Panorama războiului

Arme chimice în Ucraina, încă o criză a comerțului global și atrocitățile soldaților ruși împotriva femeilor ucrainene

Computer Hope Guy
Două femei din Bucea asistă la scoaterea unor cadavre dintr-o groapă comună, după retragerea soldaților ruși. Sursă foto: Profimedia

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

În acest episod, vorbim despre ce ar însemna un atac cu arme chimice în Ucraina, în contextul informațiilor că Rusia ar fi folosit astfel de arme în Mariupol. Ne uităm și la o estimare îngrijorătoare cu privire la impactul războiului, dublat peste cel al pandemiei, asupra comerțului global. La final, ne uităm și la una dintre cele mai cumplite fețe ale acestui război: atrocitățile perpetuate împotriva civililor. Aici, vă avertizăm, poveștile conțin detalii cu puternic impact emoțional.

Așa arată Panorama războiului, la finalul zilei de 12 aprilie 2022:

Temerea că Rusia folosește arme chimice în Ucraina și ce facem cu amenințarea nucleară

Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina a redirecționat armata lui Vladimir Putin spre estul țării invadate. Cele mai grele lupte se dau în continuare pentru a prelua controlul asupra Mariupolului, orașul-port din sud-estul Ucrainei de o importanță strategică foarte mare, care înainte de război avea o populație de 400.000 de locuitori.

Mai nou, au apărut informații că Rusia ar fi folosit arme chimice în Mariupol. Concret, o dronă ar fi dispersat o substanță deasupra orașului, creând dificultăți respiratorii și de mișcare în rândul oamenilor. Scenariul e încă neconfirmat, dar e investigat deja de Marea Britanie și de Statele Unite. Membri ai Alianței occidentale au comentat deja că, dacă se confirmă, o asemenea acțiune din partea Rusiei s-ar traduce într-o escaladare considerabilă a conflictului și o creștere a amenințării la adresa teritoriilor NATO.

Pentru a înțelege gravitatea situației, dar și diferența dintre armele biologice și cele chimice, plus cum să le punem în contextul amenințării nucleare, ne uităm la explicațiile unui specialist de la Universitatea Harvard pe acest subiect.

Matthew Bunn, profesor de energie, politică externă și securitate națională la Harvard Kennedy School, spune că, din punct de vedere militar, nu există ținte militare pe care Rusia le poate distruge cu arme biologice sau chimice și care să nu poată fi distruse de arme convenționale. Dacă Rusia ar recurge la asemenea atacuri, ar fi mai degrabă pentru a pune presiune pe ucraineni să capituleze.

Nu e prima dată, însă, când Rusia recurge la arme care sunt interzise de legea internațională. A făcut asta când și-a otrăvit opozanți politici, precum Alexei Navalnîi, Aleksandr Litvinenko și Serghei Skripal, sau în alte conflicte externe, cum s-a întâmplat în Cecenia și în Siria.

O clădire administrativă din centrala nucleară de la Cernobîl, care a fost vandalizată de soldații ruși. Sursă foto: Profimedia.

Armele biologice sunt virusuri, bacterii sau toxine care provoacă anumite boli și afecțiuni. Armele chimice sunt otrăvuri.

În timp ce armele biologice și cele chimice sunt interzise, dar au mai fost folosite de Rusia în istoria recentă, un conflict nuclear ar presupune un alt nivel de distrugere, care se asociază mai degrabă unui scenariu apocaliptic.

„Cred că e o șansă de sub 5% ca un atac nuclear să aibă loc în cadrul acestui conflict. Aș vrea să cred că e de neconceput, dar nu mai sunt așa de sigur. În condițiile în care Putin nu-și permite să piardă, probabilitatea ca acest conflict să escaladeze într-un conflict nuclear e mai mare”, mai adaugă profesorul Matthew Bunn, de la Harvard.

 

Interviul cu Matthew Bunn, profesor la Harvard Kennedy School, despre armele Rusiei și la ce ar fi în stare Putin să recurgă pentru a câștiga războiul din Ucraina, AICI.

Efecte puternice pentru comerțul global

După doi ani de pandemie și presiuni mari pe lanțurile de aprovizionare, comerțul global va suferi un nou șoc ca urmare a războiului, a avertizat Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care și-a înjumătățit pronosticul cu privire la creșterea comerțului global în 2022 – de la 4,7% la 2,5%.

Printre efecte se numără scumpirea prețurilor la alimente, ceea ce s-ar putea traduce într-o criză alimentară.

Despre criza alimentară care ar putea veni ca urmare a războiului din Ucraina, Panorama a scris AICI.

Spre exemplu, jumătate din importurile de grâu ale Africii veneau din Ucraina și Rusia. De asemenea, cele două țări erau și printre cei mai mari exportatori de îngrășământ.

„Deși cota Rusiei și a Ucrainei în comerțul și producția mondială era relativ mică, cele două țări sunt furnizori importanți de produse esențiale, în special de alimente și energie. În 2019, țările au furnizat aproximativ 25% din totalul exportului de grâu, 15% din totalul exportului de orz și 45% din totalul exporturilor de produse din floarea-soarelui. În același an, Rusia constituia 9,4% din comerțul mondial cu combustibili, având o cotă de 20% și în exporturile de gaze naturale” relatează raportul WTO publicat la începutul lunii.

Raportul WTO și avertismentele privind consecințele globale ale conflictului pot fi citite integral AICI.

Violența sexuală, „noua armă a soldaților ruși” din Ucraina 

După imaginile odioase care ne-au arătat masacrul de la Bucea, un orășel în apropiere de capitala Ucrainei, comunitatea internațională a acuzat Rusia de crime de război, sugerând că Vladimir Putin ar trebui judecat pentru agresiunile armatei sale împotriva civililor inocenți din Ucraina.

Dar, după cum am explicat într-un episod precedent din „Panorama războiului”, e improbabil ca Vladimir Putin să fie adus în fața unui tribunal internațional.

Cu toate acestea, atrocitățile comise de forțele ruse în Ucraina continuă să iasă la iveală, iar detaliile sunt mai cumplite pe zi ce trece.

În ultimele zile, materiale care povestesc ororile pe care cetățenii Ucrainei le îndură s-au rostogolit în presa globală și pe rețelele de socializare.

Un reportaj BBC prezintă câteva povești cutremurătoare ale unor ucraineni și ce au avut ei de îndurat atunci când forțele rusești au ajuns în regiunea Kievului, la începutul lunii martie.

Iată două dintre povești:

Anna a fost amenințată cu arma la tâmplă și violată de soldați ruși care au intrat peste ea în casă. Ulterior, soldații i-au împușcat soțul, care a murit din cauza rănilor suferite câteva zile mai târziu. Apoi, aceștia au continuat să locuiască în casă alături de Anna, la doar câțiva metri de unde aceasta își îngropase soțul în curte.

„Când au plecat, am găsit droguri și Viagra. Se drogau și erau deseori beți. Majoritatea sunt ucigași, violatori și hoți”, a mai descris Anna pentru BBC.

Câteva case mai încolo, a avut loc un alt incident oribil. O femeie fusese violată și ucisă, iar martorii spun că făptașul a fost același soldat care a atacat-o și violat-o și pe Anna, înainte să ajungă la ea. Victima a fost găsită dezbrăcată, cu gâtul tăiat, într-o cameră plină de sânge. Aceasta ar fi fost apoi îngropată în curte de soldații ruși.

Ludmila Denisova, delegata Ucrainei care investighează încălcări ale drepturile omului în țară, a spus că violența sexuală a devenit noua armă a soldaților ruși.

Aceasta a declarat pentru BBC că pe perioada ocupației rusești a orașului Bucea și a împrejurimilor, „în jur de 25 de fete cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani au fost violate în mod sistematic. Soldații ruși le-au spus că le vor viola până când acestea nu vor mai dori niciun alt contact sexual cu vreun alt bărbat, pentru a le descuraja să aducă pe lume copii ucraineni”.

Denisova a mai adăugat că nouă dintre fete au rămas însărcinate după ce au fost violate.

Reportajul BBC, care relatează o parte dintre coșmarurile trăite de civili ucraineni, AICI. Atenție, sunt detalii cu puternic impact emoțional.


Dacă vreți să primiți un rezumat al săptămânii pe tema războiului din Ucraina, abonați-vă AICI la newsletterul Panorama Războiului.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc