Povestea în două minute

Monede digitale vs. criptomonede. Care sunt diferențele

Computer Hope Guy
Banca Centrală Europeană ar putea introduce o variantă digitală a monedei unice europene până la jumătatea acestui deceniu. Foto: Shutterstock

Un euro digital nu ar însemna un rival pentru Bitcoin. Cele două nu sunt echivalente și nu vor funcționa niciodată după aceleași reguli. Însă o monedă digitală nu este nici echivalentul plăților online. Deși ni se pare că avem deja această variantă, apariția monedelor digitale ar schimba totuși modul în care circulă banii.

Dezbaterea pe tema criptomonedelor s-a reaprins la jumătatea lunii iulie, când Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat oficial că ia în calcul ca, la jumătatea acestui deceniu, să emită o variantă digitală a monedei unice europene. Pentru mulți oameni, decizia pare fără miză: plătim tot mai mult online, indiferent de monedă.

Un euro digital ar însemna însă că nu vom mai avea nevoie de aplicații private pentru a face plăți. Nu vom mai plăti comisioane unor terți, cum ar fi băncile. Un euro digital „fără costuri” pentru populație este sintagma folosită de BCE. S-ar elimina timpii de așteptare pentru procesarea tranzacțiilor. Moneda digitală și-ar schimba posesorul la fel de simplu cum trece o bancnotă dintr-o mână în alta, însă fără niciunul dintre dezavantajele monedei tipărite. 

Concret, BCE a anunțat miercuri că lansează un proiect de cercetare pentru a determina dacă poate emite o variantă electronică în condiții corecte și mai ales sigure. Abia la finalul celor doi ani de cercetări, BCE ar putea lua o decizie cu privire la implementarea ideii. Singurul calendar la care ne putem referi acum fără să greșim arată că în jurul anului 2025 ar putea apărea un euro digital. 

Așadar, un euro digital nu va fi niciodată o amenințare pentru criptomonede. S-ar putea argumenta chiar că persoanele care cred în descentralizare se vor ralia și mai puternic în spatele criptomonedelor odată cu apariția monedelor digitale din dorința de a-și ține cheltuielile și încasările departe de supravegherea autorităților. 

Însă odată cu anunțul BCE devine tot mai limpede că băncile și-ar putea pierde o bucată uriașă din afaceri, dacă vom putea tranzacționa euro digital direct între noi, fără intermedierea băncilor. Pentru asta, băncile centrale vor trebui să asigure infrastructura necesară. Una uriașă. În prezent, „logistica” se bazează în proporție covârșitoare pe bănci. De aceea este firesc să încaseze comisioane. BCE dă acum de înțeles că, fiind vorba pur și simplu de o declinare digitală a euro, este imperativ ca aceasta să poată fi tranzacționată „fără costuri”. 

„Un euro fără costuri” va costa miliarde de euro

Practic, în acești doi ani de cercetare, BCE trebuie să calculeze costurile pentru a dezvolta un sistem „de stat” pentru plăți digitale – ceva ce nu există încă nicăieri în lume. Statul poate încasa bani online, dar plata propriu-zisă este procesată de o bancă. Infrastructura digitală trebuie să fie sigură și stabilă, să nu poate fi atacată – pentru că asta ar afecta cursul monedei ca întreg. Sistemul va trebui să se asigure și că sunt respectate legile împotriva spălării banilor, a terorismului și a corupției, așa cum fac băncile acum. 

Blockchain ar putea părea varianta cea mai la îndemână. Este însă dificil pentru o bancă centrală să lase moneda de care depinde întreaga economie pe seama unei aplicații bazată pe un sistem care a fost creat cu scopul explicit de a funcționa descentralizat, fără intervenția guvernelor. 

Este așadar ușor de intuit că un euro digital „fără costuri” va fi posibil doar cu cheltuieli uriașe, de ordinul miliardelor de euro, care nu pot fi suportate de altcineva în afară de băncile centrale. Așa cum acestea suportă cheltuielile pentru tipărirea bancnotelor și baterea monedelor.

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 11 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul", iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.