Povestea în două minute

Liz Truss deschide umbrela economică peste Marea Britanie, dar țara are o furtună la orizont

Computer Hope Guy
Prim-ministrul britanic, Liz Truss, ține un discurs la Downing Street, după vestea morții Reginei Elisabeta a II-a, pe 8 septembrie. Sursă foto: Profimedia.

Lizz Truss, proaspăta prim-ministră a Marii Britanii, și a treia femeie lider al guvernului de la Londra, a ajuns la cârma țării într-un moment de cumpănă din toate punctele de vedere.

Pe plan economic, Truss e nevoită să gestioneze patru crize simultane – inflație, riscul unei recesiuni, creșterea dobânzilor și o depreciere a lirei sterline. Însă, furtuna economică nu e singura bătaie de cap a noului lider conservator.

La două zile după ce Liz Truss a fost învestită în funcție, a venit moartea Reginei Elisabeta a II-a. Astfel, agenda publică și planurile lui Truss au fost puse pe pauză. Ca lider al guvernului, ea se confruntă acum cu o situație cu care predecesorii săi nu au mai avut de-a face în 70 de ani: moartea unui monarh și încheierea unei ere în istoria Marii Britanii, urmată de tranziția către o altă eră.

Nimic nu e mai grăitor pentru dificultatea dublei sarcini pe care o are noul premier britanic – de a guverna țara, dar și de a răspunde emoțiilor și momentelor de uriașă încărcătură simbolică – decât faptul că Truss a fost înștiințată de moartea Reginei când dezbătea în Parlament planurile pentru a face față iernii și creșterii prețurilor la energie.

Pentru a pune în context toate provocările noului guvern conservator, Panorama a stat de vorbă cu Tim Bale, profesor de științe politice la Queen Mary University of London și unul dintre cei mai prolifici experți în politica țării din spațiul academic britanic.

Costul nivelului de trai, problema din capul listei pentru Truss

Deși în luna august, rata inflației a scăzut ușor la 9,9% și pare să fi intrat într-o zonă de platou (în iulie, a fost de 10,1%), cum vedem și în alte țări, inclusiv în România, ea rămâne în continuare printre cele mai ridicate din istoria recentă a țării și una dintre marile probleme cu care se confruntă noua guvernare. La problema prețurilor se adaugă faptul că economia britanică, în ansamblul ei, stagnează sau se clatină de-a dreptul, iar cetățenii devin tot mai îngrijorați de creșterea alarmantă a costului vieții – o chestiune centrală pentru Truss, în jurul căreia și-a și creionat mesajul din campanie.

O direcție prin care Truss încearcă să gestioneze creșterea costurilor pentru cetățeni este în energie.

Imediat după instalarea în Downing Street, ea a anunțat un pachet robust de subvenții, în valoare de 150 de miliarde de lire sterline, pentru a ajuta britanicii în lunile care vor veni. Printre măsuri se numără înghețarea facturilor la energie electrică la un maxim de 2.500 de lire/media anuală, pentru următorii doi ani, pentru a ajuta gospodăriile și afacerile să rămână pe linia de plutire. Decizia reprezintă, cu excepția măsurilor din pandemie, cea mai intervenționistă măsură a unui guvern britanic în economie de la criza financiară încoace.

„Pachetul de subvenții trebuie văzut mai degrabă ca o umbrelă: e de ajutor când plouă, chiar și când plouă torențial, dar nu îți e de mare folos când te confrunți cu o furtună. Iar țara pare să se îndrepte mai degrabă către o furtună”, comentează profesorul Bale.
Situația e atât de îngrijorătoare, încât până la 3 milioane de oameni ar putea ajunge în pragul sărăciei în următorii doi ani, potrivit unui raport independent publicat recent. Studiul a mai calculat că nivelul de trai ar putea scădea cu 10%, dacă executivul nu ia urgent măsuri drastice.
Profesorul Bale atrage atenția că, dincolo de realitățile economice, Truss are de furcă și cu cele politice. Noua șefă a Conservatorilor are în continuare o problemă de imagine în interiorul propriului partid, ceea ce va complica suplimentar orice măsuri dramatice pe care ar putea încerca să le ia pentru a întări „umbrela” economică:
„Sondajele care au ieșit până acum arată că pachetul de energie e de mare succes în rândul publicului, dar acest lucru nu pare să se reflecte și în susținerea conservatorilor față de Truss. E crucial acum ca Truss să-și asigure acel vot de încredere din partea conservatorilor din Parlament care nu au votat cu ea în campanie. Dacă nu reușește, lucrurile nu vor arăta bine pentru ea”, continuă Bale.

De asemenea, o altă decizie controversată a lui Lizz Truss se referă la refuzul de a impune așa-zisul „windfall tax”, adică o supraimpozitare a profiturilor din energie, pe modelul planurilor la nivel european.

profesor tim bale, despre liz truss
Tim Bale este profesor de politică la Queen Mary University of London.
„Decizia de a nu impune acest impozit are sens pentru acei conservatori, care sunt îngrijorați de faptul că anumite corporații, și nu doar din sectorul de energie, ar fi fost reticente să mai investească în Marea Britanie. Dar, decizia de a impune impozitul ar fi fost apreciată în rândul votanților, iar faptul că nu a făcut-o îi oferă partidului Laburist o mare ocazie politică”, mai spune expertul.

În Marea Britanie, recesiunea ar putea fi după colț

În iulie, PIB-ul Marii Britanii a crescut cu 0,2%, după o contracție de 0,6% în luna iunie, când majoritatea activităților economice au luat o pauză, cu ocazia Jubileului Reginei.

Acum, noul guvern își începe mandatul cu un pronostic sumbru la orizont: țara ar putea intra în recesiune în lunile următoare, după cum a avertizat Bank of England.

Dar, în timp ce Bank of England a fost nevoită crească rata dobânzii de politică monetară la niveluri record în 27 de ani (1,75%), guvernul se află într-o poziție delicată de a asigura calmul pe piețele financiare, în special în contextul deprecierii valutei: lira sterlină a scăzut la cea mai mică valoare din 1985, raportat la dolar.

Profesorul Bale explică însă că o coordonare între banca centrală și guvern e dificilă, cel puțin la nivel oficial.

„Dacă Banca e de părere că politicile fiscale sunt prea relaxate și ar putea crește și mai mult inflația, nu are de ales decât să crească rata dobânzii. Astfel, există o contradicție între cele două entități. Ele nu pot fi văzute că iau măsuri coordonate, cel puțin nu la nivel oficial, fără ca mandatul Băncii să fie revizuit”, spune profesorul Tim Bale.

Lizz Truss a câștigat cursa internă din partid cu promisiunea unei reveniri la principiile de bază ale politicilor din era Thatcher. Cum, însă, ne amintim că ajutoarele sociale nu-și aveau locul în „thatcherism”, Truss are în față două căi: fie să meargă pe drumul promis în interiorul partidului, ceea ce ar însemna, după unii, o sinucidere politică; fie să salveze economia și populația de pe marginea prăpastiei economice, ceea ce, la fel, ar putea duce la o răzmeriță în rândul Conservatorilor și, deci, tot la o sinucidere politică. Și toate acestea vor trebui cântărite, în timp ce țara cerne lecțiile și emoțiile celei de-a doua ere elisabetane, iar Truss nu va putea să nu participe la simbolistica momentului.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc