În mintea întunecată de la Kremlin

Va folosi Putin opțiunea nucleară? Ce forțe strategice are Rusia și cât de mare e alerta

Computer Hope Guy
Proteste la adresa lui Vladimir Putin și a războiului său au loc în toată lumea. Acesta este de la Napoli, Italia. Foto: Profimedia.

Cu planul de invazie rapidă dat peste cap de rezistența consolidată a armatei ucrainene și cu Vestul mai unit ca niciodată în fața agresiunilor sale, Vladimir Putin a scos pe masă ceea ce nu se cuvine, de 75 de ani încoace, în niciun război: opțiunea nucleară. Dacă UE, SUA și NATO au detonat lovituri economice și opțiuni militare care în istoria diplomației față de Rusia echivalează cu niște bombe, liderul încolțit de la Kremlin a răspuns într-un stil care nu ar mai trebui să uimească pe nimeni: cu o amenințare și mai mare.

Cât de serios este, însă, Vladimir Putin, și ce înseamnă de fapt ordinul său, adresat duminică ministrului Apărării Serghei Șoigu și comandantului armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, de a pune forțele strategice de descurajare ale Rusiei într-un grad ridicat de alertă?

Formularea ambiguă a lui Putin i-a lăsat pe oficialii și analiștii din Occident, dar și din Rusia, scărpinându-se nedumeriți în cap. Probabil, acesta a fost și unul din scopurile lui Putin: să semene teamă și nesiguranță. Ce a ordonat de fapt Putin, atunci când a dispus ca forțele rusești de descurajare, adică cele care sunt înarmate cu focoase nucleare, să fie puse în „regim special de mobilizare de luptă”?

Răspunsul lămuritor a venit abia a doua zi, de la Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării. El a spus că a pus în aplicare ordinul „comandantului” Putin și că „echipele de alertă ale posturilor de comandă ale Forțelor de Rachete Strategice, ale flotelor de Nord și Pacific și comanda militară a aviației de rază lungă au fost comutate la alertă ridicată (enhanced) de luptă”.

Forțele nucleare ale Rusiei au patru niveluri de alertă, a explicat analistul britanic Mark Galeotti, expert în politici de securitate ale Rusiei: constant (cel mai jos nivel), ridicat (enhanced), pericol (danger) și complet (full). Astfel, practic Putin a ridicat nivelul de alertă al acestor forțe de la cel mai scăzut nivel posibil, la următorul.

Măsura lui Putin înseamnă că sistemul de comandă și control din Rusia poate acum transmite ordine de lansare către armamentele nucleare din dotare. Până acum, nu exista posibilitatea fizică pentru lansarea nici măcar a unui ordin legat de arme nucleare. Acum, teoretic, ea există.

„După câte înțeleg eu că funcționează sistemul, în timp de pace nu se poate fizic transmite un ordin de lansare, ca și cum circuitele ar fi deconectate”, a explicat analistul Pavel Podvig, expert în dezarmare nucleară la ONU și a cărui cercetare se concentrează chiar pe forțele nucleare ale Rusiei. Ordinul lui Putin presupune practic realizarea acestor conexiuni prin care ordinele pot fi transmise.

„Asta nu înseamnă foarte mult. Ce înseamnă este că, în condiții de pace, la nivelul ‘constant’, autoritatea națională de comandă nu poate transmite un ordin de lansare. (…) Pentru a nu permite o lansare accidentală. Când se ajunge la nivelul ‘ridicat’, acea conexiune este permisă. Teoretic, comanda de lansare poate fi dată. Totuși, e o mare diferență față de nivelul în care ajungi să distribui date pentru țintire și așa mai departe. Deci, nu e ceva lipsit de importanță, dar cred că sensul este mai ales de a atrage atenția”, a explicat Mark Galeotti.

Forțele Strategice de Descurajare. Ce are Putin la dispoziție dacă „apasă butonul”

Este asta puțin lucru? Cu siguranță nu, mai ales în condițiile în care Putin a declanșat un război la scară largă în Ucraina, care riscă în orice moment să se reverse peste granițe, pe teritoriul NATO, ceea ce ar duce la un conflict de o magnitudine extinsă.

Rusia deține cel mai mare arsenal de focoase nucleare dintre toate puterile nucleare din lume. La începutul anului 2021, nouă state – SUA, Rusia, UK, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord aveau circa 13.080 focoase nucleare, din care doar 3.825 erau dislocate ca forțe operaționale, conform estimărilor institutului suedez SIPRI, care monitorizează nivelul înarmării globale. Dintre aceste arme nucleare, doar 2.000 erau menținute într-o stare de alertă operațională ridicată.

An de an, nivelul focoaselor nucleare la nivel mondial scade, grație acordurilor dintre SUA și Rusia privind distrugerea treptată a unor focoase vechi. Totuși, atât Rusia, cât și SUA își modernizează cât pot arsenalul nuclear, îmbogățindu-l an de an cu armamente noi, arată SIPRI.

Rusia are concentrate armele nucleare în cadrul așa-numitelor Forțe Strategice de Descurajare. Cele pe care Putin tocmai le-a pus într-un grad „ridicat” de alertă, în contextul războiului cu Ucraina. Iată din ce sunt compuse aceste forțe, după estimările pe 2021 ale IISS, institut britanic care realizează anual monitorizarea detaliată a forțelor militare ale lumii, și estimările pe 2022 ale revistei americane Bulletin of the Atomic Scientists, editată de FAS.

 

La ele se mai adaugă forțe non-strategice, care fie nu au rază lungă de acțiune, fie nu poartă încărcătură nucleară, dar pot fi înarmate nuclear. Bulletin of the American Scientists estimează că, pentru aceste forțe, mai sunt disponibile încă circa 1.912 focoase nucleare, care sunt în depozite sau neoperaționalizate pentru luptă.

De asemenea, Rusia mai are la dispoziție forțele defensive din cadrul forțelor strategice de descurajare, dar și restul armatei. Panorama a publicat o radiografie detaliată a forțelor armate ale Rusiei, în comparație cu ale celor nouă state de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv România.

Din forțele strategice alertate de Putin face parte și rețeaua de stații radar a Rusiei, care supraveghează întreg teritoriul țării și vecinătatea.

Cât de „nebun” e Putin să lanseze nucleara? Suficient. Trei argumente contra, supuse la test

După ce cele mai negre scenarii privind evoluția conflictului dintre Rusia și Ucraina au devenit realitate, Putin mergând pe varianta maximală, cea mai distructivă, a invaziei la scară largă a țării, cu scopul de a-i forța marile orașe să se predea și pe președintele Zelenski să fugă de la conducere, e greu să mai spui prea apăsat ce e dispus și ce nu să facă Putin. Ar fi în stare totuși să încalce un tabu care rezistă în picioare, în fața oricăror războaie și agresiuni teritoriale, de peste 75 de ani, după cel de-al Doilea Război Mondial? Ar merge atât de departe încât să folosească armament nuclear în Ucraina?

Treaba cu Putin este că, dacă are un instrument, vrea să îl folosească. De ce să-l mai aibă, dacă nu poate?”, spune Fiona Hill, una dintre cele mai calificate experte americane în evoluția recentă a lui Putin și a Rusiei, într-un interviu pentru Politico.

„Dacă cineva crede că Putin nu ar folosi ceva ce are, care este neobișnuit și crud, să se mai gândească. De câte ori te gândești „nu, n-are cum s-o facă”, ei bine, da, ar face-o. Și el vrea ca noi să știm asta, desigur”. - Fiona Hill

Francesca Giovannini, expertă în securitate care lucrează în centre ce cercetare la Harvard și Stanford, scrie că această măsură este plauzibilă, dar nu și probabilă din partea lui Putin, pentru că folosirea armelor nucleare are valoarea unui mesaj care este fără echivoc. Nu mai e loc de negocieri și presupuneri. „Folosirea uneia sau mai multor arme nucleare tactice ar fi o tentativă peste care nu se poate trece, de a rupe unitatea Vestului și de a testa decizia țărilor NATO. Ar da semnalul că are toată voința să facă orice pentru a-și atinge scopurile politice și strategice”.

Desigur, de la Bruxelles până la Washington, liderii occidentali au condamnat gestul lui Putin de a arăta voalat cartea arsenalului nuclear. L-au calificat drept o retorică extrem de periculoasă și l-au numit ceea ce este: o metodă de a crea teroare și panică. Președintele american Joe Biden a spus că nu se teme de un război nuclear. Este însă doar atât?

„Costurile pe care Putin deja a acceptat să le plătească pentru invazia sa din Ucraina sunt astronomice. E foarte puțin probabil că se va mulțumi cu o jumătate de victorie. Pentru ca aceste costuri ale invaziei să merite, Putin are nevoie de o victorie decisivă. O decizie a lui Putin de a folosi arme nucleare tactice nu mai pare, poate, așa de neplauzibilă”, consideră Francesca Giovannini.

Experta aduce trei argumente pentru care probabilitatea ca Putin să recurgă la armament nuclear în Ucraina este redusă:

  • „Rusia are un interes puternic să nu distrugă Ucraina, pentru că Putin vrea să o ocupe”.
  • „chiar dacă Putin este un golan, nu este un golan îndeajuns de nebun încât să spargă tabu-ul împotriva folosirii armelor nucleare în război, un tabu care rezistă de 75 de ani”.
  • există multe alte opțiuni pe care rușii le pot aplica pentru a învinge Ucraina”.

Tot Giovannini își pune însă la test aceste argumente și constată că nimic nu e sigur, iar Putin are antecedente care nu țin cont de nimic. Pe de altă parte, mai are și multe alte opțiuni la îndemână, până să ajungă la soluția nucleară.

Primul argument demontat: „Chiar dacă era adevărat, în prima fază a conflictului, că rușii au luat măsuri să reducă costurile civile și distrugerea infrastructurii, în ultimele 24 de ore, tactica rusă arată o schimbare clară. Țintirea clădirilor rezidențiale, a conductelor de gaz, a centralelor energetice arată cât de mult resimt rușii presiunea timpului și frica de rezistența ucraineană, care se consolidează. Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât rușii vor fi nevoiți să escaladeze, pentru a înfrânge ‘determinarea’ ucrainenilor. Până la urmă, dorința de a avea o victorie decisivă, indiferent de ce se întâmplă, s-ar putea să conteze mai mult pentru Putin decât protejarea infrastructurii. Iar dacă scopul lui Putin este să facă din Ucraina o zonă-tampon între Rusia și Vest, limitarea pagubelor pe teritoriul ucrainean s-ar putea să conteze prea puțin în mintea lui”.

Al doilea argument demontat: „Cât de nebun trebuie să fie Putin să spargă așa-numitul ‘tabu nuclear’? Mi se pare că a fost dispus să spargă tabu-ul suveranității naționale de mai multe ori. Nu cred că frica de a rupe un precedent (real sau imaginar) este ceva ce l-ar reține”.

Al treilea argument al Francescăi Giovannini pare să reziste cel mai bine: „Știm că rușii au o mulțime de opțiuni strategice convenționale și non-nucleare. Nu și-au lansat pe deplin capabilitățile cibernetice. Sunt trimise mai multe tancuri. Folosirea mai multor drone și altor echipamente „exotice” ar putea fi planificată. Rusia are suficientă putere de foc pentru a distruge orașele ucrainene, fără să recurgă la arme nucleare”.

Antecedentele „nucleare” ale lui Putin

Privind în istoria apropiată, nu e prima oară când Putin face malefic cu ochiul către imensul arsenal nuclear rusesc. Nu sunt mulți oameni care pot avea o perspectivă istorică mai bună în relațiile SUA cu Putin decât Fiona Hill, fostă consilieră și analistă de securitate în administrațiile Obama și Trump, cu un doctorat în istorie la Harvard și care a participat în 2008, la summitul NATO de la București, adică exact acolo de unde a început oficial flirtul Ucrainei cu NATO.

Hill povestește cum Putin a încercat în trecut să-l avertizeze pe fostul președinte Donald Trump că e dispus să arunce în luptă totul și că opțiunea nucleară e pe masă. „Dar nu cred că Trump a înțeles ce îi spunea. Într-una din ultimele întâlniri dintre Putin și Trump, când eram eu acolo, Putin arăta că ‘hei, știi, Donald, noi avem aceste rachete hipersonice’. Iar Trump spunea ‘păi, le vom avea și noi’. Putin spunea, ‘păi da, le veți avea până la urmă, dar noi le-am avut primii’. A existat o răutate în acest schimb de replici. Putin ne atrăgea atenția că, dacă lucrurile se precipită într-un mediu confruntațional, opțiunea nucleară va fi pe masă”.

Experta în politica de securitate a Rusiei amintește că, „în anumite privințe, el a folosit deja arma nucleară”. Putin a făcut deja ceea ce era de neînchipuit, folosind un arsenal nuclear hiper-localizat, la nivel micro: otrăvirea adversarilor cu Noviciok, pe teritoriul altor state. Substanțele radioactive din acest agent neurotoxic dezvoltat de serviciile secrete rusești s-a răspândit dincolo de țintele sale directe, ba chiar au ucis oameni nevinovați.

„Agenții ruși l-au otrăvit pe Alexander Litvinenko cu poloniu radioactiv și l-au transformat într-o bombă umană murdară, iar poloniul a fost răspândit în Londra, în toate locurile în care a mers bietul om. A avut o moarte oribilă. Rușii au folosit deja Noviciok, agent neurotoxic la nivel de armă. L-au folosit posibil de mai multe ori, dar cu siguranță de două ori. O dată în Salisbury, în Anglia, unde a fost mânjit pe mânerul ușii lui Serghei Skripal și a fiicei lui Yulia, care nu a murit; dar agentul neurotoxic a contaminat orașul Salisbury și oricine a intrat în contact cu el s-a îmbolnăvit. Noviciok l-a ucis pe cetățeanul britanic Dawn Sturgess, pentru că asasinii l-au depozitat într-o sticlă de parfum care a fost aruncată într-o cutie de donații, unde a fost găsită de Sturgess și prietenul ei. În acea sticlă era suficient agent neurotoxic pentru a ucide câteva mii de oameni. A doua oară a fost în chiloții lui Alexander Navalnîi”, povestește Fiona Hill.

În fața agresiunilor și amenințărilor tot mai distructive ale lui Vladimir Putin, este normal ca omenirea să fie intimidată și speriată. „Exact asta vrea el să fim”, spune Fiona Hill. Însă în fața lui Putin nu trebuie să cedezi, ci să cauți soluții: „Trebuie să ne pregătim pentru acele posibilități și să vedem ce vom face pentru a le evita”.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Luca Popescu

    S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 16 ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul sau Europa Liberă, dar și la emisiunea de investigații a televiziunii Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc