Complicatul preț al Legii 5G în România

La doi ani de la semnarea așa-zisului memorandum anti-Huawei de către România și Statele Unite, povestea 5G tărăgănează. Mizele economice sunt uriașe. Pe de-o parte, Guvernul pierde bani mulți, de care are nevoie la bugetul de stat. În același timp, operatorii telecom avertizează că prețul Legii 5G va fi mare. Compania chineză Huawei, care riscă să fie scoasă, în următorii ani, de pe piața de telecomunicații din România, amintește cât de importantă e pentru economia țării noastre. Pentru românii de rând, chinezii de la Huawei au un avertisment: cetățenii vor fi cei care vor deconta efectele Legii 5G, prin creșteri de prețuri. 

Miza principală a disputei cu China este însă nevoia de a proteja infrastructura critică a lumii occidentale. Despre politica 5G, Panorama a scris AICI, unde a analizat de ce ne temem, totuși, de Huawei.

Subiectul pericolului chinez în sfera cyber a revenit, zilele acestea, pe agenda internațională. Statele Unite, alături de aliații NATO și UE, au acuzat China (europenii au făcut-o mai voalat decât americanii) de o amplă campanie de atacuri cibernetice în întreaga lume.

După ce am analizat politica tensiunilor din spațiul cibernetic, vorbim despre bani și ce înseamnă, concret, întârzierile din implementarea 5G în România.

Pentru a vedea ce interese economice și comerciale sunt în joc, Panorama a luat la rând părțile implicate. Vedem ce spun operatorii, ce spune Huawei, ce spun cei care au stat în spatele Legii 5G și ce spune ANCOM, autoritatea care se ocupă de comunicațiile din România. Ne uităm la ce au făcut alte țări cu privire la propriile legi 5G, pentru a înțelege mai bine în ce tabără se află România. În fine, privim spre viitor, la rolul pe care noua tehnologie ar urma să-l aibă în dezvoltarea țării.

De ce nu avem încă infrastructură 5G în România

Pentru a apăra securitatea națională (de chinezi), România amână deja de doi ani de zile acordarea așa-ziselor licențe 5G. Concret, e vorba de vânzarea unui pachet de noi frecvențe radio, care ar însemna o creștere cu 50% a spectrului disponibil pentru comunicații mobile de mare viteză. Adică fix de ce e nevoie pentru implementarea 5G în România. România nu este nici pe departe singura țară UE care nu reușește să organizeze licitația pentru benzile noi de comunicații, dar asta nu înseamnă că nu e important să vedem ce stă în spatele întârzierilor românești.

Până acum, motivul amânărilor a fost nevoia de a aproba în Parlament Legea 5G, care transpunea un memorandum semnat în 2019 de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump. Fără această lege, nu se putea face licitația pentru licențele 5G. Fără licitație, operatorii de telefonie mobilă nu puteau lansa servicii 5G decât într-o fază experimentală, folosind frecvențele pe care le aveau deja pentru 4G sau 3G (așa cum se întâmplă acum în București și alte câteva zeci de localități din țară).

În sfârșit, legea a fost promulgată în iunie 2021. Deși îi vizează pe producători, prevederile au efect indirect și asupra operatorilor de comunicații electronice, punctează ANCOM, la solicitarea Panorama.

Odată cu noua lege, operatorii telecom din România trebuie să folosească echipamente doar de la producători care au primit în prealabil un aviz CSAT, urmat de o decizie de autorizare semnată de prim-ministru. Avizul CSAT atestă că producătorul respectiv nu se află sub controlul unui guvern străin și nu este un risc la adresa securității României. În traducere: că nu e ca Huawei, bănuită de legături prea strânse cu guvernul chinez.

De subliniat că la licitație vin operatorii (Orange, Telekom, Vodafone, RCS&RDS), nu producătorii (Huawei, ZTE, Ericsson etc). ANCOM, instituția care organizează licitația, va face caietul de sarcini astfel încât operatorii să nu poată participa dacă folosesc echipamente ale unor producători considerați un risc de securitate națională, în contextul noii Legi 5G.

