PANORAMA RĂZBOIULUI

Kaliningrad blocat, Ucraina și Moldova fac pasul oficial spre UE și fantomele istoriei îl bântuie pe Putin

Computer Hope Guy
Blocarea Kaliningradului creează tensiuni între Lituania și Rusia *Sursa foto: shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.

Lituania a blocat exclava rusească din Kaliningrad

Exclava Kaliningrad este un petic de pământ în care locuiesc aproximativ un milion de cetățeni ruși. Deținută până în 1945 de Germania, teritoriul cunoscut în istorie drept „Konigsberg” a intrat în alcătuirea URSS-ului și a rămas parte din Federația Rusă, chiar și după destrămarea Uniunii Sovietice.

Aflată între Lituania și Polonia, Kaliningrad beneficia de un statut special reglementat, chiar și după ce cele două țări au intrat în UE și NATO. Kremlinul consideră însă că acest statut a fost contestat, după decizia Lituaniei de a nu permite trenurilor cu mărfuri pe care Uniunea Europeană a pus embargo să treacă din Rusia în Kaliningrad, prin așa-numitul „Coridor Suwalki”, care leagă exclava de teritoriul Belarus. Situația juridică a acestei situații a fost prezentată de jurnaliștii ruși de la siteul independent Meduza.

Reacția Rusiei a fost una furioasă. Fostul șef FSB, Nikolai Patrușev, unul dintre aliații lui Vladimir Putin, a avertizat„Rusia va răspunde cu siguranță la astfel de acțiuni ostile. Măsuri adecvate sunt analizate și vor fi luate în viitorul apropiat. Consecințele acestei decizii vor avea un impact negativ serios asupra populației Lituaniei.

Într-adevăr, Coridorul Suwalki este considerat un adevărat „călcâi al lui Ahile” de către autoritățile lituaniene. Dacă acest drum către Kaliningrad ar fi cucerit de către ruși, atunci statele baltice ar fi izolate de restul alianței.

Fostul comandant al armatei americane în Europa, Ben Hodges, spune că se îndoiește că Rusia ar putea să mai prezinte un pericol în prezent pentru țările baltice, în contextul în care se străduiește să facă față în Ucraina. Însă Hodges spune că cel mai înțelept ar fi ca Alianța să se pregătească pentru cel mai rău scenariu, iar apărarea aeriană a țărilor baltice și prezența trupelor NATO în cele trei țări să fie întărită.

Pentru mai multe detalii, vă recomandăm un reportaj scris de cei de la Politico chiar în coridorul Suwalki.

Ucraina și Moldova intră oficial pe drumul spre UE

A fost o săptămână istorică pentru Ucraina și Republica Moldova. Cele două țări vecine cu România au primit statutul de țări candidate. „Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE. Viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană”, a scris Volodimir Zelenski, pe twitter.

Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort – și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”, a spus și președinta de la Chișinău, Maia Sandu.

Și, într-adevăr, cele două țări au un drum foarte lung în față. Încă din luna martie, Panorama a scris despre eforturile pe care cele două țări trebuie să le facă pentru a ajunge cu adevărat membri ai Uniunii Europene.

Spre deosebire de celelalte două țări ex-sovietice, Georgia nu a reușit să obțină același statut, ci doar o recunoaștere a „perspectivei europene”. Astfel, nu mai puțin de 120.000 de georgieni au ieșit în stradă la Tbilisi în ceea ce au numit „Marșul pentru Europa”. Aceștia au avut cu ei pancarte cu mesaje pro-UE, au ascultat „Oda Bucuriei” și au cerut reforme actualei coaliții de guvernare, pentru ca drumul pro-european al Georgiei să nu mai fie blocat, după cum arată un reportaj Radio Europa Liberă.

Cum s-a trăit la Bruxelles ziua în care Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate, dar și care sunt țările care s-au simțit cele mai neîndreptățite, aflați dintr-un reportaj Politico.

Vladimir Putin și lecțiile istoriei

Liderul rus Vladimir Putin nu este un străin de istorie. Liderul de la Kremlin a încercat să „vândă” publicului o istorie contrafactuală, inclusiv înainte de invazia Ucrainei, în care a decretat că o mare parte din Ucraina este de fapt Rusia, că acest stat a apărut doar după intervenția bolșevicilor și că Hrușciov a fost cel care a oferit cadou Crimeea ucrainenilor și este principalul inventator al acestei țări. Chiar dacă un scurt fact-checking al discursului lui Putin arată că revizionismul acestuia în realitate nu se susține, ar fi greșit să credem că dictatorul rus nu ar ști să învețe din istorie.

Într-un material semnat de istoricul Vladislav Zubok, se arată cum actualul lider de la Kremlin a învățat din căderea Uniunii Sovietice și a avut grijă să împiedice ca astfel de lucruri să se producă și în timpul domniei sale. Zubok neagă în mare teza potrivit căreia războiul din Afganistan ar fi fost principalul factor în colapsul URSS, spunând că, mai degrabă, această teorie este una occidentală. El explică faptul că eșecul din Afganistan e doar o piesă de domino dintr-un lung șir de factori care au influențat căderea URSS, iar perestroika lui Gorbaciov a fost cea care a pus paie pe foc cu adevărat și a dus la o exacerbare a naționalismelor din interiorul URSS.

Ce înseamnă blocarea exclavei Kaliningrad pentru relația dintre Rusia și NATO
Ce a învățat Vladimir Putin din istoria predecesorilor săi Sursa foto: shutterstock

Zubok mai explică în Foreign Affairs și cum, din pricina celor întâmplate la începutul anilor ’90, Vladimir Putin a știut cum să contracareze toate problemele pe care le-a întâmpinat și Gorbaciov și să scape, deocamdată, fără să fie detronat.

Uniunea Sovietică n-ar fi fost posibilă fără o altă înfrângere suferită de o altă formă a Rusiei, cu aproape un secol înainte de colapsul URSS. Este vorba despre Războiul Ruso-Japonez din 1904-1905, în care armata Imperiului Țarist a fost înfrântă rușinos de un adversar care era considerat mult mai puțin pregătit, după cum amintește un alt istoric, academicianul britanic David Gioe.

Înfrângerea de la Tsushima, din februarie 1905, a însemnat începutul sfârșitului pentru dinastia Romanov. Țarul Nicolae al II-lea a încercat să împartă puterea, creând Duma de Stat, dar a fost prea puțin, prea târziu. Însă, la fel ca în URSS-ul lui Gorbaciov, înfrângerea suferită de Imperiul Țarist în plan extern nu a fost principalul motiv pentru pierderea puterii, dar a fost un factor care a grăbit căderea regimului. Gioe îi aduce aminte astfel lui Putin că în Rusia că, dacă pierzi războaie cu alte țări, nemulțumirile interne stau mereu la pândă.

Parabola lui Zubok privind căderea URSS, din Foreign Affairs, o puteți citi aici, în timp ce comparația lui Gioe cu Războiul Ruso-Japonez poate fi citită aici.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x