INTERACTIV | Rănile din inima verde. Harta pădurilor tăiate din România

Powered by 

paduri

Dimensiunea dezastrului din pădurile României nu te izbește îndeajuns în față când citești cifrele din statistici. Nici când vezi arbori doborâți ilegal la pământ, cu drujbele. Pentru că e atât de mare, încât se vede din sateliții care se învârt pe deasupra Pământului. Panorama a adunat datele despre pădurile din România, întinse pe aproape 20 de ani (din 2000 în 2019), și le-a plantat pe harta țării, văzută în detaliu, din satelit. Pe harta de la finalul articolului, puteți căuta la nivel de localitate, pentru a vedea unde s-a tăiat și unde s-a pus ceva în loc, prin împăduriri. Așa se vede cel mai bine, cu roșu, cum defrișările au invadat, ca un cancer, organismul verde al pădurilor.

Defrișări în intervalul 2000-2019 (pentru explorarea variantei interactive scroll mai jos)

Pe hârtie, în cifrele oficiale, suprafața pădurilor românești crește an de an. În 2020, România raporta peste 6,6 milioane de hectare de pădure, cu 233.000 mai multe ca în 1990. Ce nu se vede pe hârtie arată harta defrișărilor din ultimii 20 de ani.

Focarele tăierilor de păduri sar în ochi pe hartă. În nord, Maramureșul și Suceava au cele mai mari suprafețe de păduri tăiate, prin zone din apropiere de Borșa, Câmpulung Moldovenesc sau Vatra Dornei. Marile răni provocate de defrișări coboară apoi prin munți, către zone din Bistrița, din Harghita și Covasna. În partea muntoasă de sud, se văd găurile lăsate de defrișări în zone precum Rucăr, Munții Făgărașului și mai în jos, prin zonele subcarpatice. Apoi către est, spre Petroșani și Cugir, în munții Șureanu, Lotrului și Parâng. Apusenii nu au scăpat nici ei. Defrișările au ciuruit zone din județele Cluj sau Bihor, prin munții Gilău și Muntele Mare. Acestea sunt doar zonele care sar în ochi, pentru că acolo s-a tăiat cel mai mult. Dar zone cu păduri tăiate sunt aproape peste tot în România.

Defrișări în intervalul 2000-2019 în zona de nord a Carpaților Orientali (pentru explorarea variantei interactive scroll mai jos)

România pierde 6 miliarde de euro în fiecare an, din cauza tăierilor ilegale de păduri, conform estimărilor europene, asumate de statul român în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rapoartele arată că în România s-au tăiat ilegal în jur de 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an. Adică încă o dată cantitatea de lemn exploatată legal, în păduri.

Au existat tentative, din partea autorităților, de a introduce metode de control și prevenție, precum sistemul SUMAL, însă tăierile ilegale au continuat nestingherite, mai ales că autoritățile locale din zonele unde se defrișează masiv au rămas în mare impasibile. Chiar și când firmele care taie ilegal pădurile sunt prinse în flagrant și demascate de activiști și de presă, lucrurile rămân neschimbate și sunt băgate sub preș.

În prezent, România nu are o Strategie Forestieră Națională adusă la zi, ci una veche de 5 ani, ale cărei rezultate nu se văd. Cu banii europeni alocați prin PNRR, autoritățile de mediu cheltuiesc însă peste 1,2 milioane de euro pentru crearea unei noi Strategii, care trebuie să fie gata în vara lui 2022. Conform declarațiilor de intenție pentru a lua banii europeni, ar urma ca România să modifice legislația și să penalizeze mai dur firmele care nu respectă regulile de exploatare a lemnului. Sau să monitorizeze pădurile și tăierile de lemn prin „tehnici avansate de supraveghere” prin satelit, camere video și scanare LIDAR, cu laser.

Și reîmpăduririle sunt o componentă importantă pentru soarta pădurilor. Istoric vorbind, ele nu au ținut însă niciodată pasul cu tăierile de păduri. Mai ales că ritmul reîmpăduririlor scade constant, din 2014 încoace, ajungând în 2020 la cel mai redus nivel  din ultimii ani – 8.000 de hectare, conform datelor INS. Din banii pe care i-a cerut de la UE, România vrea să aloce 730 de milioane de euro pentru o campanie națională de împădurire a peste 56.000 de hectare, inclusiv prin crearea de păduri urbane. 50 de milioane de euro urmează să fie alocați, tot prin PNRR, și pentru crearea de 90 de pepiniere noi, unde să fie crescuți arbori pentru reîmpădurire.

Pe hârtie, noua strategia forestieră a României are gânduri mari: să găsească terenuri degradate și să le reîmpădurească, să subvenționeze proprietarii privați de păduri și să-i consilieze tehnic, pentru a descuraja tăierile, să creeze perdele forestiere, să monitorizeze digital pădurile și tăierile.

Până când planurile de pe hârtiile autorităților vor deveni realitate, România rămâne unul dintre cele mai slab împădurite state europene cu relief comparabil, cu 29% din teritoriu acoperit de păduri, față de media UE de peste 39%. Și cu dureroasa amintire recentă că o amplă campanie de împăduriri – „O pădure cât o țară”, girată de președintele Klaus Iohannis și de guvernul liberal de atunci, în 2020, s-a dovedit o gogoașă de PR electoral, unde copacii au fost plantați mai mult pe hârtie, decât în pământ.

Cum se utilizează harta:

Pentru o experiență cât mai bună, recomandăm utilizarea hărții pe laptop/desktop. 

1. Alege ce vrei să vezi

Harta are mai multe straturi, iar fiecare strat arată anumite tipuri de date. Selectează din meniul aflat în stânga jos informațiile care te interesează. 

UAT = unitate administrativ-teritorială (dacă este bifat, se va afișa conturul fiecărei localități)

Denumiri ESRI/Denumiri Stamen = denumiri ale localităților

2. Urmărește legenda pentru a înțelege

În funcție de stratul de informație pe care l-ai selectat din meniul anterior, urmărește legenda de culori pentru a înțelege.

3. Explorează

Analizează detaliile aferente zonelor care te interesează făcând zoom pe hartă, sau căutând în bara de search localitatea.

Pentru a deschide harta în format full screen, click aici.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc