Consumați cu 15% mai puțin

Mic îndreptar european pentru o iarnă fără gaz rusesc: dușuri mai scurte, lumină difuză, mai frig în case

Computer Hope Guy
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, discută în portul Ejsberg, din Danemarca, problema consumului de energie al Europei. Foto: Profimedia.

De la răcoarea făcută de aerul condiționat, în plină caniculă, frigul iernii pare foarte departe pentru cei mai mulți dintre europeni. O întrebare apare însă la orizont pentru întreaga Europă: cum se va încălzi la iarnă, dacă Rusia apasă trăgaciul gazelor, pe care le-a transformat de ceva timp într-o armă de război? Și, mai ales, ce sacrificii înseamnă acest lucru pentru consumatorii de rând?

Save gas for a safe winter” (economisiți gaz pentru o iarnă sigură), a spus Comisia Europeană, care a propus reducerea voluntară a consumului de gaze cu 15%, începând din luna august, până la finalul lunii martie 2023.

UPDATE 26 iulie: Statele membre ale UE au acceptat propunerea Comisiei Europene, de a reduce cu 15% consumul de gaz în perioada 1 august 2022-31 martie 2023. Însă e vorba de un acord „îndulcit”, față de planul inițial.

Miniștrii energiei din UE, reuniți la Bruxelles, au dat undă verde acestei propuneri care face ca ținta de 15% să fie obligatorie în situații de urgență – cum ar fi o întrerupere severă a fluxurilor din Rusia. Planul are însă destule derogări pentru țările deosebit de vulnerabile sau pentru cele care nu fac parte integrantă din rețeaua blocului ca întreg (nefiind interconectate, nu vor putea să elibereze volume semnificative de gaze prin conducte, în beneficiul altor state membre).

Alte derogări mai privesc statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică și care depind în mare măsură de gaz pentru producția de energie electrică.

Statele membre mai pot solicita o derogare în cazul în care dispun de interconexiuni limitate cu alte state membre. Sau în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a depozitelor de gaze, dacă depind în mare măsură de gaze, ca materie primă pentru industriile critice, sau în situația în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, față de media ultimilor cinci ani.

Aceste derogări au survenit în contextul în care miniștrii energiei din Polonia, Portugalia, Spania, Cipru și Grecia s-au opus în mod categoric propunerii Comisiei Europene de a „prelua puterea” și de a reduce obligatoriu consumul de gaze. Comisia propusese un sistem de alertă prin care putea să transforme reducerea voluntară de 15% în obligație pentru tot blocul comunitar, în cazul unei penurii grave de gaze. Statele membre au convenit doar să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei astfel de alerte, care poate fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, la propunerea Comisiei.

Pentru ca propunerea Comisiei să treacă, era nevoie de o majoritate calificată, adică de 15 voturi „pentru” din 27. Singura țară care a votat împotrivă a fost Ungaria, stat care a anunțat că de la începutul lunii viitoare nu va mai lăsa gazul să iasă din țară.

Măsurile luate la Bruxelles vin în contextul în care se așteaptă ca, începând de miercuri, prin conducta Nord Stream 1, care aduce gaz din Rusia în Germania, să mai curgă gaz doar la 20% din capacitate.


Cu un scenariu pe masă care spune că tăierea completă a gazului rusesc către Europa este „probabilă”, statele europene au căutat deja soluții pentru diversificarea resurselor de gaz.

„Goana după gaz” se face fie la nivelul fiecărei țări, cum este cazul Italiei, al cărei fost premier, Mario Draghi, a negociat cu Algeria și a transformat țara nord-africană în cel mai mare furnizor de gaze pentru Italia. Fie colectiv, cum a procedat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a mers recent la Baku și a semnat un acord pentru dublarea cantității de gaze livrate de Azerbaidjan către UE, până în 2027.

Diversificarea surselor de energie nu poate fi făcută însă peste noapte. Reducerea dependenței de gazul Rusiei nu poate să evite o realitate de necontestat: trebuie să consumăm mai puțină energie bazată pe gaze.

România și toate statele membre vor trebui să prezinte un plan național, prin care să ajungă la această reducere de 15% până în septembrie. Apoi să informeze Comisia despre progresul înregistrat, la fiecare două luni. Statele care vor cere resurse suplimentare vor trebui să facă mai întâi dovada că au încercat să reducă consumul pe plan intern.

 Cele 15 procente în minus înseamnă echivalentul a 45 de miliarde de metri cubi de gaz. Această reducere ar putea ajuta UE să treacă peste această iarnă, în cazul în care fluxul de gaze din Rusia se reduce semnificativ.

Nord Stream 1, conducta care alimentează Germania din Rusia, pe sub Marea Baltică, și care reprezintă rețeaua cea mai mare de gaz către Europa, are capacitatea de a livra 55 de miliarde de metri cubi pe an către Uniunea Europeană. Anul trecut, UE a importat prin conducte 140 de miliarde de metri cubi de gaz din Rusia. 

Dar livrările de gaz rusesc spre Europa au scăzut constant de la începutul războiului în Ucraina, și nu doar prin Nord Stream 1. Rutele prin Belarus și Ucraina au fost de asemenea afectate. Singura conductă mai puțin afectată este TurkStream, care aduce gaz în Turcia și până în Serbia și Ungaria. Chiar dacă Bulgaria a fost decuplată de la gazul rusesc, pentru că a refuzat să plătească în ruble Moscovei, Sofia încă permite tranzitarea gazului către statele vecine.


Dacă vreți să citiți mai multe pe această temă, Panorama a scris aici Cum schimbă războiul dintre Rusia și Ucraina harta mondială a energiei

Comisia Europeană se pregătește și pentru cel mai rău scenariu. Propunerea anunțată miercuri de Ursula von der Leyen oferă Bruxelles-ului și posibilitatea de a declanșa, după consultarea statelor, o „alertă de urgență” prin care să se impună reducerea obligatorie a cererii de gaze în întreg blocul comunitar.

Până atunci, Bruxelles-ul practic a transmis că cele două obiective rămân diversificarea surselor de aprovizionare și reducerea consumului, care ar trebui să fie făcut inclusiv de către toți consumatorii: de la clădirile administrațiilor publice, clădirile private, industrie, dar și de către consumatorii casnici.

Măsurile cerute de Comisie vin și în contextul în care Agenția Internațională pentru Energie a avertizat recent că eforturile legate de găsirea de alternative la gazul rusesc nu mai sunt suficiente. Statele trebuie să reducă consumul, astfel încât depozitele de gaze să fie umplute înainte de venirea iernii, pentru a evita ca întreaga Europă să raționalizeze consumul de energie.

Dar acum, că Europa are o foaie de parcurs în problema consumului de gaze, se întâmplă la fel ca în cazul pandemiei: se face apel la solidaritatea cetățenilor. 

„Sobrietatea energetică” și cum s-ar putea schimba viețile europenilor

Într-un discurs ținut chiar pe 14 iulie, de Ziua Națională, președintele Macron a cerut Franței „sobrietate energetică” sau o reducere colectivă a consumului de energie. Cu alte cuvinte, președintele francez așteaptă mobilizare în acest sens din partea agențiilor guvernamentale, companiilor și consumatorilor casnici. Obiectivul ar fi de a reduce consumul de gaz și de electricitate cu 10% în următorii doi ani.

Potrivit publicației economice Capital.fr, printre măsurile care se vehiculează – și la care lucrează acum grupuri de specialiști – sunt inclusiv cele legate de limitarea deplasărilor și extinderea telemuncii la trei zile pe săptămână, reducerea vitezei pe autostradă cu 10km/oră, mașinile să nu mai circule duminica în orașe, limitarea iluminatului stradal, inclusiv a reclamelor luminoase, ieftinirea transportului în comun sau reducerea temperaturii în case.

Olanda poate, în schimb, să reprezinte un model și pentru alte state europene dependente într-o mai mare măsură de gazul rusesc. De la începutul anului, a reușit să scadă consumul de energie cu o treime (de aproape două ori mai mult decât Germania) și spune că are rezerve pentru a supraviețui pe termen scurt, în cazul sistării totale a livrărilor de gaz rusesc. 

Un specialist olandez în energie, citat de Deutsche Welle, a pus acest succes pe seama a trei factori: o iarnă neobișnuit de blândă, repornirea centralelor pe cărbune și componenta cea mai importantă – reducerea consumului casnic și industrial. Încă din aprilie, guvernul olandez a lansat o campanie în acest sens. 

Printr-un apel la solidaritate, sub motto-ul „rotiți în jos comutatoarele”, Guvernul le-a cerut olandezilor să își izoleze termic locuințele sau locul unde au afacerile, să reducă temperatura în case și birouri cu 1 grad Celsius și să cumpere echipamente cu consum redus de energie. Apelul la responsabilitate a inclus și recomandări precum dușuri mai scurte, încălzirea unei singure camere – aceea unde se stă – nu a întregii case.

Guvernul olandez a explicat și de ce este importantă reducerea consumului de energie electrică, nu doar de gaz. Aproximativ jumătate din electricitatea produsă în Olanda este făcută în centrale care funcționează pe gaz: „dacă folosim mai puțină energie electrică, avem nevoie și de mai puțin gaz”.

O luptă contra cronometru. Statele își umplu depozitele cu gaz

Aproape jumătate dintre statele UE sunt deja afectate de reducerea livrărilor de gaze. Unele au început deja să își facă provizii pentru la iarnă. Polonia, căreia Rusia i-a tăiat livrările de gaze la începutul lunii aprilie, și-a umplut depozitele la 98% din capacitate. Lituania a renunțat și ea din aprilie la gazul rusesc și este prima țară europeană complet independentă de importurile din Rusia. În locul gazului rusesc, lituanienii folosesc gaz lichefiat prin terminalul propriu, numit sugestiv „Independența”. O mișcare pregătită din timp și pe care Panorama a descris-o aici.

Situația poate cea mai complicată este în Germania. Cu Nord Stream 1 care s-a aflat timp de zece zile în revizie și deja o capacitate de livrare redusă cu 40%, încă de luna trecută, Germania se teme că prin conducta care aduce gaz rusesc ar putea la un moment dat să nu mai curgă niciun metru cub de gaz.

Ce înseamnă acest lucru pentru Germania? Recent, analiștii Deutsche Bank estimau că reducerile (probabile) suplimentare de gaz vor arunca Germania în recesiune în a doua jumătate a anului, în cazul în care robinetul va fi oprit treptat. Dacă Rusia oprește complet livrările de gaze, după perioada de mentenanță, la iarnă, raționalizarea gazelor nu poate fi evitată în perioada de iarnă, spun analiștii Deutsche Bank. Mai mult, efectul ar fi devastator asupra economiei nemțești, care ar urma să scadă cu 5%-6% anul următor.

Chiar dacă principalele rute alternative pentru Germania sunt prin Norvegia și Belgia, deocamdată rezervele au ajuns la doar 65%. Facturile la gaze ar urma să se tripleze în Germania începând de anul viitor, a atras atenția și Klaus Muller, președintele Agenției Federale pentru Rețele, autoritatea care monitorizează rezervele de gaz.

Germania a activat deja un plan de urgență în trei etape, pentru a face față lipsei de gaz rusesc. În prima etapă, companiile de gaz și de distribuție trebuie să asigure aprovizionarea și stabilitatea rețelei. În a doua etapă, cea în care se află acum Germania, statul oferă împrumuturi în valoare de 15 miliarde de euro pentru a încerca să umple instalațiile de stocare a gazelor și va începe să scoată la licitație gazele naturale, pentru a încuraja marile întreprinderi să consume mai puțin. Intervenția statului, adică raționalizarea consumului, are loc abia în ultima etapă când ar urma să aibă loc întreruperi semnificative, cărora piața nu le poate face față. În timp ce gospodăriile, care se încălzesc preponderent cu instalații alimentate cu gaz, și spitalele ar continua să fie alimentate, industria ar avea mai mult de suferit.

Dar, în pregătirea celui mai negru scenariu, un apel la solidaritate deja se face simțit. La nivelul consumatorilor, pentru a încuraja drămuirea gazului, există chiar propunerea de a introduce bonusuri pentru gospodăriile care fac acest lucru.

În România, potrivit ministrului român al Energiei, Virgil Popescu, depozitele de gaze sunt umplute în proporție de 50%, peste ținta asumată pentru această dată. El a dat asigurări că se va ajunge la 80% în toamnă, „indiferent dacă se taie sau nu gazul rusesc”. Din punct de vedere al dependenței energetice față de Rusia, România se află într-o poziție mai puțin vulnerabilă decât multe alte state europene: importă în jur de 20% din necesarul de gaze.

Premierul Nicolae Ciucă a spus, joi, că „nu există niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar în această iarnă”, iar eventuale măsuri privind reducerea consumului de gaze se vor lua în funcţie de „cantităţile de gaz care vor exista în depozitare înainte de începutul iernii”.

Facturile mari la gaz și energie i-au făcut deja pe consumatori să își recalibreze consumul, însă rămâne întrebarea dacă nu vom fi nevoiți să strângem și mai mult cureaua, la iarnă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc