DOCUMENTAR PANORAMA & MCKINSEY

Lecțiile moștenite, armura generațiilor tinere din România în caz de criză economică

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

După mai bine de 30 de ani de democrație și capitalism originale, românii au ieșit cu propriile mecanisme de educație financiară. Tinerii sunt astăzi mult mai conștienți și implicați în tot ceea ce ține de finanțele familiei și au învățat din experiențele negative ale părinților. 

Jumătate din populația adultă a Uniunii Europene nu înțelege cu adevărat concepte financiare de bază, arată cele mai recente statistici compilate la nivelul blocului comunitar în 2020. Nevoia de „alfabetizarea financiară” sau „educație financiară” a devenit imperativă în ultimii 20 ani și, astăzi, există mai multe inițiative în acest sens ca oricând în istorie – atât guvernamentale cât și private, din sfera societății civile. 

Pentru realizarea documentarului „De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii”, proiect în parteneriat cu McKinsey România, ne-am propus să analizăm și efectele pe care deciziile financiare ale generațiilor anterioare continuă să le aibă asupra tiparelor de consum, cheltuieli și economisire ale populației active din România. Ceea ce am aflat, atât de la economiști, foști guvernanți, sociologi, psihologi, precum și cu ajutorul unui studiu realizat pe un eșantion de o mie de persoane, este că interesul pentru tot ceea ce ține de chestiuni financiare, investiții, economisire și bugetul casei a devenit mult mai important în mintea românilor. 

Tehnologia joacă un rol esențial în răspândirea mecanismelor care ne ajută să înțelegem finanțele. Avem aplicații care ne calculează, în timp real, cheltuielile și ne fac recomandări pentru echilibrarea bugetului personal și chiar economisire. Înainte de 2010, eram intimidați sau de-a dreptul plictisiți de modalitatea de calcul a unei dobânzi variabile. Astăzi, după cel puțin trei crize financiare mondiale revărsate în sectorul bancar românesc și reflectate în ratele românilor, comparația dintre indicii ROBOR și IRCC ajunge să fie în topul căutărilor pe Google. 


CITEȘTE ȘI

ROBOR vs. IRCC: Înainte să faci trecerea, verifică evoluția din ultimii ani

IRCC începe să prindă ROBOR din urmă. Ratele bancare care depind de IRCC vor crește cu cel puțin 200 de lei


Acum, ne confruntăm cu o furtună perfectă: o rată-record a inflației (care a depășit 16% în august și a coborât doar ușor, la 15,3%, în octombrie) a forțat Banca Națională a României să urce dobânda de politică monetară la 6,75%, un nivel nemaîntâlnit din 2010. Decizia luată în ședința de politică monetară de pe 9 noiembrie a BNR marchează a zecea creștere consecutivă a dobânzii-cheie din ultimele 13 luni. În octombrie 2021, rata acestei dobânzi era de 1,5%. 

Dobânda de referință se reflectă, cu o întârziere de maximum trei luni, în ratele creditelor cu dobândă variabilă. Panorama a explicat corelația în materialul „De ce nu vor scădea ratele bancare în următorii doi ani”. 

Educația financiară, proba practică din 2022-2023

Totodată, ne aflăm în pragul unei ierni suprapuse pe o criză energetică fără precedent, izbucnită înainte de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar amplificată exponențial de acesta. Totul se întâmplă imediat după șocul pandemiei, lockdown-uri, încetarea temporară a activității și producției industriale, ruperea lanțurilor de aprovizionare și o criză în transporturile mondiale. În substrat, la nivel mondial asistăm la un alt moment fără precedent: cel mai mare transfer de avuție din istorie, dinspre generația numită „Baby Boomers” (născută în intervalul aproximativ 1946-1964) către cea a „Milenialilor” (născuți în intervalul aproximativ 1981-1996).

Capitalul economisit din cauza restricțiilor din pandemie, corelat cu aceste transferuri de active de la bunici și părinți către tineri, au determinat și o explozie a consumului de bunuri în întreaga lume.

Datele compilate de Emag, cel mai mare retailer online din România, arată că tendința s-a păstrat în România, iar Black Friday 2022 (din weekendul 11-13 noiembrie) a fost cel mai valoros de până acum. Vânzările totale s-au ridicat la 644 de milioane de lei, cu 35 de milioane în plus față de ediția de anul trecut (care era până acum cea mai valoroasă din istorie). 

Însă ceea ce s-a schimbat în România, după crize precum cea a „creditelor cu buletinul” și a „crizei creditelor în franci elvețieni”, este reflexul consumatorilor – în special cei tineri – de a înțelege în primul rând, iar apoi de a compara și alege dintre produsele financiare cele mai avantajoase. 

„Lucruri sunt un pic diferite la generația mai tânără, care e mult mult mai înclinată spre activitate civică și înspre cooperare. Eu încă îmi amintesc cum, atunci când eram în facultate și chiar și după, puteai să numeri ONG-urile din România pe degetele de la o singură mână. Acum, în centre universitare, arunci un ac și nu mai ajunge pe podea pentru că sunt patru ONG uri între ac și podea”, explică sociologul Barbu Mateescu.

Iar eliminarea banilor din lista subiectelor tabu în casele românilor ajută aceste generații tinere să fie mult mai conștiente și mai informate cu privire la finanțele proprii.

„Tinerii sunt resurse importante pentru familie, mai ales tinerii care sunt în centre universitare, pe care familia îi simte ca oameni care au performat, care au ajuns departe și care înțeleg poate mai bine lumea asta lumea cu cryptocurrencies, lumea cu carduri bancare și oferte care de care mai interesante sau complicate. Ei devin repere pentru familie, ajută familia. Ajută familia nu neapărat financiar, ci să înțeleagă toate mecanismele lumii moderne. Asta îi și face să înțeleagă un pic mai clar care sunt dilemele casei. Cred că se discută mult mai mult și de la egal la egal cu tinerii – să zicem de 21 sau 23 sau 25 de ani – despre bani decât se discuta cu decenii în urmă”, continuă sociologul Barbu Mateescu.

În plus, faptul că maturizarea și educarea acestor generații s-a petrecut pe fondului celui mai spectaculos avans tehnologic îi face să privească repere fixe complet diferit față de cei dinainte. Sursele lor de informare sunt complet accesibile oricând, au acum certitudinea că pot lucra (de) oriunde, știu că transferul de bani și active se poate face online, rapid, oriunde în lume. Marile mutări nu se mai rezumă de mult la câteva sute de kilometri în aceeași țară și nu mai sunt privite drept o provocare unică, ci drept cicluri firești în viața activă.

„Ceea ce văd este că sunt mult mai capabili să jongleze cu schimbări în realitate. Sunt oameni care privesc altfel spațiul decât generațiile anterioare, hai să zicem oameni de 35 de ani sau mai mult. Europa este foarte aproape pentru ei. Distanța se măsoară în timp, nu în kilometri. Deci pentru ei Lugoj-București este o distanță mai mare decât Paris-București. De asemenea, au o capacitate mai mare decât tinerii din alte epoci de a jongla cu realități în schimbare”, spune Mateescu.

Și Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai și profesor de științe cognitive, a observat un grad mai ridicat de conștientizare a mecanismelor financiare în rândul generațiilor tinerei.

Tinerii au învățat că sunt vulnerabili după criza prin care am trecut, 2007-8-9-10-11. Au învățat atunci. Până atunci nu. Nu știu dacă au devenit antifragili, dar unii au învățat că trebuie să fii un pic atent, altfel va trebui să mergi să locuiești cu părinții”, spune profesorul Daniel David.

Cum diferă autonomia Generației Millennials față de cea a Generației X

O altă diferență notabilă remarcată de Daniel David la nivelul acestor generații tinere este felul în care își înțeleg și folosesc independența. 

„Generația Millennials este încurajată să-și dezvolte autodeterminarea. A fost încurajată de niște părinți care de multe ori în literatura de specialitate erau numiți ‘părinți-elicopter’. Copiii erau mereu urmăriți și, când aveau o problemă, părintele era acolo să-i ajute. Generația X (născută în intervalul aproximativ 1965-1980, n.r.) n-a avut ajutorul ăsta. Generația Millennials este generația în care în copii s-au investit foarte multe abilități. S-a investit foarte mult, s-a dezvoltat o stimă de sine foarte puternică, care îți dă stilul ăsta de autonomie. Doar că, foarte interesant în cazul Milenialilor, autonomia s-a exprimat foarte mult în nevoia de cooperare în proces”, explică rectorul UBB.  

„Când ai de făcut o sarcină, ai cel puțin două componente – etapele și rezultatul. Pentru Generația Baby Boomers, ambele componente erau importante: și rezultatul, și cum ajungi la rezultate. Mai ales că aveau o etică a instituției și o etică a muncii. Pentru Generația X, sigur, contează amândouă componentele, dar rezultatul era mai important. Foarte interesant, pentru generația Millenials sigur că sunt importante amândouă, dar procesul a început să devină de multe ori mai important decât rezultat”, mai explică rectorul UBB. Daniel David dă și un exemplu pentru teoria că tinerii din Generația Millennials sunt mai concentrați pe proces, nu strict pe rezultatele lui:

„Considerau, de exemplu, că își merită recompensa sau beneficiul pentru simplul fapt că au participat la proces. Și la întrebarea „Dar n-am obținut rezultatul, cât ai muncit?”, ei răspund: „Eu am participat. Eu mi-am făcut partea”.  Deși rezultatul nu era acolo. Dar considerau că erau îndreptățiți sau că sunt îndrituiți la recompensă. Acestea sunt diferențe foarte mari între generații. Și sigur depinde cum definim autonomia. Dacă definesc autonomia ca un individ care țintește rezultate prin autodeterminare, sigur că se coordonează cu ceilalți, dar focalizarea este pe obținerea rezultatului, atunci Generația X este generația cu nivelul cel mai ridicat de autonomie”, mai arată prof. Daniel David. 

Accesul la informație a schimbat paradigma

Un alt semnal că tinerii sunt mult mai interesați de sfera finanțelor este ridicat de Cristian Sima, supranumit „Brokerul Fugar”, care astăzi locuiește în Elveția și administrează un fond de investiții cu clienți preponderent români. 

„Sunt mult mai deștepți, mult mai informați, mult mai pregătiți”, e descrierea pe care le-o face Sima tinerilor în relașie cu banii. 

Și el crede că principala forță din spatele acestor schimbări este accesul la informație și disponibilitatea tinerilor de a citi și de a se informa, fie într-un cadru academic formal, fie mai degrabă informal, pe cont propriu.  

„Eu cred că la capitolul financiar, fiind vorba de bani, de economiile lor, de investițiile lor, lumea se informează mult mai mult”, spune brokerul. „Adică de bine, de rău, dacă facem un test cred că mai mulți au auzit azi de Galbraith, de Keynes, de Hayek decât au auzit de Dostoievski. În anii ‘90, generația mea avea și o lipsă mare de informații. Nu uitați că și să fi vrut, aș fi citit cu dragă inimă și Hayek, și Keynes, și Galbraith, dar nici la bibliotecă nu erau. Eu știu ce cărți citeam la matematică în limba engleză. Era o singură carte de analiză americană, o trăgeam la xerox și o citeam două zile unul, două zile altul”, povestește Cristian Sima.

 „Informația, până a apărut internetul, a fost greu de obținut. De unde voiați să se informeze săracii oameni în perioada de SAFI și Caritas și așa mai departe? Știau ei de Ponzi, știau de Stavisky? Nu știau de Marmorosch Blank! Care și Marmorosch Blank tot o țeapă monumentală a fost și s-a petrecut aici, la noi” – Cristian Sima, broker piețe de capial

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc