este, de fapt, Yvon Chouinard?

„Nu mi-am dorit niciodată să fiu om de afaceri. Am început ca meșteșugar, confecționam echipamente de alpinism pentru mine și prietenii mei, apoi m-am apucat de îmbrăcăminte”, așa își începe Yvon Chouinard scrisoarea publică prin care a anunțat că „Pământul este unicul acționar” al Patagonia. 

Astăzi, Yvon Chouinard are o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, potrivit Forbes. Un loc pe o listă la care nu visa și care i-a întărit decizia de a da compania acționarului „Pământ”.

patagonia chouinard
Fondatorul Patagonia, Yvon Chouinard / foto: Profimedia

„Am apărut ca miliardar în revista Forbes, ceea ce m-a enervat foarte, foarte tare. Nu am un miliard de dolari în bancă. Nu conduc Lexus-uri”, a spus el pentru New York Times.  Într-adevăr, Chouinard nu și-a propus niciodată să devină un om de afaceri.

Dacă dăm timpul înapoi cu mai bine de 50 de ani, îl găsim pe tânărul Yvon Chouinard, care își petrecea mai bine de jumătate de an cutreierând munții din America de Nord și Alpii, escaladând vârfuri împreună cu prietenii săi și trăind uneori și cu 50 de cenți pe zi. 

Pentru că petrecea foarte mult timp pe munte (la un moment dat, s-a spus că a dormit peste 200 de nopți dintr-un an în aer liber), s-a apucat să își creeze singur pitonii. Aceștia sunt vârfuri de metal ascuțite, care se fixează cu ajutorul unui ciocan în fisurile din stânci, pentru a ajuta la ascensiune și a proteja alpinistul în cazul unei căderi. Astăzi, din motive ecologice, sunt folosiți doar acolo unde nu există alternativă.

Chouinard a cumpărat o forjă folosită, o nicovală, clești și ciocane și a învățat cum să devină fierar. Din vorbă în vorbă, a devenit cunoscut și și-a făcut în curtea părinților un mic magazin. 

Nu a făcut foarte mult profit, dar în 1965, se asociază cu alpinistul și inginerul Tom Frost și creează Chouinard Equipment. Cei doi au regândit echipamentele pentru alpinism astfel încât să fie mai ușoare, mai puternice și mai funcționale. Până în anii ’70, au devenit cei mai mari furnizori de echipamente pentru alpinism din SUA. Oficial, însă, Patagonia ia naștere în 1973.

Tot atunci a venit și prima decizie legată de mediu și începutul unei cauze de-o viață: fondatorul și-a dat seama că pitonii pe care îi creau stricau stâncile, așa că au renunțat complet la această parte a business-ului. Au găsit rapid și un înlocuitor: crampoane din aluminiu, care se fixau cu mâna în loc să fie bătute cu ciocanul. În 1975, Frost îi vinde partea sa de acțiuni lui Chouinard.

Pentru a spori profitabilitatea companiei, Chouinard a adăugat în portofoliu și îmbrăcăminte potrivită pentru alpinism. A importat din Scoția tricouri de rugby, pentru că erau mai rezistente, nu se transpira atât de mult în ele precum în tricourile clasice, iar gulerul era ideal pentru ca echipamentele să nu rănească gâtul. Cererea a fost atât de mare, încât Chouinard a decis să înceapă producția de îmbrăcăminte.

Atentă mereu la aspectele legate de mediu, compania a folosit materiale sustenabile. A descoperit chiar o metodă prin care putea produce un fleece din 25 de PET-uri reciclate.

În același spirit, Chouinard începe din 1985 să finanțeze cu 1% din veniturile sale diverse grupuri de mediu din SUA și din străinătate. În urmă cu câțiva ani, de Black Friday 2011, a publicat o reclamă prin care le cerea clienților să nu cumpere haine noi de la compania sa. În schimb, oferea retușuri gratuite – fiindcă, spunea el, scopul este ca lucrurile să fie folosite o perioadă cât mai mare de timp, și nu schimbate înainte de vreme cu altele noi, crescând amprenta de carbon.

Donația. Omul care „nu și-a dorit o companie” renunță la companie

„Nu știam ce să fac cu compania, pentru că nu mi-am dorit niciodată o companie”, povestește antreprenorul pentru New York Times. 

„Nu am vrut să fiu un om de afaceri. Acum aș putea muri mâine, iar compania va continua să facă ceea ce trebuie în următorii 50 de ani, iar eu nu trebuie să fiu prin preajmă”. O decizie înțeleaptă, în contextul în care nici copiii lui nu își doresc să ducă mai departe afacerea ca pe una de familie. 

Dincolo de scopul nobil al transferului, mișcarea a fost considerată „o manevră magistrală”, care va permite familiei să mențină controlul asupra Patagonia, să direcționeze miliarde de dolari către apărarea climei și, în acest proces, să evite aproape în totalitate plata impozitelor. Cele 98% din acțiunile Patagonia care vor fi donate către o organizație non-profit, potrivit legii americane, sunt considerate cadou și nu sunt supuse taxării. Pentru restul de 2% din Patagonia care va merge către trust, familia va trebui să plătească taxe de doar 17 milioane de dolari.

Practic, dacă ar fi vândut compania unui investitor – și nu ar fi optat pentru o donație – la o evaluare de 3 miliarde de dolari, familia ar fi avut de plată 700 de milioane de dolari. Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Patagonia atrage atenția că o companie care donează constant un procent din cifra de afaceri pentru cauze de mediu și care plătește constant taxe nu a încercat să evite taxarea.

Daniel Hemel, profesor de drept la Universitatea New York, a explicat pentru Quartz că mișcarea pe care a făcut-o Chouinard este atât filantropică, dar, totuși, și o manevră de a evita taxarea.  

„Familia se folosește de Patagonia pentru a face din lume un loc mai bun. De asemenea, o face într-un mod avantajos din punct de vedere fiscal. Profită de o caracteristică a legislației fiscale de care se folosesc foarte mulți filantropi”, spune Hemel.

Practic, prin crearea acestei structuri duale (trust și organizație non-profit), familia Chouinard plătește o taxă modică raportată la valoarea donației și se asigură că, prin păstrarea controlului, compania nu își va schimba misiunea filantropică. 

La rândul său, profesorul Ray Madoff, de la Facultatea de Drept de la Boston College, punctează că există totuși o problemă legată de modul în care cei bogați se pot folosi de aceste facilități fiscale pentru evita taxele.

„Îi lăsăm pe oameni să renunțe la susținerea cheltuielilor guvernului pentru a face ce vor cu banii lor”, a spus Madoff pentru Bloomberg. „Acest lucru este extrem de problematic din punctul de vedere al democrației și poate însemna o povară fiscală mai mare pentru restul americanilor”. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc