„Pandemia” de anxietate

Psihoterapia în România. De ce nu merg românii la psiholog

Powered by

Computer Hope Guy
sursa foto: Shutterstock

Pandemia de COVID-19 și, apoi, războiul din Ucraina ne-au adus o nouă „pandemie”: de anxietate. Românii o resimt din plin, dar prea puțini dintre ei apelează la psihoterapie pentru a primi sprijin emoțional.

Unu din doi români a fost afectat emoțional de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina în ultimul an, potrivit studiului „Starea de bine a românilor”, desfășurat în vara anului 2022 de către D&D Research pentru Rețeaua de sănătate REGINA MARIA.

În pandemie, izolarea impusă și limitarea libertății de mișcare au avut un impact negativ asupra echilibrului nostru emoțional. Conflictul din Ucraina nu a trecut nici el fără urmări asupra sănătății psihice, mai arată studiul. Peste jumătate (51%) dintre români s-au declarat afectați de războiul din vecinătatea țării noastre, fie pentru că au resimțit un cost al vieții mai ridicat, fie din cauza fricii și neliniștii generate de acest conflict. Stresul și anxietatea sunt problemele cu care se confruntă cel mai frecvent.

Doar 11% dintre români au ajuns vreodată la psiholog

Cum își rezolvă românii dificultățile psihologice și emoționale? Cu stoicism, răbdare și perseverență, pentru că aceste lucruri trec, de regulă, de la sine – au convingerea aproape jumătate dintre ei. Cei mai mulți (54%) sunt de părere că schimbările în stilul de viață și interacțiunile mai frecvente cu cei dragi sunt remedii bune și suficiente pentru gestionarea acestor probleme/dificultăți.

Mersul la psiholog este departe de a fi prima opțiune a românilor când vine vorba de gestionarea dificultăților emoționale. Doar 44% dintre cei intervievați privesc psihoterapia ca pe o soluție la problemele lor. Iar de la teorie la practică este cale lungă, dacă observăm cifrele. Foarte puțini ajung, în cele din urmă, să discute cu un psiholog. 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie, se arată în studiul menționat.

„Trecem printr-o pandemie de anxietate”

Nevoia reală de psihoterapie în România este mult mai mare de atât, a spus pentru Panorama psihologul Diana Miron, specialist în psihoterapie cognitiv comportamentală la Clinica Oana Nicolau, recent integrată în Rețeaua de sănătate REGINA MARIA.

„Odată cu pandemia de COVID-19 (care nu s-a terminat, ci există într-o altă formă, mult diluată), noi trecem și printr-o a doua ‘pandemie’: de anxietate. Dacă pe prima o putem verifica prin teste și o putem trata cu medicamente, cea de anxietate nu este atât de vizibilă. Dar ea există și este imposibil ca o stare pandemică și un război izbucnit la 1.000 de kilometri de noi să ne lase indiferenți față de noi înșine într-un număr atât de mare”, potrivit psihologului Diana Miron.

Prevalența în creștere a anxietății și depresiei în ultimii ani este semnalată de nenumărate studii, iar Organizația Mondială a Sănătății o confirmă. Numai în primul an de pandemie, s-au înregistrat cu 25% mai multe cazuri de anxietate și depresie.

Anxietatea se simte mai intens și în cabinetele de psihoterapie din România, spune Diana Miron. „Sunt oameni care descriu o creștere a stării de neliniște și de agitație. Unii cunosc termenul de anxietate și îl exprimă. Alții nu-l pronunță, dar descriu stările specifice. Sunt și oameni care vin la terapie pentru a rezolva probleme care țin de cuplu, de stimă de sine, de relații cu părinții, dar, din discuțiile pe care le avem, rezultă clar o creștere importantă a stării de anxietate”, detaliază psihoterapeutul.

La cei care se confruntau deja cu anxietate, depresie și alte tulburări emoționale, problemele s-au accentuat odată cu pandemia și războiul. Pentru mulți dintre ei, terapia nu mai aduce suficiente beneficii. „Am observat o creștere mare a nevoii de tratament medicamentos. Mulți dintre cei care ajung în cabinetul meu au nevoie acum și de medicație împotriva anxietății și a depresiilor ușoare”, spune Diana Miron.

Beneficiile psihoterapiei nu sunt încă bine înțelese

De la probleme copleșitoare, cum sunt anxietatea sau depresia, și până la stări care nu sunt neapărat disfuncționale, dar care ne creează disconfort și nemulțumire, psihoterapia are beneficii de necontestat.

În anumite momente ale vieții și cu atât mai mult în această perioadă problematică pe care o traversăm, mulți dintre noi avem nevoie să discutăm și cu altcineva decât prietenii și familia despre problemele emoționale cu care ne confruntăm. De altfel, și în studiul anterior menționat, 2 din 10 români recunosc că, în ultimul an, au simțit nevoia să discute cu un psihoterapeut. Cu toate acestea, doar jumătate dintre ei au și ajuns într-un cabinet specializat.

„Că trecem printr-un moment dificil sau că avem o problemă mai puțin gravă, dar presantă, noi toți avem nevoie, la un moment dat în viață, să vorbim cu cineva, altcineva decât persoanele cunoscute – cu un psihoterapeut calificat, neutru, care nu judecă. De foarte multe ori, această nevoie nu este conștientizată, din păcate. Oamenii trăiesc rău, chinuit, dar nu știu de ce și nu fac nimic pentru asta. În țările dezvoltate, oamenii merg la psihoterapeut așa cum merg la stomatolog. Mulți dintre ei au un terapeut la care apelează din când în când, chiar dacă nu sunt în proces terapeutic pentru o problemă acută”, spune Diana Miron.

Sănătatea mintală continuă să fie un tabu în România, iar mersul la psiholog intră prea rar în discuție. Beneficiile psihoterapiei nu sunt încă bine înțelese și cunoscute de o bună parte din populație, iar aceasta este consecința lipsei de educație psihologică.

Dacă, în mediul urban, deschiderea către psihoterapie este mai mare și în creștere, situația stă foarte diferit în rural. „Este o diferență extraordinară între educația populației din mediul urban mare (n.r. – orașele mari), care apelează în număr tot mai mare la terapie, și populația din mediul urban mic și rural, care nu este deloc deschisă față de beneficiile psihoterapiei”, potrivit psihoterapeutului.

De ce nu mergem la psihoterapie

O mulțime de idei preconcepute ne împiedică să cerem sprijinul unor specialiști atunci când ne simțim copleșiți emoțional. „Sună foarte neplăcut, dar o bună parte a populației este primitivă în privința înțelegerii nevoilor emoționale și accesării serviciilor de psihoterapie. Oamenii sunt încă speriați de ideea de psihoterapie”, spune Diana Miron.

Miturile legate de mersul la psiholog persistă și sunt expresia necunoașterii beneficiilor psihoterapiei. Iată care sunt cele mai frecvent motive pentru care oamenii nu apelează la psihoterapie pentru suport emoțional:

„Nu am nevoie de psihoterapie, pentru că nu sunt nebun”.

Terapia nu este doar pentru cei care suferă de tulburări mintale grave. Ea este utilă și persoanelor nemulțumite de viața personală sau profesională, dar care nu au un diagnostic psihiatric. Psihoterapia poate fi folosită atât în situații de criză, cât și ca o metodă de autocunoaștere și dezvoltare personală.

„Suferința psihică nu este o suferință reală”.

Doar pentru că suferința emoțională nu poate fi măsurată prin tehnici de laborator, nu înseamnă că ea nu este reală. Dezechilibrele emoționale ne afectează viața de zi cu zi în egală măsură ca cele fizice.

„Dacă îi spun psihoterapeutului ce simt, o să mă judece”.

Frica de a te expune și de a fi judecat este unul dintre motivele frecvente pentru care oamenii evită psihoterapia. Empatia, toleranța, dar și capacitatea de a privi obiectiv situația unui client sunt abilități pe care psihoterapeutul le dobândește pe parcursul formării sale.

„Dacă îmi arăt sentimentele, devin vulnerabil”.

Un alt motiv pentru care românii nu merg la psihoterapeut este tendința de a-și reprima trăirile emoționale, explică psihoterapeutul Diana Miron. „Toate problemele se ascund într-un dulap, se închide ușa și se încuie camera cu cheia. Nu există încă această educație în a vedea sănătatea emoțională ca pe o parte a sănătății individului. De multe ori, oamenii nici nu știu că problemele cu care se confruntă sunt, de fapt, rezolvabile”, potrivit specialistului.

Starea de bine la muncă este marcată de incertitudine

O sursă în plus de presiune asupra echilibrului emoțional al românilor o reprezintă locul de muncă. Potrivit studiului care a evaluat starea de bine a românilor, aproape jumătate (48%) dintre ei se simt încărcați excesiv cu munca, iar 38% susțin că se simt epuizați din cauza ei (burnout).

Oboseala, iritabilitatea, incapacitatea de a se relaxa acasă și timpul redus petrecut cu familia sunt alte nemulțumiri resimțite de o bună parte dintre angajați. Dar cea mai mare dintre ele este, fără dubiu, sentimentul de incertitudine cu privire la locul de muncă. Doar un român din trei simte că are un serviciu stabil, stare amplificată probabil de contextul actual: amenințările de securitate și iminența unei crize economice.

Foarte puține companii din România sunt preocupate de bunăstarea emoțională a angajaților, după cum arată un studiu realizat în septembrie 2022 de Unlock Research în 100 de companii din toate domeniile de activitate. Cei mai mulți angajatori alocă bugete pentru acțiuni sau inițiative care au ca scop retenția angajaților și atragerea de noi talente. Numai 6% fac o prioritate din sănătatea mintală a acestora.

Ședințe nelimitate de psihoterapie pentru angajați

În general, beneficiile oferite de companii sunt legate de sănătatea fizică a angajaților, și mai puțin de starea emoțională. Cu toate acestea, există o preocupare în creștere pentru acest aspect, mai ales din partea companiilor mari, cu peste 200 de angajați.

De ce este nevoie de mai multă preocupare în această direcție? Pentru că o companie sănătoasă este o companie în care angajații sunt sănătoși fizic, dar și emoțional, ne-a explicat Florentina Greger, Chief Talent Experience Officer al companiei Zitec, specializată în dezvoltarea de soluţii şi servicii de transformare digitală și unul dintre puținii angajatori din România care au luat măsuri pentru a se îngriji de sănătatea emoțională a salariaților săi.

La mai puțin de un an de la debutul pandemiei, compania românească a pus la dispoziția tuturor salariaților ședințe individuale de psihoterapie, gratuite, pentru o perioadă de 3 luni. Inițiativa a pornit în primele luni din 2021 ca un proiect-pilot, împreună cu terapeuții Clinicii Oana Nicolau, din București.

„Incertitudinile și instabilitatea din pandemie ne-au luat pe toți pe nepregătite și ne-au afectat emoțional. Oamenii din echipă erau foarte îngrijorați cu privire la tot ce se întâmplă, iar uneori, erau poate mai lipsiți de energie, mai apatici și fără entuziasm. Anxietatea de atunci nu s-a reflectat în performanțele muncii angajaților și nu a afectat rezultatele de business, dar am anticipat riscurile. Era clar că nevoia de suport specializat a crescut și ni s-a părut important ca oamenii să-l primească dacă au nevoie, astfel încât să-și poată gestiona mai bine trăirile și emoțiile”, povestește Florentina Greger.

„Psihoterapia ne-a ajutat să ne gestionăm anxietatea”

Proiectul-pilot al companiei s-a bucurat de interes din partea angajaților, astfel că facilitatea a devenit permanentă, pe lângă abonamentul medical obișnuit. De atunci, 13% dintre ei au accesat serviciile de psihoterapie. Numărul de ședințe este nelimitat și salariații pot merge la psiholog ori de câte ori au nevoie. În plus, pot alege și ședințe de coaching, care ajută dezvoltarea personală.

„Am încurajat constant echipa să acceseze serviciile de psihoterapie. Așa cum avem grijă de sănătatea fizică, ar trebui să avem și de cea emoțională. Pentru echipa noastră, este un lucru firesc să vorbim despre faptul că mergem la terapeut și despre cum ne-a ajutat. Poate fi vorba despre stări de anxietate sau despre momente în care poate ne simțim copleșiți”, mai spune Florentina Greger.

Ședințele de terapie nu au fost singurele inițiative ale companiei pentru suportul emoțional al angajaților. Începând din 2021, angajații au fost invitați să participe la o serie de workshopuri și întâlniri lunare online facilitate de psihoterapeuți pe diverse subiecte: care este diferența dintre tristețe și anxietate sau dintre anxietate și depresie, ce este burnoutul, tulburările de somn și alte probleme de sănătate emoțională.

„Înainte de pandemie, am avut și teme legate de nutriție, postura la birou sau educație financiară, dar anul acesta am fost mai preocupați de sănătatea emoțională, pentru că anxietatea acumulată în pandemie a fost amplificată de războiul din Ucraina. Atunci când a izbucnit, ne-am mobilizat foarte repede și am organizat un workshop în care un psihoterapeut ne-a învățat cum să ne raportăm la această nouă problemă și cum să rămânem echilibrați emoțional. A fost de mare interes, fiindcă eram cu toții panicați. Ne-a ajutat să vorbim despre asta, să ne ascultăm unii pe alții și să conștientizăm că nu eram singurii îngrijorați”, povestește Florentina Greger.

„Performanța se obține doar dacă suntem bine noi cu noi”

Ce avantaje au angajatorii de pe urma unor astfel de servicii oferite salariaților? Investiția în starea lor de bine nu poate fi cuantificată în cifre, dar un mediu sănătos de lucru ar trebui să fie o prioritate pentru orice angajator, mai spune reprezentantul Zitec.

„Nu ne-am propus să vedem ce obținem dacă vom investi în abonamente de psihoterapie, dar cred că a fost important că am prevenit anumite lucruri care se puteau întâmpla. Cred că ar trebui să ne întrebăm mai degrabă ce se întâmplă dacă nu investești în astfel de servicii. Care este impactul? Abordarea aceasta preventivă cred că este foarte importantă”, este de părere Florentina Greger.

Angajații echilibrați emoțional sunt, cu siguranță, mai dedicați muncii lor, potrivit psihoterapeutului Diana Miron:

„Fără îndoială că bunăstarea emoțională atrage după sine o implicare mai mare la locul de muncă. De asemenea, un angajat echilibrat emoțional știe să facă mai bine departajarea între muncă și timp liber, muncă și familie. El este mai bine ‘compartimentat mental’”, spune specialistul.

Companiile care au inclus psihoterapia în pachetele de sănătate oferite salariaților fie au constatat anterior, prin măsurători, o scădere a performanței profesionale a angajaților și a rezultatelor de afaceri, fie vor să prevină o astfel de problemă. „De obicei, aceia care au o astfel de viziune cunosc și cred foarte mult în beneficiile psihoterapiei”, mai spune Diana Miron.

„Dacă suntem bine noi cu noi, putem obține și performanță, și profitabilitate, și creșteri de business. Performanța se obține doar dacă suntem bine noi cu noi. Separarea problemelor de serviciu de cele din viața personală este doar un mit. Ele sunt ca într-o simbioză. În niciun caz nu le poți separa, iar mersul la psiholog ar trebui să devină o normalitate în România”, conchide Florentina Greger.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc