Ce facem după pandemie cu hobby-urile din era Covid?

Banana bread, croșetat, yoga, pictat sau proiecte DIY (do it yourself). O listă scurtă, dar deloc exhaustivă, de hobby-uri în care s-a afundat o bună parte din planetă la începutul pandemiei, când oamenii au avut brusc  prea mult timp la îndemână. Unele dintre aceste ocupații nu au reușit să prindă rădăcini după perioadele de lockdown, în timp ce altele au evoluat într-o pasiune susținută sau chiar într-un business.

Însă, atrag atenția specialiștii în sănătate mintală, anxietatea produsă de obsesia pentru productivitate a societății moderne riscă să transforme o activitate menită să ne relaxeze într-o competiție continuă pentru mai mult și mai bine, inclusiv când vine vorba de timpul liber.

Acum, că se vorbește despre începutul sfârșitului pandemiei, cum putem să ne folosim de revelațiile personale din era Covid pentru a înțelege ce rol mai au hobby-urile în viețile noastre și cum să ne apărăm de tentația de a glorifica statutul de oameni mereu ocupați? 

Remediu anti-stres

Hobby-urile au explodat în pandemie. Începând cu martie 2020, 59% dintre americani s-au apucat de dezvoltarea unei pasiuni, conform unui studiu LendingTree. În Statele Unite, renașterea hobby-urilor din perioada pandemiei se aseamănă cu tendința de după Marea Criză a anilor ‘30, când rata mare de șomaj și timpul liber al oamenilor au dus la o abundență de activități cu care aceștia își puteau umple zilelele.

În Europa, trendul din era Covid a fost unul similar cu ceea ce descriu statisticile americane. În Marea Britanie, un sondaj de 2.000 de oameni a arătat că peste o treime dintre ei s-au apucat de un hobby în carantină pentru a-și menține sănătatea mintală și fizică. Printre cele mai populare se numără plimbatul, cititul și sportul.

Și la noi în țară, un studiu ING a arătat că unu din trei români și-a descoperit o nouă pasiune în pandemie. Pe unii, descoperirea i-a dus în bucătărie. Moda făcutului de pâine și de prăjituri nu a ocolit nici țara noastră: vânzările Pakmaya, producător de drojdie de panificație, s-au triplat într-o singură săptămână, pe fondul pandemiei. 

Cine nu s-a oprit în bucătărie a încercat să-și (re)găsească o pasiune din alt registru, în speranța că își va ocupa timpul făcând ceva productiv, învățând ceva sau îmbunătățindu-și o abilitate.

E și cazul Ioanei Cojocaru, care în martie 2020, chiar la începutul pandemiei, s-a apucat de pictură.  

Dincolo de remediul anti-stres, asemenea activități oferă un alt tip de satisfacție față de cele date de reușitele din viața profesională. Hobby-urile conferă o altă dimensiune identitară, separată de cea de la job și de acasă. Altfel spus, oamenii se regăsesc în hobby-urile pe care le practică, spune Robert Stebbins, profesor de sociologie, într-un material The Atlantic.

Fenomenul hobby-urilor s-a dovedit a fi o vestă de salvare pentru gestionarea stresului, cu atât mai mult într-o perioadă în care totul a devenit imprevizibil în viețile noastre. 

Datele confirmă acest lucru. Activitățile recreaționale au un efect pozitiv asupra sănătății noastre atât fizice, cât și mintale, conform unui studiu făcut de două universități din Canada. Cei care își petrec timpul cu hobby-uri au un nivel mai scăzut de depresie și mai puține probleme cardiovasculare.

Un alt studiu, din 2015, chiar a recomandat activitățile din timpul liber drept tratament pentru stresul sever.  

Hobby-urile care presupun creație, creativitate și/sau meșteșug au și ele beneficii extrem de mari, chiar mai mari decât altele. Tricotatul, spre exemplu, induce o stare de calm și de fericire, iar un studiu al American Journal of Public Health a arătat că există o corelație directă între artă și procesul de vindecare.

Senzația de împlinire dată de pasiunile pe care le dezvoltăm în timpul liber are implicații pozitive și asupra altor aspecte din viața noastră, spun cercetătorii. Un studiu a constatat că cei care își petrec timpul liber cu activități recreative dezvoltă un interes și o curiozitate mai mari față de lumea din jur. Pe Ioana, de exemplu, pictura a ajutat-o să fie mai deschisă spre nou și spre alți oameni: „nu mai sunt așa de limitată și nu mă mai raportez doar la treburile zilnice”.

Productivi, chiar și în timpul liber  

Dincolo de importanța acestor activități în viețile noastre și pentru sănătatea mintală, specialiștii atrag atenția și asupra unor capcane periculoase. Mulți oameni au câștigat timp în pandemie, dar, nevrând să cadă în ispita zăcutului, s-au îndreptat spre un hobby productiv. Au decis, practic, să se relaxeze cu reguli și obiective.

„Zbuciumul e un cuvânt care înglobează bine una din principalele caracteristici ale societății actuale. Am ajuns să trăim într-o realitate în care conceptul de „a fi” a fost înlocuit de conceptul de „a face”. Trăim pentru a bifa niște puncte de pe o listă, în loc să oprim și să ne gândim că mai trebuie să și fim”, spune Adriana Spătaru.

Așa se întâmplă că acest zbucium societal s-a răspândit în mai toate aspectele vieții cotidiene, chiar și în cele în care nu-și are locul, cum ar fi în sfera timpului liber.

Percepția de superioritate morală a hobby-urilor în detrimentul timpului liber petrecut în mod lejer sau neproductiv nu e un produs al pandemiei. Ea s-a văzut tot mai puternic în ultimii ani, în special de când social media a devenit parte integrantă din viața de zi cu zi.    

Platforme de socializare precum Instagram ne-au influențat modul în care ne raportăm la restul lumii, dar și la activitățile pe care le facem. Dacă ar fi să reproducem un feed de Instagram în viața de zi cu zi, rezultatul ar fi unul extrem de nerealist: trebuie să ai un job de succes, o relație fericită, o viață socială activă, să faci sport, să mănânci sănătos, să ai hobby-uri – toate în 24 de ore.

Un studiu al Universității din Leuven a arătat cum platformele sociale joacă un rol important în procesul de internalizare a unor idealuri profesionale, sociale, sexuale și romantice, pe care oamenii, și în special tinerii, și le însușesc în propriul lor univers.

Așadar, nu e de mirare că ne dorim viața perfectă, când tot ce ne înconjoară ne indică nu numai că la asta ar trebui să aspirăm, dar că dacă nu ajungem acolo, e vina noastră.

Steven M. Gelber, istoric și autor al cărții „Hobbies: Leisure and the Culture of Work in America”, spune că există o presiune socială de a avea și mai ales de a arăta că ai hobby-uri, fie că vrei, fie că nu vrei.

„Hobby-ul este ceva ce ar trebui – cuvântul aici este ar trebui – să ai. Iar, dacă se întâmplă să fii unul dintre cei care pierde timpul și nu are un hobby, atunci sigur suferi de vreo formă de slăbiciune socială” spune Gelber în același articol The Atlantic.

Hobby-urile, însă, nu au avut dintotdeauna această însemnătate valorică și morală.

Cuvântul „hobby” provine de la o sintagmă în limba engleză, care datează din secolul 16 – „riding the hobby horse”. Aceasta face referire la activitatea copiilor de a călări un cal de lemn – o îndeletnicire deloc productivă sau educațională. Nici la finalul secolului 19 hobby-urile nu erau văzute drept niște activități demne de laudă sau de mândrie. Pe atunci, un hobby reprezenta orice tip de preocupare, care putea fi pozitivă, dar și negativă, sau chiar obsesivă.

Cu timpul, conceptul a evoluat și a început să fie asociat tot mai mult cu activități care trebuie să împlinească și să aducă o valoare adăugată pentru cei care le practică. A avea un hobby productiv nu înseamnă doar conștientizarea faptului că timpul nostru e valoros, dar și că timpul trebuie folosit pentru a învăța, a crește și a ne îmbunătăți constant și continuu, aproape fără oprire. Așa a fost dus hobby-ul la rang de virtute sau, în ochii unora, de viciu.

E consecința traiului într-o economie a atenției, unde fiecare actor de pe piață ne pune în față metode care mai de care mai inventive, nocive sau generatoare de dependență pentru a ne capta atenția. Există aplicații precum Goodreads sau Letterboxd care îndeamnă utilizatorii să-și urmărească, evalueze și analizeze cărțile pe care le citesc și filmele la care se uită. La fel se întâmplă și cu podcast-urile și muzica – există nenumărate opțiuni pentru a găsi metode de a eficientiza timpul de ascultare, în scopul de a putea capta cât mai multă informație. Astfel, a te bucura în liniște de o carte fără a nota minuțios activitatea în Goodreads e ca și cum ea a fost degeaba. 

Presiunea culturală și socială de a face mereu ceva util și valoros cu timpul nostru, chiar și cel liber, a dus la răspândirea largă a conceptului de „hobby productiv”. Acest lucru se datorează și faptului că, la bază, hobby-ul e menit să fie „cu rost”. Chiar dacă acesta nu trebuie să producă ceva pentru a fi considerat productiv, activitățile din timpul liber dețin o valoare aparte, de dezvoltare personală, progres și îmbunătățire continuă.

În studiile sale, Anat Keinan, o profesoară de business de la Universitatea Boston, a inventat termenul de „CV de experiențe”. Ea susține că oamenii care își leagă stima de sine de nivelul de productivitate au tendința să se raporteze la hobby-uri și activități recreative ca la o colecție de atu-uri cu care se pot mândri și pe care le pot colecționa, similare cu cele de pe un CV profesional. Și aici există un efect advers al rețelelor sociale, care au exacerbat presiunea de a te face remarcat și de a fi în continuă competiție cu cei din jur.

Când hobby-ul devine afacere

Pe lângă oamenii care practică hobby-uri din plăcere și cei care le practică pentru a dovedi ceva, mai sunt persoanele a căror viață se învârte în jurul hobby-urilor.

Ilinca Maican e arhitectă și din pandemie a început să picteze pe materiale și să facă imprimeuri. S-a apucat de această activitate pentru a înlocui altceva.

„Am o istorie lungă cu dansul. Am început prin facultate să fac dans contemporan, apoi am trecut la tango și lindy (Lindy Hop – un tip de dans) și s-au făcut mai bine de 10 ani de când fac asta. Dacă la început mergeam vreo două ore pe săptămână, înainte de pandemie dansam undeva la 10 ore pe săptămână. Dacă nu era în fiecare zi, cinci seri din săptămână sigur îmi erau ocupate cu cursuri de dans sau seri sociale unde se dansa. Cum pandemia m-a împiedicat să-mi continui hobby-ul, a trebuit să-mi găsesc altceva ce puteam face acasă și la care nu trebuia să stau cu ochii în calculator”, spune Ilinca. 

Forțată de circumstanțe, Ilinca a lăsat un hobby pentru un altul, adâncindu-se cu totul în acest nou proiect. A început cu creioane și acuarele, pentru că bifau cerința de a o ține departe de ecranul calculatorului. Odată cu pandemia, și oferta de cursuri online a crescut, așa că Ilinca a făcut cursuri, și-a luat certificări și a continuat să experimenteze și să se joace, pictând afară, lucrând cu design de suprafețe, imprimeuri, grafică de tricouri și chiar făcut de cercei.

A început să-și posteze creațiile pe Internet și a fost surprinsă să afle cât de apreciate și de dorite au fost. Cu timpul, Ilinca a început să se insereze și în această plajă de artiști, cunoscând astfel piața, oamenii și comunitățile. A început să fie invitată la târguri, iar recent, și-a deschis și un site cu magazin online. Pe viitor, după ce mai capătă experiență și structură, Ilinca se gândește să-și transforme hobby-ul într-un business căruia să i se poată dedica în mod exclusiv. 

Productivitatea reieșită din plăcere naște tot mai multe idei de business, conform unui studiu Weebly pe piața din Marea Britanie. 35% dintre antreprenori și-au transformat un hobby în idee de business, susținerea antreprenoriatului și lejeritatea deschiderii unui business fiind printre principalele motoare care stimulează această tendință. Chiar și rata oamenilor ieșiti la pensie care au decis să-și reia activitatea pentru a deschide un business a crescut în ultimii ani, la 19%, mai arată același studiu. 

Astfel, vorbind cu Ilinca într-o seară, în timp ce lua o pauză de la făcut mărțișoare, o întreb dacă scopul inițial al acestui hobby nu s-a transformat între timp în ceva mult mai mare decât își propusese inițial.