Panorama războiului

Kamala Harris liniștește România, Biden interzice votca și caută petrol la băieții răi

Computer Hope Guy
Kamala Harris a fost primită la Cotroceni de Klaus Iohannis. Foto: Octav Ganea/Inquam.

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul țărilor din regiune, care se confruntă cu riscuri de securitate, valuri de refugiați și, pe viitor, vor avea de gestionat și efectele sancțiunilor rusești asupra economiilor țărilor care le-au impus.

Astăzi, vorbim despre aterizarea Kamalei Harris, vicepreședintele SUA, la București, pentru a-i asigura în carne și oase pe români că sunt în siguranță în fața Rusiei, despre interdicția SUA pe votcă, diamante și fructe de mare din Rusia, dar și despre cum SUA au ajuns să își întindă antenele diplomatice către „băieții răi” ai planetei – Iran, Venezuela sau Arabia Saudită, în încercarea de a suplini petrolul interzis al Rusiei de pe piață.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 11 martie 2022:

Kamala Harris la București: SUA țin spatele României și NATO

Vicepreședintele SUA Kamala Harris și-a încheiat turul diplomatic rapid pe Flancul de Est al NATO, cu o vizită de câteva ore la București, unde a sosit din Polonia. Oficialul american a transmis mesajele strategice cu care partenerii de la Washington au obișnuit deja Bucureștiul de-a lungul timpului, însă care, în aceste zile când războiul e la granițe, contează poate mai mult ca niciodată: SUA au o relație puternică cu România și vor apăra fiecare centimetru din teritoriul României și al NATO, în cazul unei agresiuni din partea Rusiei, așa cum zice articolul 5 al tratatului nord-atlantic.

Președintele Klaus Iohannis le-a spus românilor că, din acest punct de vedere, pot sta liniștiți: „O spun cu foarte mare responsabilitate. NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv evident a României. E un scenariu pe care cu toții dorim să-l evităm, dar noi ca aliați nu vom ceda niciun milimetru în ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă. Fiecare cetățean al României poate să fie liniștit, fără grijă pentru siguranța sa sau a familiei sale”.

Nu avem date că România ar fi țintită pentru o agresiune a Rusiei”, a mai spus Iohannis.

Chiar dacă au vorbit împreună și au transmis mesaje puternice de la Cotroceni, cei doi lideri au arătat diplomatic că pun accentul diferit pe două probleme: Kamala Harris a fost mai preocupată de situația umanitară și de refugiații ucraineni, în timp ce Klaus Iohannis – de prezența militară sporită a SUA și NATO în România.

Kamala Harris i-a felicitat pe români pentru modul în care s-au mobilizat să îi primească și să îi ajute pe ucrainenii care au fugit din calea războiului și a vorbit despre pachetul de 13,6 miliarde de dolari pe care SUA îl va pompa în Ucraina și în regiune, pentru ajutor. Pe deasupra, va veni un pachet de 4 miliarde de dolari destinat special ajutorului umanitar pentru ucraineni. În România, la Suceava, a fost creat un „hub” pentru gestionarea fluxului de refugiați, iar o parte din fondurile SUA ar putea fi direcționate și acolo.

De cealaltă parte, Klaus Iohannis a pus mult mai mare accent pe nevoile de securitate ale României, care trăiește cu amenințarea războiului la câteva sute de kilometri de graniță. Iohannis a cerut operaționalizarea cât mai rapidă a grupului de luptă al NATO, condus de Franța, și ale cărui componente au început deja să sosească în România.

Cel mai important, a relansat marea durere a României din 2014 încoace: discrepanțele dintre partea de sus și partea de jos a Flancului Estic al NATO, unde e și România, ar trebui să dispară, pentru o securitate coerentă în fața Rusiei.

„Redevine necesară regândirea fundamentală a posturii NATO pe Flancul Estic. Circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare de pe Flancul Estic. Avem nevoie de o prezență înaintată unitară și coerentă, cât mai curând posibil”, a spus Iohannis.

Kamala Harris a amintit însă doar de batalionul de blindate mecanizate Stryker și cei 1.000 de militari ai săi, pe care SUA i-a trimis deja în România în luna februarie. Spre deosebire de România, în Polonia americanii au mutat săptămâna aceasta două baterii de rachete sol-aer Patriot, în plus față de o prezență militară sporită deja.

„Este o situație dinamică și în fiecare zi vom evalua ce nevoi avem să menținem stabilitatea în această regiune”, s-a rezervat să spună Kamala Harris.

Kamala Harris și Klaus Iohannis au mai discutat despre reducerea dependenței europene de gazele Rusiei, dar și de parteneriatul SUA cu România, pentru implementarea mini-reactoarelor nucleare modulare (SMR). „Am convenit să continuăm și să intensificăm cooperarea noastră pe acest palier strategic”, a spus Iohannis. Panorama a descris pe larg care sunt avantajele și dezavantajele acestui „pariu” românesc pe noua tehnologie nucleară americană.

Noi sancțiuni pentru Rusia, de la Washington: fără votcă și diamante

Cât timp Kamala Harris era la București, Joe Biden a lansat de la Washington o nouă „nucleară” economică la adresa Rusiei: eliminarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru Rusia. Asta înseamnă că SUA vor putea impune interdicții, taxe și tarife ridicate pe importurile din Rusia.

Joe Biden a anunțat că SUA interzic importurile de votcă, fructe de mare sau diamante din Rusia.

Această clauză reprezintă un statut în cadrul comerțului global, care asigură nediscriminarea între țările care fac parte din Organizația Mondială a Comerțului (WTO). Toate țările cu această clauză trebuie să fie tratate similar, în cadrul relațiilor comerciale. De exemplu, dacă o țară oferă un tarif special la importul unui anumit produs dintr-o altă țară, trebuie să ofere aceeași reducere tuturor statelor care beneficiază de această clauză. Acum, Rusia nu se mai bucură de această protecție comercială, alăturându-se unui club de țări precum Cuba sau Coreea de Nord.

G7, grupul celor mai puternice economii din lume, a dat semnale că intenționează să facă același lucru cu clauza Rusiei de națiunea cea mai favorizată, ceea ce ar însemna pedepse financiare extinse pentru Rusia la exporturi. Președintele american a anunțat de altfel că măsurile luate vineri sunt gândite în coordonare cu G7 și UE, care ar urma să vină cu măsuri similare.

Totuși, să nu uităm că Rusia exportă doar circa 5% în SUA, iar o parte mult mai importantă din exporturile sale merg în Europa. Pentru SUA, mișcarea este mai degrabă simbolică, așa cum este cazul și cu embargoul pe petrolul și gazele din Rusia, de unde SUA importă doar o foarte mică parte. În UK, de asemenea, importurile rusești reprezintă doar 1,5% din total.

O mișcare similară din partea UE ar da însă o lovitură importantă economiei rusești, pentru că aici exporturile Rusiei s-au ridicat în 2020 la peste 95 de miliarde de euro. Problema ar fi că circa 70% din ele sunt reprezentate de energie și alte resurse, pe care UE nu le poate înlocui așa de ușor cum o pot face SUA.

SUA caută petrol la „băieții răi”

După ce au decis să spună „nu” petrolului din Rusia, SUA încearcă să suplinească gaura din necesar rămasă nu doar acasă (unde importurile de petrol rusesc erau oricum reduse), ci mai ales în restul lumii care se alătură acestor restricții. Cu prețul petrolului la cote istorice, orice plus de petrol nerusesc care intră pe piață este binevenit.

„Avem un interes global să menținem o aprovizionare constantă cu energie, inclusiv prin eforturi diplomatice”, a spus Secretarul de Stat american Antony Blinken.

Problema este că marii producători mondiali de petrol la care SUA poate apela, în afară de Rusia, fac parte tot dintr-un club rău famat, cu care americanii au avut ciocniri până acum, iar relațiile sunt la niveluri reduse. Vorbim de Arabia Saudită, Iran sau Venezuela.

Emisarii lui Joe Biden au început deja să-și întindă antenele către aceste direcții, însă va fi greu să vedem vreun progres prea rapid. Nu doar că SUA nu sunt pe aceeași lungime cu aceste state pe o mulțime de probleme și le-au condamnat public deseori pentru încălcarea drepturilor omului, dar țări ca Venezuela sau Iran ar putea folosi ocazia pentru a-și negocia niște pretenții deloc avantajoase pentru restul lumii – programul nuclear în Iran, de exemplu.

O analiză a situației în care SUA au ajuns să discute cu niște actori „paria” globali, pentru a domoli prețurile la petrol, au făcut jurnaliștii de la AP.

Între timp, și în Europa băieții răi se fac soli de pace în medierea relației cu Vladimir Putin. Fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, s-a dus la Moscova să trateze cu liderul de la Kremlin despre războiul din Ucraina. Fostul oficial german a fost aspru criticat pentru implicarea în marile afaceri energetice ale Rusiei, cum ar fi conducerea Gazprom și Rosneft, după ce a ieșit din politică.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Luca Popescu

    S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 16 ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul sau Europa Liberă, dar și la emisiunea de investigații a televiziunii Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc