China-UE și summit-ul de Ziua Păcălelilor, piesa rusească la alegerile din Ungaria și eroul digitalizării ucrainene

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi vorbim despre un prim summit dintre China și Uniunea Europeană după o lungă perioadă și în contextul unor tensiuni crescute între cele două puteri; discutăm și despre alegerile din Ungaria din acest sfârșit de săptămână, care ar putea aduce o nouă presiune asupra UE; la final, ne uităm și la eroul mai puțin cunoscut al Ucrainei, Ministrul Digitalizării, Mykhailo Fedorov, liderul unui alt front ucrainean împotriva Rusiei.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 1 aprilie 2022:

China-UE și summit-ul de Ziua Păcălelilor

Vineri a avut loc primul summit UE-China după doi ani, la care au participat (virtual) oficiali de vârf chinezi, inclusiv președintele și premierul, alături de președinții Comisiei Europene și al Consiliului European. În ajunul evenimentului, ambele părți s-au întrecut în eforturi de a scădea așteptările, în condițiile în care era clar că, în ciuda tuturor celorlalte dosare de interes, subiectul principal urma să fie războiul din Ucraina și cum va afecta invazia Rusiei relația dintre China și UE, pe de-o parte, și dintre China și Rusia, de cealaltă parte.

Analiștii de la Bruxelles sunt de părere că UE ar trebui să arate, în discuțiile de acum cu Beijingul, că a învățat ceva din greșelile făcute în relația cu președintele rus, Vladimir Putin, cu care a fost mult prea indulgentă, pentru a proteja relațiile economice și comerciale, comentează Politico, într-o analiză.

Deși relația dintre UE și China a început să fie tensionată încă de dinaintea invaziei din Ucraina, aceasta s-a degradat în ultima lună, ca urmare a neîncrederii stârnite de apropierea guvernelor de la Moscova și Beijing.

În ajunul summitului UE-China, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a făcut o vizită omologului său de la Beijing.

Până acum, China a menținut o poziție relativ neutră față de situația din Ucraina, sugerând ca soluționarea conflictului să se facă prin dialog.

Însă China nu a condamnat acțiunile Rusiei, nu s-a alăturat comunității internaționale în impunerea de sancțiuni economice – ba chiar e marea speranță a Moscovei pentru evitarea unora dintre sancțiuni – și e una din puținele țări care s-au abținut la votul pentru condamnarea acțiunilor Rusiei din Ucraina, în cadrul unei rezoluții a Națiunilor Unite.

Prin primul summit cu chinezii după doi ani, Europa speră să transmită și un semnal clar Beijingului, acela că „prietenia fără margini” cu Rusia va avea consecințe. De altfel, întâlnirea virtuală ar putea prezenta o provocare nouă pentru demnitarii europeni: până acum, relația UE -China s-a derulat în predominant în parametri economici și comerciali, nu politici. Realitățile impuse de războiul din Ucraina fac această raportare din ce în ce mai puțin realistă sau chiar avantajoasă.

Viktor Orbán merge la urne. Umbra lui Putin la alegerile din Ungaria

Viktor Orbán, un alt aliat de circumstanță și de cursă lungă al lui Vladimir Putin, de această dată fix din interiorul Uniunii Europene, are de trecut ceea ce mulți consideră că va fi cel mai serios test electoral de până acum. Ungaria merge duminică la urne pentru a vota în alegerile parlamentare.

Înainte de invazie, sondajele arătau o șansă reală ca prim-ministrul maghiar să fie îndepărtat de la putere. Acum, însă, Orbán e din nou în frunte, deși cu o marjă suficient de mică încât să ne așteptăm la o cursă strânsă. Contrar așteptărilor, relația apropiată cu Vladimir Putin nu pare să-i fi afectat grav șansele la încă o victorie politică.

Orbán, care este acum cel mai longeviv lider al Uniunii Europene și care a pendulat abil de-a lungul anilor între Bruxelles și Moscova, a profitat de pe urma invaziei și a reușit să schimbe discursul electoral, centrându-l în jurul securității Ungariei.

Mizând pe un naționalism protecționist, care în vremuri de război e o carte cu succes dovedit, Orbán a depus eforturi colosale pentru a-și asocia numele și partidul cu mesajul de păstrare a păcii și a securității țării și promisiunea de nu interveni în război.

Cu un întreg arsenal media în spate, Orbán a pus bețe în roate alianței de opoziție, formată din șase partide și condusă de conservatorul Péter Márki-Zay, sugerând că aceasta ar susține trimiterea de forțe armate maghiare în Ucraina, lucru care nu este adevărat.

Prim-ministrul ungar a fost aspru criticat atât de restul liderilor din blocul european, cât și de președintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, pentru reticența sa de a oferi mai multă susținere Ucrainei. Într-un discurs în fața Consiliului European de săptămâna trecută, Zelenski a spus: „Ungaria … vreau să fiu sincer. Trebuie să te decizi odată și pentru totdeauna de partea cui ești”.

Dacă Orbán va câștiga și aceste alegeri, Europa ar putea avea de gestionat curând încă o criză, atrage atenția Euronews. 

Slăbirea democrației maghiare nu e o realitate care să ne ia prin surprindere – ea s-a desfășurat sub ochii întregii Europe în ultimii ani și a încurajat alți „rebeli” ai UE. E motivul pentru care, cu încă o victorie a lui Orbán în fața electoratului său, liderii europeni vor fi forțați să revină la subiectul condiționării banilor europeni de respectarea statului de drept și ale valorilor liberale europene.

Eroul „Primului Război Mondial Cibernetic”

Washington Post îi face un profil lui Mykhailo Fedorov, cel mai tânăr ministru ucrainean și aliat al lui Volodîmîr Zelenski în lupta pe povestea online a războiului. La doar 31 de ani, Fedorov ocupă atât poziția de vice prim-ministru, cât și cea de Ministru al Digitalizării în guvernul de la Kiev.

De pe 24 februarie, de când Rusia a invadat Ucraina, ministrul a uimit o lume întreagă cu tacticile sale inovative de a capta atenția companiilor internaționale, într-un efort uriaș de a boicota și izola Rusia în plan economic, strategic și cultural.

Pe contul său de Twitter, Fedorov se adresează direct giganților lumii, de la Apple, Tesla și până la Facebook, cerându-le ajutorul pentru a combate impactul agresiunilor rusești asupra Ucrainei.

Cu „patru ore dormite pe noapte și 4.000 de cereri” personalizate trimise către companii, guverne și diverse organizații, ministerul condus de Fedorov ține legătura cu mii de CEO dornici să ajute Ucraina. Și când ajutorul nu a venit tocmai de bună voie, Fedorov l-a cerut atât de vizibil și de eficient pe Twitter, până ce companiile nu au avut de ales și, de exemplu, și-au suspendat afacerile din Rusia.

@elonmusk, while you try to colonize Mars — Russia try to occupy Ukraine! While your rockets successfully land from space — Russian rockets attack Ukrainian civil people! We ask you to provide Ukraine with Starlink stations and to address sane Russians to stand.

— Mykhailo Fedorov (@FedorovMykhailo) February 26, 2022

Datorită succesului acestei blocade digitale împotriva Rusiei, Fedorov s-a remarcat ca fiind unul din principalii lideri ai acestui război, comentează jurnaliștii americani.

Conflictul, pe care Fedorov îl numește „World Cyberwar 1” (Primul Război Mondial Cibernetic), nu se va încheia, probabil, prea curând, motiv pentru care ministrul plănuiește să-și intensifice eforturile și să creeze „o armată de IT-iști” care să lupte împotriva atacurilor cibernetice din partea Rusiei.

„Cred că daunele (ale rușilor, n.r.) cibernetice vor continua să crească, până când tancurile lor vor părăsi în sfârșit Ucraina și nu vor mai ucide ucraineni”, a spus Fedorov, într-un interviu acordat pe Zoom celor de la Washington Post.