POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE

Lecțiile celor trei economiști americani care au luat Nobel, despre bănci și crize

Computer Hope Guy
Membrii Academiei Regale Suedeze de științe anunță laureații premiului Nobel pentru Economie: americanii Ben Bernanke, Douglas Diamond și Philip Dybvig. Foto: Profimedia.

Premiul Nobel pentru Economie a mers în 2022 către trei economiști americani, a căror muncă s-a legat de o mai bună înțelegere a rolului băncilor în sistemul financiar, în contextul unei crize. Nu e întâmplător.

Întreaga lume se apropie cu pași rapizi de o perioadă de recesiune economică, în care unele mari puteri economice au intrat deja, tehnic. Mai mult, soarta Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, care se confruntă cu probleme financiare, din cauza unei combinații de active toxice și o prea mare expunere pe piața rusească, a provocat un întreg scandal.

Ben Bernanke, fostul președinte al Rezervei Federale, banca centrală americană, alături de economiștii Douglas Diamond și Philip Dybvig, au primit Premiul Nobel pentru Economie, pentru cercetările lor din anii ‘80 privind relația dintre bănci și turbulențele economice.


Pentru a înțelege mai bine situația Credit Suisse, citește aici Cum a ajuns o acțiune Credit Suisse mai ieftină decât o cafea

Academia suedeză a explicat că le-a acordat această distincție pentru faptul că cei trei ne-au ajutat să ne schimbăm modul în care înțelegem crizele financiare și de ce e nevoie să evităm falimentul băncilor.

„Bernanke a arătat că băncile au jucat un rol central în transformarea unei relative mici recesiuni în Marea Recesiune din anii ’30. Și asta a fost cea mai gravă criză economică pe care lumea a cunoscut-o de atunci. Era ceva nou la vremea respectivă, pentru că oamenii nu înțelegeau cu adevărat că băncile au fost foarte importante în această serie dramatică de evenimente. Munca celorlalți doi economiști, Dybvig și Diamond, este mai mult teoretică. Ei au creat modele încercând să explice de ce băncile sunt importante, pentru că atunci când ele nu sunt prezente, economia nu funcționează”, a explicat, imediat după anunțarea premiilor, John Hassler, membru al Academiei Regale Suedeze de Știință, care acordă premiul Nobel pentru Economie. 

Hassler a mai explicat că recesiunile și crizele financiare sunt „cele mai rele lucruri care se pot întâmpla economiei”, dar a atras atenția că aceste crize pot avea loc din nou. De aceea, trebuie înțeles cum funcționează mecanismul din interior și ce trebuie făcut pentru a evita o nouă criză.

Numele cel mai cunoscut dintre cei trei laureați Nobel este cu siguranță Ben Bernanke. Fost profesor de economie la Princeton, acum senior fellow la The Brookings Institution, el a publicat în anii ‘80, o lucrare despre Marea Recesiune din anii ‘30, prin care arăta că prăbușirea băncilor în momente de panică, atunci când oamenii încep să își retragă banii, are consecințe extinse asupra întregului sistem financiar. Înainte de lucrarea lui Bernanke, economiștii considerau că falimentele băncilor sunt o consecință a recesiunii economice, nu o cauză.

Ben Bernanke, la vremea respectivă șeful Fed, ține un discurs în fața studenților de la Princeton. Sursă Foto: Princeton University, Biroul de Comunicare, Denise Applewhite (2013)
Ben Bernanke, la vremea respectivă șeful Fed, ține un discurs în fața studenților de la Princeton. Sursă Foto: Princeton University, Biroul de Comunicare, Denise Applewhite (2013).

Ani mai târziu, Ben Bernanke a putut să își pună în aplicare teoria, din postura de președinte al Fed, chiar în timpul crizei financiare din 2008 și a prăbușirii Lehman Brothers.

În perioada 2006-2014, când a fost președinte al Fed, a luat o serie de măsuri fără precedent la vremea respectivă, pentru a pune în aplicare relaxarea cantitativă, un proces prin care banca centrală a cumpărat titluri garantate cu ipotecă și titluri de stat pe termen lung, în valoare de miliarde de dolari, pentru a stimula creșterea economică. O parte dintre măsurile luate de Bernanke în timpul crizei din 2008 au fost reluate și în timpul pandemiei de Covid-19.

Într-un interviu pentru BBC, acordat în 2014, după ce și-a încheiat mandatul la Fed, Bernanke explica faptul că, în timpul crizei, Fed a făcut „lucruri complexe și înfricoșătoare” pe fondul incertitudinii și fricii. De aceea, a fost și foarte greu să explice publicului faptul că lucrurile erau rele, dar puteau deveni și mai rele. 

„În SUA, cred că astăzi capacitatea de a înțelege este mai mare decât era în 2008”, spunea el.

Pe de altă parte, ceilalți doi laureați ai premiului Nobel pentru Economie au demonstrat rolul important al băncilor ca intermediari între deponenți și entitățile împrumutate. Practic, teoria lui Douglas Diamond, profesor la Universitatea din Chicago, și Philip Dybvig, profesor la Universitatea Washington din St. Louis, arată cât de importante sunt băncile pentru economie și cum ele pot deveni mai puțin vulnerabile la colaps cu ajutorul reglementărilor, cum ar fi garantarea depozitelor bancare.

Acordarea premiilor Nobel poate părea uneori arbitrară și subiectivă, scriau jurnaliștii de la Quartz. Unele categorii sunt depășite, femeile au câștigat foarte puține premii Nobel, comparativ cu bărbații, Premiul Nobel pentru Pace premiază mai degrabă speranța decât eforturile de pace propriu-zise. Totuși, aceste distincții oferă ceva ce lipsește din multe societăți: modele.

Prin aceste premii, sunt puse pe masă subiecte altminteri abstracte. Prin poveștile individuale ale laureaților, premiile atrag atenția asupra importanței cercetării. Sunt descoperiri sau teorii care ne poate influența viața, chiar dacă nu simțim imediat acest lucru.

Între 1969 și 2022, premiul Nobel pentru Economie a fost acordată de 54 de ori, pentru 92 de laureați. Cei trei laureați din acest an vor împărți premiul de aproximativ 900.000 de dolari (10 milioane de coroane suedeze).


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Cristina Dobreanu

    Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
    Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc