(Im)posibila reîntoarcere

Înapoi la mall, dar nu și la birou. Lupta pentru privilegiul muncii de acasă schimbă jocul la job

Computer Hope Guy
Munca de acasă a ajuns un privilegiu câștigat, pentru care angajații se luptă cu angajatorii. Foto: Profimedia.

În „noua normalitate” care se conturează după doi ani de pandemie, ne întoarcem treptat la tot ce ne plăcea înainte. Jobul nu e însă inclus la acest capitol. Pentru mulți, lucratul de acasă devine o cerință, nu un moft. Întoarcerea la birou devine astfel o ciocnire existențială între angajați și angajatori, care a ajuns să schimbe jocul pe mai multe paliere – de la procesul de angajare la piața de birouri. Cu o singură excepție, care în România ar putea fi destul de mare: domeniile unde obiectul muncii nu se poate produce de acasă.

După relaxarea măsurilor anti-Covid, mall-urile s-au umplut, restaurantele sunt rezervate cu multe zile în avans, șoselele au redevenit aglomerate, iar hotelurile simt că respiră aerul de dinainte de 2020. Românii încearcă să își reia vechile obiceiuri.

Treptat, „normalul” începe să revină și la joburi. Angajații sunt chemați înapoi la birou. Dar aici lucrurile nu merg la fel de natural ca la mall sau la restaurant. Doi ani de pandemie și de muncă de acasă, în domeniile unde acest lucru a fost posibil, și-au pus amprenta pe comportamentul angajaților. Întoarcerea la birou, „ca înainte”, nu mai este o opțiune pentru mulți.

Pe de-o parte, pandemia a arătat că se poate lucra de acasă în domenii unde așa ceva ar fi fost de neimaginat înainte – inclusiv în call-center sau în unele servicii medicale. Pe de altă parte, angajații nu vor să renunțe la un privilegiu câștigat și își doresc ca un model mai flexibil de lucru să devină regula, nu excepția.

„Parcă e în altă viață perioada în care mergeam zi de zi la birou”, spune Andreea, o tânără care lucrează în IT. „Mă duc o zi pe săptămână la birou, când avem ședintă”, explică și Cristina, care lucrează în marketing cultural.

Într-o țară ca România, în care munca „remote” reprezenta în jur de 1%, flexibilitatea la locul de muncă nu mai este acum doar un beneficiu pe care îl poți avea în pachetul salarial: „E o normalitate pe care angajații o tratează ca atare, ceva care li se cuvine, la fel ca dreptul la zilele de concediu sau asigurarea medicală”, explică Bogdan Badea, CEO al portalului eJobs.

Aici apare însă ciocnirea cu inerția companiilor. Din studiile eJobs, reiese că angajatorii își doresc oamenii la birou. În luna februarie, deja aproape două treimi dintre companiile sondate de portal lucrau exclusiv de la birou, iar tendința era de a reveni complet la birou și printre companiile care ofereau posibilitatea de a lucra „remote” sau hibrid. 

Există însă un risc, subliniază Bogdan Badea:

„Flexibilitatea e ceva la care candidații nu au de gând să renunțe curând, motiv pentru care acele companii care vor forța întoarcerea la birou (fie prin impunerea unui program exclusiv de la sediu, fie prin limitarea libertății angajaților de a-și alege zilele lucrate de la birou, în cazul programului hibrid) nu vor avea decât de pierdut și vor atrage după sine demisii”.

Și am văzut deja cât de mare a fost amploarea demisiilor în perioada Covid, mai ales în Statele Unite. Fenomenul s-a simțit la o scară mai mică și în România. În Statele Unite, doar o treime dintre angajați s-au întors la birou în prima săptămână din luna februarie, în zece orașe, potrivit unei companii care monitorizează accesul în clădirile de birouri, pentru că angajații preferă să lucreze în continuare remote, scrie Wall Street Journal. Numărul celor care se întorc la birou este în ușoară creștere, însă reticența pentru mersul fizic la job e mare. 


Citește mai multe despre Cum arată revoluția demisiilor în România și în SUA

Munca de acasă, o bulă elitistă în România?

Totuși, Andrei Goșu, managing partner al Ascendis, companie de training și consultanță în domeniul dezvoltării organizaționale, oferă și o altă perspectivă asupra problemei muncii de acasă.

El atrage atenția că „munca remote” este pentru mulți dintre angajații români un lux.

Majoritatea covârșitoare a angajaților români nu pot lucra de acasă. Angajații din producție, energie, sănătate, agricultură, educație, construcții, armată, retail, transporturi, ordine publică, logistică, ca să dau doar câteva exemple, nici nu visează că ar putea lucra de acasă. Nu cred că sunt mai mult de 20% dintre angajații români care sunt interesați de subiect”, explică Andrei Goșu.

În opinia lui, flexibilitatea nu poate fi oferită decât de către anumite companii. Într-un singur domeniu, companiile nu au nicio scuză în fața angajaților: IT-ul. „În lumea programatorilor, este aproape imposibil să-i mai aduci permanent la birou. Cine își propune asta nu va avea pe cine să recruteze”. 

Este și ceea ce ne-a explicat dezvoltatorul internațional de software Computacenter, care are angajați în zece orașe din România. Așa arată noua normalitate a muncii, cel puțin în IT.


Panorama a analizat aici care sunt motivele care i-au împins pe IT-iștii români peste granițe, deși sunt considerați cei mai „răsfățați” angajați.

Timpul liber e mai valoros ca salariul

Pentru toți ceilalți, în momentul în care au descoperit că pot să își facă meseria și de acasă, mersul zilnic la birou nu mai are sens.

Timpul câștigat este mai valoros decât salariul. „Sunt cazuri în care se petrecea pe drumul casă-birou două-trei ore zilnic, timp pe care aceștia nu mai sunt dispuși să-l piardă, ci îl alocă altor activități”,  mai spune Bogdan Badea, de la eJobs.

Așa se face că un job unde angajatul poate câștiga pentru sine trei ore libere e din start mult mai valoros. Timpul liber a ajuns să fie un criteriu serios de selecție a joburilor.

Autonomia câștigată în ultimii doi ani este un avantaj la care angajații renunță cu greu, mai ales că și-ar dori să fie lăsați să aleagă singuri dacă și cât de des trebuie să se întoarcă la birou. Gabriela Batir, Manager People & Organisation la PwC România, crede că simpla posibilitate de a alege este o atracție chiar mai mare decât munca la distanță în sine.

„Nu este deloc exclus ca pe măsură ce angajații încep să revină la birou într-o proporție mai mare, preferințele să evolueze mai mult înspre interacțiune, chiar dacă nu ne putem aștepta la o întoarcere la abordările de dinainte de pandemie, cu program fix la birou”, spune Gabriela Batir.

Flexibilitate, dar și responsabilitate

După doi ani de testări și perfecționări ale stilurilor de lucru, munca de acasă nu mai este privită ca fiind echivalentă cu timp liber, așa cum era prejudecata înainte de pandemie.

„Eu cred că se muncește mai mult de acasă, nu mai puțin”, spune Andrei Goșu. El atrage atenția că, la începutul pandemiei, productivitatea a fost mare în noile condiții, pentru că a existat „un boost de energie”. În timp, entuziasmul s-a diminuat și a intervenit rutina. Sau „burnout-ul”, după cum atrage atenția Gabriela Batir de la PwC România. 

Un job cu flexibilitate înseamnă maturitate atât de partea angajatului, cât și din partea managementului. 

„Managerii să trateze angajații ca pe adulți, nu ca pe copii, cum se întâmplă adesea la noi, iar angajații să aibă ownership, nu să bage capul în nisip la cel mai mic hop. Se construiește greu încrederea reciprocă, însă merită toate eforturile de pe drum. Dar, atât timp cât ne vom îndoi că angajatul X muncește și atât timp cât X nu va avea respectul muncii sale și nu va munci, pentru că știe că nu-l vede șeful, nu are cum să fie sustenabilă flexibilitatea”, punctează Bogdan Badea, de la eJobs.

Sunt deja companii care au anunțat un program de lucru flexibil ca mod de lucru permanent. De exemplu, ING a decis recent ca modul „normal” de lucru să fie hibrid – prezența la birou este, în medie, o zi pe săptămână. În plus, testează și un program de lucru de 9 ore pe zi cu o jumătate de zi liberă pe săptămână sau 9 ore pe zi cu o zi liberă la fiecare două săptămâni.

Între timp, și birourile se transformă. Rămase brusc goale în pandemie, spațiile de birouri nu vor dispărea, însă va trebui să se adapteze mai bine la epoca „lucrului-de-oriunde”. Chiar dacă angajații nu vor mai veni la birou cinci zile din cinci, birourile în sine va trebui să fie adaptate pentru mai multă colaborare, mai multă interacțiune umană, precum și pentru a consolida o cultură organizațională, arată Radu Mircea, investment strategist, într-o analiză pentru Panorama.

Birourile se reconfigurează

Este și cazul companiei de software eSolutions, care a gândit încă din 2015 o platformă pentru rezervarea sălilor de ședințe. În pandemie, soluția lor s-a dovedit a fi extrem de utilă, în primul rând pentru nevoile proprii. O parte dintre angajații companiei voiau să vină la birou așa că au reconfigurat soluția de booking digital al birourilor. 

Cu alte cuvinte, compania avea posibilitatea să organizeze spațiul de o așa manieră încât să respecte măsurile privind distanțarea și numărul de persoane dintr-un birou. Totodată, avea în timp real vizibilitate asupra oamenilor care veneau la birou, pentru o mai bună trasabilitate în eventualitatea apariției unor cazuri de Covid.

„Practic, o reconfigurare a spațiilor de birouri de tip nou, prin instrumente digitale”, a explicat Marian Sîmpetru, managing partner eSolutions. 

În timp, s-a dovedit o soluție bună și pentru alte companii, mai mari. „Să facem un exercițiu de imaginație. Eu, angajat, îmi doresc același birou a la long, cu ‘n’ prize, la geam, cu plante etc. Și îmi fac rezervare în aplicație pe următoarele două săptămâni, cu periodicitatea dorită și văd disponibilitatea locului dorit. Angajatorul meu vede câți oameni vin fizic în următoarea perioadă la nivel de companie. E un exemplu, se pot face multe tipuri de configurări în platformă, iar pentru o companie cu sute de angajați și multe spații sau open spaces este o simplificare semnificativă a activității”, explică Marian Sîmpetru.

În contextul în care biroul va deveni elementul central pentru culturile organizaționale, spațiile de lucru vor deveni tot mai interesante, creative, adevărate cărți de vizită pentru companii, punctează și Daniel Crainic, marketing manager al portalului Imobiliare.ro. Acest lucru se traduce în costuri suplimentare pentru companii și pentru dezvoltatorii imobiliari: „Chiriile cu siguranță vor crește, la fel cum vor apărea noi investiții majore atât în București, cât și în centrele regionale”.

Până când spațiile de birouri vor deveni „sufrageriile de la job”, absența (motivată) a angajaților de la birou le-a făcut deja pe companiile chiriașe ale clădirilor de birouri să scoată bani în plus din buzunar. Chiar dacă până acum mișcările în piață au fost relativ limitate, experții spun că impactul real va fi resimțit mai puternic în momentul în care contractele de închiriere vor fi prelungite. Vor fi chiriași care vor renunța la părți din suprafața închiriată sau vor căuta să se mute în spații mai mici. 

După ce au fost obligate să facă investiții pentru ca angajații să poată lucra în regim de telemuncă în pandemie, companiile vor fi nevoite să investească suplimentar și în reamenajarea spațiului de la birou. În acest context, vor vrea și o renegociere a chiriei. 

Un studiu privind impactul Covid-19 asupra spațiilor de birouri, realizat la finalul anului trecut, arată că 72,7% dintre proprietarii de clădiri de birouri au primit solicitări de renegociere a contractelor de închiriere din partea chiriașilor, companiile căutând să își restrângă cheltuielile.

Foarte puține contracte au fost însă renegociate în scădere, fie pentru că respectivele companii cred că telemunca este doar trecătoare, fie pentru că nu au avut timp să își regândească strategia de dezvoltare, mai arată același studiu. Deocamdată, cererea de spații noi de birouri a crescut în primele trei luni ale anului, iar jucătorii din piața imobiliară răsuflă ușurați sperând că semnele bune nu vor dispărea prea ușor.

„Dacă își propun să construiască o organizație pregătită pentru viitor, angajatorii trebuie să se schimbe în conformitate cu așteptările angajaților”, spune Gabriela Batir de la PwC România. Acest lucru înseamnă o regândire completă  a modului de interacționare cu echipa, gestionarea muncii de la distanță, pe lângă investițiile în tehnologie și în remodelarea spațiului de birouri.

Oricât s-ar suci angajații în stilul de viață post-pandemic și oricum ar încerca firmele să-i aducă înapoi la birou sau să-i mențină mulțumiți și productivi, un singur lucru e cert: din viitorul muncii, singura constantă va rămâne munca.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc