La ce să se aștepte românii din războiul UE împotriva poluării

„Fit for 55”, adică „În formă/Pregătiți pentru 55”: cârcotașii au zis că sună a slogan pentru un studio de yoga adresat vârstei mijlocii. Alții au descris o adevărată revoluție care va atinge în cel mai mic detaliu viețile europenilor. În fine, activiștii și-ar fi dorit mai mult. Ne avertizează că tot nu înțelegem pericolul schimbărilor climatice. De înțeles, suntem forțați să înțelegem. Într-o sincronizare tristă, Comisia Europeană a publicat pachetul său istoric de măsuri climatice tocmai când Europa arăta așa:

Sursa video: The Guardian

Ce vrea UE

Concret, Bruxelles-ul a anunțat instrumentele specifice prin care Uniunea Europeană să atingă obiectivele de reducere a emisiilor pe care și le-a asumat deja și care sunt înscrise în Legea Europeană a Climei. 

UE vrea să scadă cu 55% emisiile nete de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din 1990. E o țintă care ar trebui atinsă până în 2030. 

Ținta și mai ambițioasă e ca, până în 2050, să devenim primul continent care ajunge la neutralitate climatică. De spus aici că toate marile economii au ținte similare de a ajunge la zero emisii nete. Uniunea Europeană e prima dintre ele care vine cu reforme punctuale și deloc timide în acest sens.

Ce înseamnă „neutralitate climatică”

Neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă un echilibru între emisii și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Absorbția dioxidului de carbon și înmagazinarea acestuia este cunoscută ca sechestrare a dioxidului de carbon. Pentru a obține emisii nete zero, toate emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial vor trebui contrabalansate prin sechestrarea dioxidului de carbon.

Sursa: Parlamentul UE

Nu va fi deloc ușor să atingem aceste borne. Va fi nevoie de „o transformare a economiei și societății UE”, după cum își descrie Comisia propunerile pe care tocmai le-a anunțat. 

Nu întâmplător, peste 30% din cele 2 trilioane de euro care însumează bugetul pe termen lung al UE și banii pentru reforme post-pandemie (Next Generation EU) sunt alocați tranziției către o economie verde. E o prioritizare a banilor care ne arată pe ce ne vom concentra în anii care vin. Ne arată, de fapt, viitorul în Europa.

Dacă aceste planuri vor trece de negocierile extrem de dure care urmează între Consiliul UE și Parlamentul European, ele vor avea un impact asupra fiecărui aspect al vieților noastre. De la unde locuim, cum ne încălzim, cum ne deplasăm, cum ne administrăm pădurile și terenurile, nimic nu va rămâne neatins de efectele revoluției climatice a UE. 

În plus, trebuie să facem un pas înapoi și să vedem imaginea de ansamblu, pentru a înțelege ce urmează. Pe lângă reformele anunțate de executivul UE pentru a împiedica un dezastru iminent în domeniul climei, vin și alte revoluții care ne vor transforma viețile. 

Următoarea dintre ele, care va fi prezentată, cel mai probabil, la toamnă, va transforma consumul din Europa, astfel încât companiile să nu ne mai vândă produse în spatele cărora se află muncitori abuzați, copii folosiți ca mână de lucru sau întregi zone de pe Planetă distruse pentru ca noi să ne continuăm stilul de viață. 

Pachetul-mamut al Comisiei privind clima are 14 propuneri – 5 sunt inițiative noi, 9 sunt modificări ale legislației existente.

Toate măsurile anunțate la Bruxelles se rezumă la câteva idei: 

• preț mai mare al carbonului – ideea e ca, în timp, să fie mai avantajos să consumi energie mai curată;
• noi ținte de reducere a emisiilor, precum și ținte mai ambițioase de eficiență energetică și pentru regenerabile;
• sprijin pentru electrificarea economiei europene (că e vorba de centrale de apartament sau de mașini);
• preț pe poluare pentru anumite categorii de importuri (ceea ce va duce repede la tensiuni comerciale și politice);
• măsuri de protecție socială, pentru ca oamenii să nu plătească integral nota de plată a acestei revoluții.

Florin Cîțu: Tranziția verde are un cost

Sunt state membre (Germania, de exemplu) în care unele dintre cele mai ambițioase propuneri de la Bruxelles sunt deja, într-o formă sau alta, în legislația națională. 

La polul opus, însă, e România, care e vulnerabilă în fața poverii multora dintre aceste planuri europene.

„România va face tot ce este posibil în perioada următoare, în ceea ce priveşte energia verde, dar, trebuie să ne uităm la realitatea de unde porneşte România astăzi”, a comentat și premierul român. Florin Cîțu a dat asigurări că țara noastră își dorește să aibă o economie competitivă şi nepoluantă, dar a amintit că „tranziţia are un cost”.

„Şi aici, punctul nostru de vedere: viteza cu care România va face această tranziţie va fi diferită de viteza pe care o vom vedea în alte ţări şi, în acelaşi timp, bineînţeles, şi susţinerea o să trebuiască să fie mai mare din partea partenerilor noştri europeni, dacă vrem să mărim viteza”, a mai declarat șeful Guvernului, în prima reacție publică la pachetul de propuneri anunțat de Bruxelles.

Există și zone în care România stă bine, chiar mai bine decât media UE. Ponderea energiei din surse regenerabile e una dintre ele.

În plus, avem al treilea cel mai mic nivel de emisii de CO2 pe cap de locuitor, potrivit datelor Băncii Mondiale. E o consecință a sărăciei, însă.

Temeri că vom vedea proteste ample

Sunt temeri în multe capitale, unele dintre ele cu alegeri la orizont, când vine vorba de potențialul cost politic al acestor revoluții climatice atât de necesare. Pericolul cel mai frecvent discutat în presa europeană e acela al unor revolte sociale de tipul Vestelor Galbene din Franța. 

Comisia Europeană e și ea conștientă de pericolele politice și sociale ale propunerilor pe care tocmai le-a făcut. E motivul pentru care a publicat planurile de reformă cu tot cu un instrument nou, un fond social prin care să acopere parte din costurile care vor ajunge la noi, cetățenii.

Principalele propuneri, analizate: care e planul și ce înseamnă pentru noi?

Pentru că negocierile dure abia încep, e important să știm de la ce plecăm. E motivul pentru care am încercat să „traducem” ce ne așteaptă, concret, dacă propunerile Comisiei Europene vor trece de Parlament și de Consiliul UE. Iată, deci, câteva dintre planurile ale căror efecte le-am resimți foarte curând:

• Adio, diesel și benzină 

Care e planul:

În România, aceasta e cea mai mediatizată dintre propunerile Comisiei Europene. E vorba de o modificare a standardelor pentru mașini noi, astfel încât să vedem o reducere cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030 comparativ cu nivelul din 2021. Din 2035, și aici stă miza planului CE, mașinile noi ar trebui să aibă emisii zero – ceea ce, cu tehnologiile din acest moment, se traduce prin mașini electrice.

Ce ar însemna pentru noi:

Toată lumea a interpretat ținta de emisii zero pentru mașinile noi drept sfârșitul motorului cu ardere internă.

Nu e greu să ne gândim că sunt deja europeni – și foarte mulți români, dat fiind că suntem o piață uriașă pentru autoturismele la care renunță vesticii – care își fac planul să-și cumpere o mașină pe benzină sau motorină după 2030, pe care s-o țină apoi zece ani și să „ocolească” o vreme planul Bruxelles-ului. Ei bine, acești șoferi ar trebui să țină cont că în pachetul Comisiei sunt multe propuneri care vor face, practic, o mașină cu motor pe combustibil fosil din ce în ce mai scumpă. Obiectul UE e să nu le mai vrem nici dacă le-am avea.

• Mașini electrice tot mai accesibile

Care e planul:

Comisia spune că propunerile sale, care vin în contextul în care piața electrică de mașini e încă foarte mică în UE, îi vor forța pe producători să facă mașini electrice mai accesibile ca preț. De cealaltă parte, guvernele vor fi obligate să creeze repede infrastructura de care e nevoie pentru a ține aceste mașini pe drumuri: o stație de încărcare rapidă pentru mașini electrice la fiecare 60 de kilometri pe drumurile europene importante.

Anul trecut, în UE erau 225.000 de puncte publice de încărcare a mașinilor electrice. CE vrea să ajungem 1 milion până în 2025 și la 16,3 milioane până în 2050. Membri ai asociațiilor europene din industria automotive spun că nu e destul, dacă vrem, într-adevăr, să atingem ținta de reducere a emisiilor.

Ce ar însemna pentru noi:

La fel ca în restul Europei, vom vedea o creștere a pieței de autoturisme electrice din România. De altfel, în primele 4 luni din 2021, cota de piață a acestui segment (electrice 100% și hibride) a crescut în țara noastră cu aproape 80% și a ajuns la 11,6%, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile.

Faptul că autorităților române li se va cere să pună stații pe toate drumurile importante, până în 2035, e un pas important într-o țară ca România, unde infrastructura electrică lipsește, în mare, odată ce ieși din marile orașe. 

• Certificate de emisii și pentru clădiri și transport rutier

Care e planul:

Aceasta va fi una dintre propunerile cele mai sensibile din punct de vedere politic: pentru prima dată, clădirile și transportul rutier vor fi incluse în schema UE de tranzacționare a certificatelor de emisii.

Practic, se va crea o piață a certificatelor de emisii ce va funcționa în paralel cu cea din 2005, cunoscută sub denumirea de Schema europeană de comercializare a emisiilor de carbon EU ETS (și piața originală de emisii se schimbă, cu modificări pentru sectoarele aviatic și maritim, alături de o scădere a numărului de certificate).

Cum ar urma să funcționeze acest sistem paralel: la fel ca marii poluatori care cumpără deja certificate de emisii, furnizorii de combustibil vor fi nevoiți să achiziționeze un număr de certificate. Astfel, începând cu 2026, prețul carbonului ar urma să afecteze și carburanții pentru transportul rutier.

Ce ar însemna pentru noi:

E un plan foarte controversat, pentru că e vorba de un cost care se va regăsi în prețul final pe care îl vom plăti noi, consumatorii, fie la pompă, fie în factura de încălzire. E încă un motiv pentru care tot mai mulți români vor prefera centralele electrice și pentru care mașinile cu combustibili fosili vor fi tot mai costisitoare.

Se estimează că între 34 și 50 de milioane de europeni sunt afectați de sărăcia energetică. Conceptul se referă la un cumul de cauze (prețuri mari la utilități, locuințe neizolate termic) prin care oamenii ajung să stea în frig sau să nu aibă acces la anumite utilități. 

Criticii propunerii spun că un nou cost adăugat încălzirii va agrava problema sărăciei energetice și că la fel se va întâmpla și cu introducerea transportului în schema de certificate de emisii. De cealaltă parte, Comisia spune că are bani puși deoparte în noul Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și-i va ajuta pe cei expuși riscului de sărăcie energetică sau de sărăcie în materie de mobilitate.

• Crearea unui fond climatic 

Care e planul:

L-am pomenit deja de mai multe ori – e morcovul care vine la pachet cu toate bețele propuse de Comisie. Bruxellesul creează un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Fondul va fi de 72 de miliarde de euro, disponibile în intervalul 2025-2032, pentru a acoperi unele costuri, directe sau indirecte, ale tranziției verzi.

Ce ar însemna pentru noi:

Cele 72 de miliarde de euro vor fi folosite pentru proiecte de care avem mare nevoie. E vorba despre renovarea clădirilor, accesul la o mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute sau chiar la sprijin pentru venituri, explică CE.

Pe urmă, 35 de milioane de clădiri ar putea fi renovate până în 2030 pentru a fi mai eficiente energetic. Planul, estimează Comisia, ar putea crea până la 160.000 de noi locuri de muncă în construcții. 

De asemenea, statele membre vor trebui să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a tuturor clădirilor publice. 

Sunt ținte și finanțări care merg în paralel cu cele din planurile naționale de redresare, pentru că și acolo sunt mulți bani puși deoparte pentru astfel de proiecte. 

Cumulate, aceste eforturi ar putea schimba la față zone întregi din România, cu clădiri publice și case renovate, cu un aspect împrospătat și cu un cost mai mic de încălzire.

• Noi ținte naționale de reducere a emisiilor

Care e planul:

Cresc țintele naționale pentru reducerea de emisii în sectoare-cheie. Cum ele sunt calculate în funcție de PIB, România are în continuare a doua cea mai mică țintă din UE (după Bulgaria). Dar tot va trebui să luăm măsuri pentru a atinge această țintă.

Concret, de la o reducere de 2 procente a emisiilor până în 2030, cât e ținta actuală, țara noastră ar urma să ajungă la -12,7%. Pentru comparație, țări precum Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda și Luxemburg ar urma să-și scadă emisiile cu 50% până în 2030.

Ce ar însemna pentru noi:

Această țintă se referă la emisiile rezultate din transport, încălzirea clădirilor, managementul deșeurilor și agricultură, adică tot ce nu era inclus până acum în schema certificatelor de emisii. Prin urmare, statul român va trebui să investească în transformarea acestor sectoare, astfel încât să fie mai eficiente din punct de vedere energetic. 

De asemenea, România va avea noi ținte și pentru ponderea energiei regenerabile din mixul nostru energetic.

• Preț pe poluare la graniță

Care e planul:

E una dintre noutățile pe care se vor da cele mai grele lupte în următorii ani, mai ales în plan extern. Cum prețul pe carbon va fi tot mai mare în Europa, Comisia vrea să contrabalanseze cu un preț pe poluare care să fie aplicat anumitor categorii de importuri: ciment, electricitate, îngrășăminte, fier, oțel și aluminiu.

Ce ar însemna pentru noi:

Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare spune că UE ar trebui să se gândească mai bine înainte de a implementa un astfel de preț pe poluare aplicat acestor importuri. Impactul asupra reducerilor emisiilor, cred experții ONU, e o „picătură în ocean” – o scădere de 0,1% în emisiile globale. De cealaltă parte, ei spun că măsura va afecta serios țările în dezvoltare.

• Strategie nouă pentru păduri

Care e planul:

Noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030 propune o serie de acțiuni concrete pentru creșterea cantității și calității pădurilor din UE, explică CE. Cea mai simplă dintre ele se referă la plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în Europa până în 2030.

De asemenea, documentul pune accent pe rolul crucial jucat de silvicultori.

O altă măsură importantă e propunerea legislativă pentru a intensifica monitorizarea, raportarea și colectarea de date în domeniul forestier în UE.

În fine, Uniunea se angajează să protejeze cu strictețe pădurile primare și seculare, să refacă pădurile degradate și să asigure gestionarea lor durabilă.

Ce ar însemna pentru noi:

Problema defrișărilor și reîmpăduririlor e una extrem de importantă pentru viitorul României. E motivul pentru care negocierile pe noua Strategie UE privind Pădurile vor fi extrem de importante pentru noi. 

La prima vedere, țara noastră nu e mulțumită de propuneri. În prima reacție venită din partea Guvernului la tot pachetul anunțat de Bruxelles, ministrul Mediului  a spus că nu e de acord cu felul în care arată acum propunerea Comisiei Europene privind gospodărirea pădurilor. Motivele enumerate de Tánczos Barna: țara noastră va duce greul monitorizării pădurilor virgine, spune oficialul român. Ministrul consideră că regulile propuse nu sunt clare, la fel cum nu sunt nici costurile și cum le vom acoperi.

De altfel, România se numără printre cele 11 semnatare ale unei scrisori trimise la Bruxelles pentru a critica noua strategie privind pădurile.

Odată plecată din sediul Comisiei Europene, mingea revoluției climatice se mută în Consiliu și în Parlament. E de așteptat ca negocierile să dureze 1-2 ani.