„ANCOM poate solicita operatorilor de comunicații electronice informații detaliate despre tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate sau planificate a fi utilizate în rețelele 5G, pentru a verifica respectarea legii de către titularii de licențe de utilizare a frecvențelor radio și, de asemenea, respectarea termenelor stabilite de lege pentru schimbare, acolo unde este cazul, a tehnologiilor, echipamentelor și programelor de software utilizate în rețelele 5G ce sunt fabricate de producători care nu au obținut autorizare potrivit prevederilor legii”, explică Autoritatea, pentru Panorama.

Ce mai e de așteptat până la 5G

Chiar dacă Legea 5G a fost promulgată, licitația 5G pare la fel de departe. 

Acum, așteptăm să fie aprobat în Parlament noul Cod al Comunicațiilor, ca să fie în acord cu schimbările de lege la nivel european. Dar și acesta e în mare întârziere – trebuia transpus în legislație națională până pe 21 decembrie 2020. 

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, responsabil de acest proiect, a precizat, la solicitarea Panorama, că proiectul era în fază finală de avizare la sfârșitul lunii iunie 2021. 

Cum Parlamentul a intrat în vacanță, nicio șansă ca acest Cod să mai treacă până la toamnă.

În plus, după Legea 5G și noul Cod al Comunicațiilor, tot mai lipsește ceva: o hotărâre de Guvern care să stabilească prețurile de pornire ale noilor frecvențe care vor fi scoase la licitație.

Odată ce s-a încheiat așteptarea, ANCOM a calculat că are nevoie de câteva luni pentru a pregăti caietul de sarcini și licitațiile pentru 5G. 

Tragem linie, ne uităm în calendar și vedem că ne putem lua gândul de la licitația pentru 5G în 2021. 

E contextul în care ANCOM a propus organizarea unei „mini-licitații”, în care să vândă niște frecvențe rămase din 2012 și 2015, care vor expira în 5 ani, odată cu celelalte licențe din aceeași bandă.

„Ținând cont de neutralitatea tehnologică a licențelor acordate de ANCOM, această licitație va contribui la creșterea cantității de spectru pentru operatorii prezenți pe piața din România și va impulsiona dezvoltarea 5G la nivel național”, a detaliat arbitrul telecom. Autoritatea spune ca va organiza această primă licitație în 2021.

Cât despre „marea licitație 5G”, un raport realizat de The Economist Intelligence Unit spune că, cel mai probabil, România va organiza licitația pentru 5G în 2022.

Câți bani ar putea câștiga Guvernul

Curios e că în anexele depuse de Guvern la PNRR, planul național în baza căruia România vrea să primească 30 de miliarde de euro de la UE pentru a-și relansa economia și a face o serie de investiții și reforme post-COVID, am găsit ca termen pentru acordarea licențelor 5G jumătatea anului 2023. E un nou calendar pe care nu și l-a asumat până acum niciun oficial guvernamental. 

Sigur că nu ne împiedică nimeni să facem acest pas mai repede decât e prevăzut în PNRR, dar dacă într-adevăr vom aștepta încă doi ani, în condițiile în care amânăm deja de tot atâția ani, România riscă să rămână în urmă în cursa pentru 5G. Ar fi ironic, dacă ne gândim că am fost printre primele țări din Europa în care s-au lansat servicii 5G prototip (comerciale).

Și dacă acesta nu e un motiv suficient de bun pentru a grăbi pasul, iată unul mai concret: amânarea licitației înseamnă mulți bani care nu ajung la bugetul de stat.

În toți acești ani de întârzieri, suma pe care se bazau Guvernele României de pe urma vânzării licențelor 5G a fost de peste 500 de milioane de euro. Anul acesta, președintele ANCOM calcula că încasările la bugetul de stat ar putea depăși lejer 720 de milioane de euro. 

„Într-o procedură de selecție competitivă, prețul licențelor este dat de forțele piețelor, iar nu de autorități, respectiv de întâlnirea cererii de spectru a operatorilor, cu oferta”, precizează ANCOM. Autoritatea punctează că nu trebuie să ne uităm doar la prețul licențelor, dacă vrem să cântărim implicațiile tehnico-economice ale utilizării spectrului de frecvențe radio necesare infrastructurii 5G. ANCOM spune că mult mai importante sunt „impactul asupra investițiilor, progresului tehnologic și concurenței, precum și efectele de antrenare induse la nivelul economiei și societății în ansamblu”.

La mini-licitația pe care ar urma să o organizeze în 2021, ANCOM spune că prețul total de pornire e de 73,3 milioane de euro – de zece ori, deci, sub cât ar putea încasa statul de pe urma licitației 5G.

Ce spun operatorii telecom

Lunga perioadă de amânări și incertitudine pune presiune pe industrie, care a acuzat că Legea 5G va aduce costuri uriașe și multă imprevizibilitate.

„Din păcate, setul nostru de solicitări nu se regăsește în legea adoptată de Parlament”, a comentat, pentru Panorama, Mihai Constantin, director executiv al AOMR. E vorba despre Asociația Operatorilor Mobili din România, care grupează Orange, Vodafone și Telekom. „Nu am primit deschiderea pe care ne-am fi dorit-o din partea autorităților de a ne avea și propriul punct de vedere ascultat sau dezbătut, nu neapărat și aplicat”, a adăugat reprezentantul AOMR.

Cea mai mare problemă pe care o ridică operatorii e că rețelele 5G nu se construiesc de la zero, ci au la bază și tehnologiile anterioare. Dacă CSAT decide că o companie ca Huawei nu poate furniza echipamente care să fie folosite în infrastructura 5G din România, ce se întâmplă cu echipamentele pe care chinezii le au deja în rețelele 4G, de exemplu? 

Legea 5G spune că, în cazul în care CSAT dă aviz negativ, „tehnologiile, echipamentele și programele software (…) pot fi utilizate pentru o perioadă de 7 ani de la data retragerii autorizării, cu excepția celor din nucleul rețelei, care pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani”.

Operatorii ar fi vrut o perioadă de grație mai mare. „Această lege instituie, într-un mod inconfortabil cel puțin, un soi de retroactivitate tehnologică. Adică nu privește doar către viitor, ci este posibil ca operatorii să fie nevoiți, înainte de amortizarea investițională și de uzura morală și tehnică a echipamentelor deja în funcțiune, să înlocuiască anumite părți din rețea”, a explicat Constantin. 

O altă problemă a industriei e că e lăsată de Guvern să suporte singură costul schimbării infrastructurii.

„Un alt punct pe care îl solicitam era următorul: dacă statul român dorește să implementeze aceste criterii de cybersecurity care implică schimbarea în mod substanțial a unor rețele care sunt, în definitiv, investiții private, să cofinanțeze cumva costurile. Numai că acest lucru nu a fost luat în considerare”, a mai spus directorul AOMR, amintind că așa ceva s-a făcut, într-o măsură, în Statele Unite.

De aici și până la creșterea prețurilor pentru consumatori nu e cale lungă, deși unii operatori se feresc să vorbească despre asta. Mihai Constantin s-a limitat la acest comentariu: „Speculațiile de bun simț pot fi făcute în egală măsură și de mine, și de dumneavoastră cum s-ar putea amortiza, reeșalona sau finanța aceste costuri”.

Fosta CEO a Vodafone România, Murielle Lorilloux, nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume:

Huawei ne arată banii

Huawei România merge pe aceeași idee. Compania chineză susține că legea va avea un impact semnificativ nu doar asupra industriei telecom, ci și a consumatorilor. Cu alte cuvinte, ei spun că dacă operatorii din România vor fi forțați să înlocuiască toate echipamentele, inclusiv din rețelele de generație anterioară, toți cetățenii vor deconta. 

Huawei acuză că toată povestea e strict politică și că România își face rău din punct de vedere economic prin înțelegerea cu Statele Unite. 

Chiar și așa, chinezii de la Huawei susțin că echipamentele lor tot s-ar califica să rămână pe piața românească și după promulgarea Legii 5G. Practic, ceea ce insinuează compania este că, dacă nu va primi avizul CSAT (și nu există niciun indiciu care să ne facă să credem că-l va primi), va fi din considerente politice. 

Huawei se apără cu cifre și susține:

• Că a investit 1 miliard de euro în economia României, în cei 18 ani de când a venit pe piața noastră;
• Că a creat 2.300 de locuri de muncă în sediul și în centrele sale de servicii din România;
• Că adoptarea Legii 5G în forma în care a fost adoptată ar putea costa industria de telecomunicații din România între 2,7 și 4,2 miliarde de euro (studiu comandat de Huawei; estimarea se referă la cât ar costa înlocuirea forțată a echipamentelor de rețea odată ce Huawei și ZTE ar fi scoase de pe piață);
• Că prețurile echipamentelor vor crește cu 20%, iar implementarea tehnologiei 5G va fi amânată cu 14 luni, din cauza Legii 5G. 

Concluzia Huawei, servită pe post de avertisment pentru Guvernul României, este că, din punct de vedere economic, nu există nicio justificare pentru cum arată Legea 5G.

UE vs Huawei

Toate legile 5G din Uniunea Europeană au pornit de la un Raport privind evaluarea coordonată la nivelul UE, urmat de un set de instrumente pentru securitatea rețelelor 5G realizat de Comisia Europeană. Sunt două documente de care toate statele UE a trebuit să țină cont când și-au făcut planul pentru securitatea 5G. 

Deloc întâmplător, indicațiile de la Bruxelles nu menționează Huawei. Ne spun, în schimb, să  luăm măsuri pentru a reduce riscurile de securitate ale noilor rețele.

Una dintre aceste măsuri e tocmai evaluarea profilului de risc al furnizorilor și, dacă e necesar, aplicarea de restricții pentru acei furnizori pe care statul îi consideră riscanți. 

Foarte important pentru a înțelege ce se întâmplă acum este că toate statele membre trebuie să evite dependența de furnizori considerați ca prezentând un risc ridicat. Aici, mesajul e foarte clar: suntem prea dependenți cu toții de tehnologia Huawei și, dacă decidem că nu putem avea încredere în acest furnizor, trebuie să găsim alții (Ericsson și Nokia sunt primele nume de pe listă). 

Ce a făcut restul UE

Așadar, îndrumarul Comisiei Europene în materie de securitatea rețelelor 5G e mai degrabă o umbrelă sub care fiecare stat decide cât de departe merge în renunțarea la Huawei. Din acest grad de ambiguitate au apărut și direcții diferite în rândul aliaților europeni.

Un inventar Euractiv al legilor 5G din Europa împarte țările UE în următoarele categorii:

În tabăra „vehemenților”, sunt țările care nu s-au ferit să spună că Huawei nu e de încredere. E vorba, în primul rând de România și de statele din regiune, care au semnat toate un memorandum cu Statele Unite prin care se angajau, practic, să nu mai facă afaceri cu chinezii de la Huawei în domeniul 5G.

Pe urmă, mai sunt Suedia și Danemarca. Scandinavii sunt evident interesați să renunțăm la Huawei, pentru că Nokia (companie finlandeză) și Ericsson (suedeză) sunt principalii câștigători ai acestui război comercial.

Cu poziții publice mai puțin vehemente decât ale scandinavilor și est-europenilor, țările din această categorie ajung, practic, în același punct ca România: le-au dat guvernelor și agențiilor naționale de securitate cibernetică puterea de a bloca achiziția de echipamente Huawei. 

Un studiu de caz interesant este cel al Germaniei. Multă vreme, Germania, care are legături comerciale extrem de profitabile (și tot mai controversate) cu China, părea că se pregătește să facă notă discordantă la nivelul UE și să nu scoată Huawei din cursa 5G. Cu noua Lege de securitate cibernetică, dezbătută îndelung, vreme de doi ani, Germania se alătură totuși clubului intervenționiștilor. 

Mai rămân birocrații și indecișii. Aici, Euractiv include țările care au fost mult mai precaute în legătură cu Huawei, precum și statele care încă nu s-au decis cum să-și formuleze legile 5G.

Spania, de exemplu, le-a pasat până acum decizia experților și birocraților. Țări ca Portugalia, Austria, Olanda și Luxemburg nu au încă legi privind securitatea 5G, dar unii operatori telecom au anunțat deja că nu vor folosi echipamente Huawei în infrastructura 5G.

La ce ne trebuie, totuși, 5G?

Pentru a înțelege cum ar ajuta 5G la dezvoltarea României, am stat de vorbă cu Radu Nicolescu, fost consilier de stat în domeniul IT și reprezentant al premierului în grupul de lucru pe legea 5G.

Am început discuția cu o întrebare naivă, dar utilă: la ce ne trebuie 5G, când avem deja Internet super rapid în România? „Probabil că dacă vă întrebam acum 10 ani, spuneați și atunci că vă e suficient ce aveați”, și-a început răspunsul Nicolescu. „Lucrurile avansează. Și dumneavoastră veți ajunge să aveți poate alte nevoi ca utilizator – poate vă veți dori o casă inteligentă, în care iluminatul, alarma, supravegherea video, totul să fie interconectat”.

Practic, pentru un utilizator obișnuit, noua tehnologie 5G înseamnă o viteză mai mare de Internet, admite fostul consilier. 

Dar cheia 5G e că permite conectarea unui număr mai mare de dispozitive decât tehnologiile actuale. E ceva ce ar duce la un mediu digital interconectat cu totul. 

„Putem vorbi de orașe inteligente, de case inteligente, vehicule inteligente, obiecte inteligente și Internetul lucrurilor, astfel încât să ajungem ca toate aceste dispozitive și echipamente inteligente care cresc calitatea vieții să fie interconectate”, a explicat Radu Nicolescu pentru Panorama. Câteva exemple pe care le dă, când vine vorba despre orașele de mâine: „în smart cities, avem parcări inteligente, putem monitoriza traficul, putem avea semaforizări inteligente, putem monitoriza calitatea aerului și un iluminat inteligent. Iluminatul inteligent ar duce la o eficientizare a energiei, costuri reduse și așa mai departe”.

Problema securității 5G, explicată

Orice scenariu despre cum vor arăta orașele, economiile, transportul viitorului implică această interconectare. Tocmai din acest motiv, atacurile cibernetice vor deveni tot mai periculoase: pe de-o parte, țările vor avea tot mai multă infrastructură în cloud și tot mai multe servicii interconectate; pe de altă parte, un atac va lovi concomitent multe ținte.

Vedem, în ultimele luni, un avânt al atacurilor cibernetice de amploare împotriva unor ținte comerciale. În această eră a „broadbandiților”, suntem din ce în ce mai vulnerabili, pentru că lumea este mai digitalizată ca niciodată.

Doar trei țări UE nu au lansate până în acest moment servicii comerciale 5G. Până la sfârșitul acestui an, Comisia Europeană spune că 138 de orașe europene vor avea acoperire 5G, tot la nivel de servicii comerciale. Cum diferă acest 5G care există deja și în România de cel care bate pasul pe loc? 

Iată cum explică Radu Nicolescu serviciile comerciale 5G:  „Putem considera că e o formă de test. Nu s-a ajuns la potențialul maxim al tehnologiei 5G, deoarece infrastructura nu e încă creată, echipamentele nu au fost înlocuite, iar legea privind tehnologia 5G a fost realizată din perspectiva securității informatice”. Fostul reprezentant al premierului la masa 5G spune că, odată ce vom parcurge și acești pași și tehnologia 5G va fi operațională, acest lucru ne va ajuta și în efortul de digitalizare a statului.