Alegeri în Germania

Lumea după Angela Merkel. Ce rămâne în urma liderului care a definit o generație

Computer Hope Guy
sursa: Profimedia/AFP

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Mai toată viața ei, Leonie Vidac a trăit într-o țară condusă de aceeași persoană. Și nu, țara nu e Rusia, Belarus sau vreo dictatură mai îndepărtată. Leonie locuiește în Lahr, un oraș mic din sud-vestul Germaniei. La 18 ani, nu-și amintește o Germanie condusă de altcineva decât Angela Merkel. Multă vreme, nici măcar nu s-a gândit că ar fi ceva neobișnuit în asta.

„Am început să mă gândesc că poate e ciudat când am văzut că în alte țări liderii politici se schimbă întruna, chiar și de la un an la altul. Dar mi-am zis că liderul nostru a fost bun până acum, deci de ce să-l schimbăm?”, spune adolescenta, într-o discuție pe care o avem via Zoom.

Leonie face parte dintr-o generație de germani care s-au născut, au crescut și au trăit în Germania lui „Mutti” (Mama), cum e poreclită Angela Merkel. O parte din această generație, cum e și cazul lui Leonie, a ajuns la momentul primului vot. Pentru acești tineri germani, alegerile parlamentare din 26 septembrie înseamnă începutul unei noi ere.

Leonie Vidac, în fotografia de la absolvirea liceului, de anul acesta / foto: arhiva personală

TOTUL DESPRE OLAF SCHOLZ, NOUL CANCELAR GERMAN


Pentru prima dată, cancelarul în exercițiu a ales să nu mai candideze. „E timpul ca țara să înceapă un nou capitol” – așa și-a explicat Angela Merkel decizia de a se retrage.

Asta înseamnă că, odată cu alegerile parlamentare federale din 26 septembrie, Germania se apropie de finalul erei Merkel. Cei 16 ani pe care prima femeie cancelar i-a petrecut la vârful politicii germane au definit nu doar propria țară, cât și Europa. Sunt 16 ani în care lumea s-a schimbat fundamental.

Angela Merkel a fost cancelar când au avut loc:

  • Criza economică globală (2007-2010), cu tot cu „Tragedia greacă” & Criza Euro
  • Primăvara Arabă (2010-2012)
  • Anexarea Crimeei (2014), urmată de războiul din Donbas și sancțiuni împotriva Rusiei
  • Doborârea unui avion Malaysia Airlines deasupra Ucrainei (2014)
  • Criza refugiaților (2015)
  • Referendum Brexit (2016)
  • Alegerea lui Donald Trump ca președintele SUA (2016)
  • Brexit (2020)
  • Încheierea războaielor din Irak (2011) și Afganistan (2021)
  • Pandemia COVID-19 (2020-)

În timpul mandatelor ei, Germania și Europa au fost victimele unor atentate teroriste extrem de grave și cu multe urmări în plan politic, social și de securitate: Londra (2005 și 2017), Paris (2015), Bruxelles (2016), Berlin (2016), Sankt Petersburg (2017), Stockholm (2017), Manchester (2017), Barcelona (2017), Vienna (2020).

Angela Merkel a fost cancelar atât de mult timp, încât a lucrat cu patru președinți americani și francezi, cinci prim-miniștri britanici și opt italieni.

Dacă negocierile de formare a unei noi coaliții de guvernare în Germania se vor întinde până la finalului anului – și sunt șanse să se întâmple asta, Angela Merkel va fi cel mai longeviv cancelar din istoria Germaniei.

Va pleca de la putere lăsând o țară mult diferită de cea pe care a primit-o în grijă, în 2005. Cu bune, și rele.

„Generația Merkel” trage linie după „Mutti”

Cum vede „Generația Merkel” moștenirea ei? Ce părere au tinerii germani despre țara pe care le-o lasă acum Angela Merkel și partidul pe care l-a condus atâta timp? Sunt câteva dintre întrebările cu care am ajuns la Leonie Vidac. Firește, ea nu e reprezentativă pentru toți tinerii germani, la fel cum niciun singur individ nu poate fi eșantion reprezentativ pentru întreaga generație din care face parte. Discuția cu Leonie e un exercițiu de a vedea cum se vede un moment politic istoric prin ochi mai tineri.

Leonie e în camera ei de acasă, cu postere manga pe peretele de deasupra patului. În principiu, ar trebui să plece la facultate peste numai o săptămână. Va studia Științe Politice, la Universitatea din Heidelberg. La momentul videocall-ului nostru, însă, nu știa dacă va face cursurile fizic sau online.

Leonie Vidac are 18 ani și locuiește în Lahr, în landul Baden-Württemberg

„Mereu am simțit că politica mă interesează. Îmi place foarte mult să discut politică cu prietenii, cu familia mea. Așa că am vrut să știu mai mult”, răspunde, când o întreb de ce a ales această facultate. Nu e, deci, de mirare că a urmărit cu mare atenție campania electorală din Germania. Cum i s-a părut?

„Nu cred că această campanie s-a ridicat la înălțimea așteptărilor cetățenilor”, spune. „Totul a fost foarte vag, candidații au zis că vor să facă o treabă mai bună, dar nu ne-au spus ce vor să facă, mai exact. Simt că mulți oameni au fost lăsați pe dinafară și nu înțeleg despre ce e vorba în această campanie”.

Iată cum rezumă ea bilanțul ultimilor 16 ani în Germania: „Când vine vorba de politicile climatice, nu cred că am făcut mare lucru în ultima vreme. În toți acești 16 ani, CDU, partidul Angelei Merkel, nu a făcut multe pe această temă, a amânat mereu. Sunt foarte nemulțumită de asta. Pe de altă parte, dacă ne uităm la chestiunea șomajului, sunt foarte mulți oameni care au reușit să aibă un loc de muncă în tot acest timp. Politicile sociale au fost, de asemenea, destul de OK”.

Despre candidați spune că îi compară cu Angela Merkel. „E singurul cancelar pe care îl știu.  Mereu am simțit că știe să fie empatică, mult mai empatică și simpatică decât actualii candidați, mai ales decât Armin Laschet (candidatul partidului Angelei Merkel, CDU)”.

O provoc să luăm pe rând cei trei candidați pentru funcția de cancelar și să le facă un profil, un bilanț după o campanie electorală plină de surprize, gafe și controverse – toate trei, neobișnuite în politica germană. Așadar:

Armin Laschet, liderul creștin-democraților germani (CDU, partidul Angelei Merkel):  „Cred că Laschet s-a făcut foarte antipatic. A fost, de exemplu, un moment în care a fost văzut râzând la locul inundațiilor din Renania de Nord-Westfalia. L-a pus într-o lumină proastă, inclusiv în ochii mei. E experimentat în politică, e adevărat. Dar mi se pare tipicul bărbatului alb în vârstă, dacă vrei. Pare prea tradițional, nu progresist”.

Angela Merkel, alături de Armin Laschet, candidatul creștin-democraților pentru funcția de cancelar german / foto: Profimedia/AFP

Despre Annalena Baerbock, prima candidată a Verzilor pentru funcția de cancelar și singura femeie din cursă: „A fost destul de OK în dezbaterile televizate pe care le-am văzut. A fost drăguță. Baerbock e foarte tânără și e ceva ce cred că ar putea să-i fie dezavantaj. E destul de lipsită de experiență. Dar cred că partidul ei e foarte închegat și că dacă ar ajunge cancelar, partidul ar fi foarte activ, ar face multe, nu ar fi ea pe cont propriu”.

Annalena Baerbock, candidata Verzilor / sursa foto: Profimedia/AFP

În fine, profilul omului cu cele mai mari șanse de a fi următorul cancelar german: Olaf Scholz, actualul ministru de Finanțe, candidatul social-democraților: „Mi se pare bun când vine vorba de probleme sociale – șomaj, salariul minim și așa mai departe. Dar pare un robot uneori. Răspunsurile pe care le dă nu au emoție, empatie. Sunt foarte rigide. Sigur că nu e asta o problemă mare, nu vreau un cancelar foarte emotiv”.

Afiș electoral al lui Olaf Scholz, candidatul social-democraților / sursa foto: Profimedia/AFP

Pentru Leonie, efectele schimbărilor climatice și nevoia de a transforma fundamental economia Germaniei pentru a o „înverzi” sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă țara acum. „Sunt un pic îngrijorată cu privire la cum va arăta viitorul meu”, explică ea.

E o opinie care se regăsește la nivelul întregii țări.

Întrebați, la finalul campaniei electorale, ce îi preocupă cel mai mult, 47% dintre alegătorii germani au indicat clima, cu aproape 20 de procente mai mulți decât cei care au spus că problema numărul unu e pandemia.

De altfel, Curtea Constiuțională a Germaniei a decis anul acesta că lupta cu schimbările climatice e o obligație constituțională a statului federal german și că politicienii nu au voie să mai lase această povară pe umerii generației lui Leonie. Panorama a explicat subiectul AICI.

„Mă preocupă și politicile de imigrație”, spune Leonie. „Cred că felul în care politicienii reacționează la problema migrației spune multe despre ei”.

Din tot ce spune că e important pentru ea, ai putea crede că Leonie e alegătorul clasic al Verzilor. Și totuși se gândește să voteze cu Stânga. Motivul e o lecție despre felul în care, într-o țară cu o cultură civică dezvoltată, tinerii pot înțelege în profunzime politica, uneori chiar mai bine decât analiști politici reputați:

„Politicile Verzilor cer foarte mulți bani. Ceea ce înseamnă că ar trebui să crească taxele. Iar asta înseamnă că familiile germane ar trebui să plătească și mai multe taxe pentru ca politicile Verzilor să fie implementate. Ei vor mai multă energie regenerabilă și chestii de genul ăsta. Toate astea costă. Nu cred că povara acestor politici ar trebui să fie suportată de cetățenii de rând. Noi deja plătim taxe foarte mari în Germania. Nu simt că avem banii necesari ca să plătim și mai mult. Asta mă deranjează la politicile Verzilor. Cred că ar fi mai bine ca banii de care e nevoie (pentru tranziția la o economie verde, n.r.) să vină de la companii”.Leonie Vidac, 18 ani

Bilanțul economic al erei Merkel


Angela Merkel, savurând o bere la un eveniment politic din 2018 / sursa foto: Profimedia/DPA

Plusuri

Trăgând linie și ignorând nuanțele subiective, există câteva date care nu pot fi contestate: nemții sunt mai bogați decât acum 16 ani. Din 2005, PIB-ul/capita al Germaniei a crescut de două ori mai repede decât în țări precum Franța, UK, Canada și Japonia, arată o analiză Financial Times.

Germania e economia numărul unu a Europei. Șomajul a scăzut, numărul femeilor pe piața muncii e mai mare decât era când a venit Merkel la putere. De fapt, Germania e țara cu cea mai mare rată a participării femeilor pe piața muncii din rândul țărilor G7.

Deschiderea granițelor pentru refugiați, în 2015, a fost un pariu economic câștigat de Angela Merkel. Din 2015 și până acum, 1,5 milioane de solicitanți de azil au primit o formă de protecție în Germania. Mai bine de jumătate dintre ei lucrau, anul trecut, și plăteau taxe. Ceea ce nu e puțin lucru, dat fiind că țara se confruntă cu o problemă mare de îmbătrânire a populației și deficit de forță de muncă.

Minusuri

Politic, însă, granițele deschise de Angela Merkel au dus la ascensiunea extremei drepte în Germania. Ba chiar i-a băgat pe extremiștii de la AfD (Alternativa pentru Germania) în Parlament.

Tot în rubrica negativă a bilanțului Angelei Merkel, Germania e țara UE cu cel mai mare grad de dependență de piața chineză pentru exporturi.

De asemenea, țara stă prost la mulți indicatori privind economia verde și e sub media UE privind tranziția către o economie digitală, potrivit datelor FT.

Cine va conduce Europa, după Angela Merkel

Chiar și după 16 ani la putere, Angela Merkel e extrem de apreciată de germani, spune, într-un interviu pentru Panorama, Rafael Loss. Loss e expert al European Council on Foreign Relations. Face parte din biroul din Berlin al think-tank-ului.

Rafael Loss, de la European Council on Foreign Relations – Berlin

Dacă ar fi candidat din nou, Angela Merkel ar fi câștigat al cincilea mandat.

Nici europenii nu s-au săturat de ea. Dacă ar exista alegeri pentru desemnarea unui „președinte al Europei” și variantele ar fi Angela Merkel și președintele francez, Emmanuel Macron, cetățenii europeni ar vota covârșitor pentru Merkel. Procentele acestor alegeri ipotetice sunt 41% pentru Angela Merkel și 14% pentru Emmanuel Macron, potrivit unui sondaj făcut de European Council on Foreign Relations în 12 țări UE.

Sondaj ECFR care arată că Angela Merkel ar câștiga de departe niște alegeri ipotetice pentru „președinția UE” / captură ecran ECFR.eu

„Percepția, în rândul europenilor, e că Angela Merkel a ajutat Uniunea să treacă bine peste multe crize, a păstrat unitatea, iar multe dintre succesele UE se datorează stilului pragmatic și precaut de leadership pe care l-a avut ea”, explică Rafael Loss, de la ECFR. În același timp, crede că acest stil de leadership nu mai este viabil.

„Vedem asta în chestiunea climatică, în competiția dintre Statele Unite și China și rolul Rusiei în acest triunghi sau pătrat, dacă îi includem și pe europeni. Abordarea Angelei Merkel cu privire la China, faptul că ea s-a concentrat strict pe deschiderea pieței chineze pentru exporturile germane nu mai este nici ea sustenabilă, în contextul unei Chine tot mai agresive și asertive”, continuă expertul german.

Angela Merkel, înconjurată de lideri G7, la un summit tensionat din 2018, din cauza unor neînțelegeri cu fostul președinte american, Donald Trump / sursa foto: Profimedia

Cu un nou cancelar la Berlin și președintele francez în pre-campanie electorală (sunt alegeri prezidențiale în Franța anul viitor), e clar că va exista un vid la nivel european, spune Loss. Dar nu e tocmai ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze. Cel mai probabil, crede el, în locul leadershipului pe care l-a asigurat Angela Merkel până acum, vom vedea grupuri, alianțe de alți conducători europeni, în funcție de sfere de interes.

Rafael Loss dă câteva exemple la zi, ca puncte de plecare pentru astfel de alianțe: „Mario Draghi, premierul italian, face o treabă bună cu reformele economice din Italia. Spaniolul Pedro Sanchez și olandezul Mark Rutte tocmai au publicat o lucrare împreună pe tema autonomiei strategice a Uniunii Europene”.

Pentru o țară ca România, însă, care nu a învățat nici până acum să-și asigure o influență corespunzătoare în aceste jocuri de putere la nivel european și să fie un negociator de top, o astfel de reașezare ar putea însemna o și mai mare izolare politică și o adâncire a clivajelor dintre Est și Vest.

Klaus Iohannis și Angela Merkel fac parte din aceeași familie politică europeană, PPE – Partidul Popularilor Europeni / sursa foto: Profimedia

Secretul nebănuit al performanței economice germane

„Cu era Merkel aproape de final, Germania are în față unul dintre cele mai mari teste cu care se poate confrunta o țară. După cum o arată Thomas Bagger, consilier al președintelui țării, Frank-Walter Steinmeier, Germania depinde în întregime de statul de drept pentru identitatea, stabilitatea și stima de sine în contextul ordinii globale postbelice”, scrie John Kampfner, jurnalist și scriitor britanic, într-o carte despre cum s-a reinventat Germania.

Auzim deseori descrieri pline de laude despre performanțele germane, mai ales economice, însă deseori e greu să discernem ce e real și ce e mit și fascinație față de o țară care s-a reinventat.

E contextul în care Kampfner a încercat să afle răspunsul la o întrebare înșelător de simplă: de ce germanii fac lucrurile mai bine decât alte popoare? Titlul cărții, netradusă la noi, e „Why the Germans do it better: Notes from a Grown-Up Country”.

Britanicul s-a uitat la performanțele economice germane, la cultura mediului de business, la cultura politică, la unele dintre momentele definitorii ale Germaniei postbelice. Și a ajuns la concluzia că toate acestea, toate succesele recente pe care le asociem cu Germania își au originea în Constituția țării și în felul în care germanii se raportează la conceptul statului de drept.

Panorama a sintetizat AICI, în doar două minute, unele dintre cele mai interesante idei și explicații pentru succesul economic german, conform teoriilor lui John Kampfner.

Angela Merkel, la finalul unei ședințe a Bundestagului, Parlamentul german, în septembrie 2021 / sursa foto: Profimedia

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x