DECLINUL NATALITĂȚII

Infertilitatea și fertilizarea in vitro în România, față de alte țări

Powered by

Computer Hope Guy
Infertillitatea afectează tot mai multe cupluri tinere. FOTO: Shutterstock

Anul 2021 a reprezentat un an de cotitură pentru natalitatea din țara noastră: s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol, respectiv sub 180.000 la nivel național. Nici anul 2022 nu a adus vești bune. Dimpotrivă. Cifrele arată că în perioada ianuarie – mai s-au născut aproape 65.000 de copii la nivel național, cu 20% mai puțin față de aceeași perioadă a anului 2021.

Declinul demografic fără precedent este confirmat de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit căruia România se confruntă concomitent și cu un fenomen acut de îmbătrânire a populației, specific și țărilor vecine și celor din vestul Europei.

România nu mai este țara unde să vrei să faci copii, pentru că statul nu te ajută cu nimic – nu avem creșe, nu avem grădinițe, nu avem facilități fiscale pentru familii. Practic, la noi există o scădere vertiginoasă a nașterilor în rândul femeilor din urban, cu un nivel de educație ridicat, care sunt și pacientele pentru procedurile de fertilizare in vitro. Pe de altă parte, populația rurală din România face copii neplanificat, fără a avea resursele necesare pentru a-i întreține. Deci sunt două mari probleme: lipsa susținerii cuplului după ce copilul împlinește doi ani și lipsa programelor de sprijin și educație sexuală în mediul rural. Ce este cert e că infertilitatea e o preocupare la nivel european, pentru că se întâmplă peste tot”, explică Ana Măiță, președintele Asociației Mame pentru Mame.

Cu probleme de infertilitate s-a confruntat și Nicole Brunel, membră fondatoare a Asociației SOS Infertilitatea. Nu doar că a reușit să pună pe agenda publică un subiect considerat tabu în 2008, dar, după multe încercări, a reușit să-și îndeplinească visul de a deveni mamă. A născut-o pe Lara, fiica sa, pe 16 decembrie 2013, la vârsta de 36 de ani, în urma unei proceduri de fertilizare in vitro (FIV). A șaptea, în cazul său.

„A fost un drum lung și anevoios. Eu și soțul meu eram considerați cuplul perfect pentru FIV, aveam vârsta potrivită și profil hormonal perfect”, povestește Nicole Brunel care, după șase proceduri de fertilizare in vitro eșuate, a luat în calcul posibilitatea de a adopta un copil.

Dar în ciuda ghinioanelor medicale care păreau că se țin lanț și a promisiunilor proprii că fiecare nou FIV va fi și ultimul, Nicole a încercat și un al șaptelea FIV. A avut succes.

„Când am avut-o pe Lara, am înțeles de ce este atât de important pentru oameni să aibă un copil”, mărturisește președintele Asociației SOS Infertilitatea.

Cu această experiență personală în spate, Nicole Brunel luptă acum pentru drepturile cuplurilor infertile. Face advocacy imtens, susținut și prin campanii de informare legate de infertilitate.

Lipsa legislației și infertilitatea: consecințe pe toate planurile

Scăderea nașterilor și problemele de fertilitate apar din diverse rațiuni. Cel mai adesea, ele sunt legate de dorința femeilor de a-și finaliza studiile și de a avea o carieră, motiv pentru care o parte din ele amână momentul nașterii.

Dacă alte state au înțeles că trebuie să vină în sprijinul cuplurilor care își doresc să devină părinți la o vârstă mai înaintată, creionând legislații foarte bine puse la punct în domeniul fertilizării in vitro, România este departe de așa ceva.

Țara noastră rămâne singura țară din Uniunea Europeană care nu beneficiază de legislație pentru fertilizarea in vitro, după cum a arătat și Panorama, în această analiză.

Lipsa unui cadrul legislativ coerent, care să facă lumină în acest domeniu, are consecințe nefaste nu doar pentru pacienți, dar și pentru medicii practicieni, atrage atenția Diana Cocei, medic primar obstetrică-ginecologie și embriolog senior în cadrul Centrului de Fertilitate și FIV Columna, parte a Rețelei de sănătate Regina Maria.

„Lipsa unei legislații ne afectează mult. Ca practician, nici nu știi ce ai voie și ce nu ai voie să faci. Deontologia ne lasă să facem doar ceea ce considerăm noi că este corect din punct de vedere medical. E nevoie de legislație și pentru medic, și pentru pacient, întrucât procedura va fi mult mai transparentă”, declară medicul Diana Cocei.

În prezent, normele juridice aplicabile în România sunt cele naționale, dar și cele europene referitoare la donarea și transplantul de organe, țesuturi și celule de origine umană, în cazul FIV-ului cu ovocite donate.

O lege ar stipula cu precizie câți embrioni pot fi implantați unei femei, în funcție de vârstă, care ar fi vârsta până la care i se poate face transfer de ovocite donate dar și riscurile la care se supun pacientele o dată cu trecerea timpului, completează și Nicole Brunel, președintele Asociației SOS Infertilitatea.

Însă, chiar și în lipsa unei legislații, cuplurile cu probleme de fertilitate merg tot mai frecvent în cabinetele medicilor specializați și o fac de la vârste din ce în ce mai tinere, susține doctorul Diana Cocei.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că unu din cinci cupluri suferă de infertilitate.

„Nu avem o statistică foarte clară, cel puțin nu în România, care să ne spună câte dintre cuplurile tinere care se află în perioada optimă de procreere se confruntă cu infertilitatea. Însă numărul cuplurilor care ni se adresează crește încontinuu. Cuplurile care ajung să apeleze la serviciile Centrului de Fertilitate și FIV Columna au inclusiv vârste sub 30 de ani, un moment potrivit, care poate oferi o șansă reală celor care își doresc să devină părinți și nu reușesc să facă asta pe cale naturală”, explică Diana Cocei.

Noua tendință: femeile care vor să-și prezerve fertilitatea

„Cu cât vin mai devreme, cu atât e mai bine”, punctează medicul Diana Cocei, adăugând că majoritatea celor care vin la Columna au între 35 și 37 de ani, uneori chiar și peste 40 de ani.

Atunci, șansele de a obține o sarcină, chiar și cu ajutorul unor proceduri de fertilizare in vitro, sunt mai mici, din cauza vârstei.

„Românii au început să conștientizeze din ce în ce mai mult problemele legate de infertilitate, pentru că a scăzut vârsta celor care ni se adresează la clinică. Este o vârstă mult mai potrivită și cu rezultate mult mai bune pentru noi”, susține medicul obstetrician.

O altă tendință este dorința unor femei, în mare parte tinere, de a-și prezerva fertilitatea prin congelarea ovocitelor. Mai există și cuplurile care nu își doresc un copil în viitorul apropiat, dar care preferă să-și congeleze embironi pentru momentul în care decid să devină părinți.

„Proporția este mult mai mică în aceste cazuri comparativ cu cei care ni se adresează având probleme de fertilitate dar totuși e un pas înainte”, explică Diana Cocei.

35 de ani – pragul care duce la scăderea fertilității

Practic, vârsta de 35 de ani este considerată pragul de la care scăderea fertilității se produce într-un ritm mult mai rapid, astfel că șansele de a concepe un copil scad. Se întâmplă așa pentru că, pe de-o parte, numărul de ovocite scade. Pe de altă parte, începând cu vârsta de 35 de ani, tot mai puține ovocite sunt corecte din punct de vedere genetic, astfel că și șansele de a obține un embrion sănătos genetic sunt mai mici, spune doctorița Cocei.

Prin urmare, timpul nu curge în favoarea pacienților care suferă de infertilitate. Lunile pot face diferența pentru unii dintre ei.

Chiar dacă vin la cabinet pentru a face procedurile, atunci când află care sunt fondurile puse la dispoziție de statul român pentru derularea subprogramului național de fertilizare in vitro, mulți preferă să amâne procedura.

În cei peste 10 ani de la înființare, echipa de experți ai Centrului de Fertilitate și FIV Columna a obținut peste 2.200 de copii născuți, ca urmare a tratamentelor de infertilitate efectuate, cu o rată de succes de 55,22%, se arată într-un comunicat de presă, în care sunt menționate ratele de succes obținute în cadrul programelor finanțate.

Cum e în străinătate?

„Este suficient să ne uităm spre oricare altă țară europeană pentru a ne da seama cât de puțină preocupare, implicare și sprijin există vizavi de susținerea natalității prin accesul la proceduri de reproducere umană asistată”, explică și medicul Cezara Bucur, director medical Centrul de Fertilitate și FIV Columna, parte a Rețelei de sănătate Regina Maria.

De pildă, Spania are o legislație foarte bine pusă la punct, care este mai permisivă din punct de vedere al donării de ovocite. Rezultate, potrivit statisticilor, sunt foarte bune.

Modele de bună practică ar putea fi considerate și cele din Belgia și Regatul Unit. De departe, însă, cea mai permisivă țară din lume este Israel. Aici, statul sprijină cuplurile să treacă prin oricâte FIV-uri sunt necesare pentru a ajunge să aibă doi copii.

„În Franța, de pildă, statul acoperă toate costurile, procedurile fiind, de asemenea, gratuite pentru cupluri”, arată Nicole Brunel, președintele Asociației SOS Infertilitatea.

Ce face statul român

În timp ce alte state fac accesibile procedurile FIV, oferind gratuitate cetățenilor cu probleme de fertilitate, statul român acoperă un număr foarte mic de proceduri medicale.

Concret, subprogramul național de FIV, derulat cu fonduri de la Ministerul Sănătății, se desfășoară în 19 clinici din România, majoritatea private, și dispune de un buget total de 6,4 milioane de lei.

Practic, se acoperă o singură procedură de FIV pentru o femeie, în valoare de 10.000 de lei. Din banii de la Ministerul Sănătății pot fi acoperite nevoile a aproximativ 600 de cupluri din România.

Mai multă speranță pare să aducă Programul național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității. E derulat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Ne propunem decontarea a 10.000 de proceduri pe an, la nivel național, începând cu 1 ianuarie 2023. Pentru acest an, începând cu 1 octombrie 2022, estimăm decontarea a 2.500 de proceduri. De asemenea, acest ajutor poate fi oferit doar pentru maximum trei proceduri în fiecare an, în funcție de indicația specialistului în domeniul infertilității”, a transmis Ministerul Familiei, într-un răspuns pentru Panorama.

„Așteptăm normele de aplicare și mai ales contractele cu clinicile pentru că în cadrul acestui proiect criteriile de includere au fost mai bine făcute și adresabilitatea va fi mult mai mare”, conchide medicul Diana Cocei.

Proiectul derulat de Ministerul Familiei, care ar fi trebuit să înceapă în octombrie, se adresează cuplurilor și femeilor singure, iar ajutorul financiar pentru acoperirea procedurilor necesare obținerii unei sarcini este de 15.000 de lei.

De ce e așa importantă starea natalității

Potrivit profesorului Vasile Ghețău, specialist în demografie, generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire, adică de schimbare a generațiilor. „Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat profesorul într-o conferință de presă.

Consecințe vor fi fi pe toate planurile: societatea se va schimba, numărul profesorilor va trebui redus consistent dar și cel al medicilor, multe afaceri ar putea fi închise, iar sistemul de pensii, așa cum este el azi, va fi pus în pericol.

Acest articol este susținut de Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc