TOPUL ȚĂRILOR DIN CARE IMPORTĂM FORȚĂ DE MUNCĂ

De ce va ajunge numărul de muncitori străini în România la un record în 2022

Computer Hope Guy
Sursă foto: Inquam Photos/ Alexandru Bușcă

Criza forței de muncă din ultimii ani i-a făcut pe angajatorii români să-și îndrepte atenția spre muncitori străini, veniți din afara UE. Principalul motiv pentru care îi preferă, uneori chiar în detrimentul muncitorilor români, e seriozitatea. Panorama a compilat harta țărilor din care vin muncitori în România, precum și topul județelor care-i găzduiesc în prezent.

Erik Kovacs, managerul unui cunoscut restaurant din centrul Brașovului, lucrează de mai bine de trei ani cu muncitori aduși de la mare depărtare de România. Inițial s-a uitat spre Republica Moldova și a apelat la serviciile muncitorilor moldoveni, care au fost doar sezonieri. Și-a dat seama atunci că munca în restaurantul pe care îl administra era doar un hop în drumul lor spre Spania, unde își doreau să se stabilească.

Aflat în criză de personal și dezamăgit că românii cu care intra în contact nu își doreau cu adevărat să lucreze în domeniul HORECA, Kovacs a ajuns la concluzia că e nevoie de o nouă strategie de abordare a resurselor umane: nu s-a mai oprit la români, nici la moldoveni, ci a ales să angajeze muncitori venezueleni, sri lankezi sau panamezi. Și nu doar că a fost foarte mulțumit de alegerile făcute, dar, începând cu 2019, mare parte din personalul cu care lucrează provine din țări exotice.

Sursă date: Inspectoratul General pentru Imigrări/ Design: Edit Gyenge – Egas Consulting & Strategy

În prezent, are în subordine 17 muncitori străini și a făcut deja demersurile necesare pentru a aduce alți șapte, din Sri Lanka. Nu exclude nici colaborarea cu cetățeni ucraineni, mai ales în contextul în care războiul din Ucraina îi determină pe refugiați să rămână în România.

Managerul restaurantului Brasserie Luther susține că nu e un caz singular și că majoritatea angajatorilor din domeniul HORECA din Brașov funcționează cu muncitori străini. Iar cei care nu au apelat la serviciile unor muncitori din țări terțe UE intenționează să o facă.

Cum s-a ajuns aici?

„Criza acută de personal din HORECA ne-a împins să facem asta”, povestește Erik Kovacs pentru Panorama.

Ce faci când nu găsești oameni serioși

„Cu muncitorii români am avut mereu o problemă legată de personal, care s-a adâncit în ultimii ani. Veneau la interviu, agream ceva, le făceam contract și când trebuiau să se prezinte la muncă nu mai veneau. Aici este problema. Nu e vorba nicidecum de lipsă de competențe. Pur și simplu, nu se mai găseau oameni serioși, pe care să ne putem baza și atunci am ales calea asta (angajarea unor muncitori străini, n.red.), ca să avem stabilitate”, explică Kovacs.

Omul de afaceri spune că pandemia nu i-a făcut pe românii fără loc de muncă din Brașov să-și dorească să lucreze în HORECA. Dimpotrivă, arată managerul. Perspective erau, punctează el, doar că doritorii erau greu de găsit. Acum, are bucătar spaniol, dar înainte a avut un bucătar șef din Venezuela. Românii pe care a încercat să-i angajeze i-au dat mai multe bătăi de cap, își amintește șeful de restaurant.

„Spre exemplu, sunt dispus să îi dau unui bucătar un salariu de 1.000 de euro pe lună, îi fac training, îl integrez în echipă și ulterior pleacă pentru 50 de lei în plus oferiți de un alt restaurant. Cu străinii nu întâmpin această problemă. Nu facem diferența între oameni, că e srilankez, ucrainean, sau venezuelean”, susține Erik Kovacs.

Străinii sunt dispuși să învețe românește

Din cei 17 angajați străini pe care îi are, o parte interacționează deja cu clienții, în restaurant, ceilalți sunt angajați în bucătărie. Partea bună este că, deși provin din țări exotice, sunt dispuși să învețe limba română. De fapt, cei mai mulți dintre ei știu să întâmpine clienții restaurantului adresându-le câteva vorbe în română.

Menuka este un tânăr de 26 de ani din Sri Lanka și este bucătar la Brasserie Luther din Brașov. A venit în România în urmă cu doar câteva luni, dar îi place foarte mult ce face și este încântat de oamenii cu care a intrat în contact până acum. Lunar, o parte din banii pe care îi câștigă îi trimite mai departe familiei, care a rămas acasă. Nu este singurul care procedează așa.

De regulă, cei mai mulți muncitori străini care vin să lucreze în România nu își aduc aici și familia. Preferă să stea singuri, să profite de avantajele obținute o dată cu angajarea în România, între care și cazarea, asigurată de către angajator.

„Efortul financiar pe care îl facem pentru a-i angaja este chiar mai mare decât în cazul angajării românilor, deși salariul pe care îl oferim e mai mic. Dacă socotim cazarea, mâncarea și actele, tot pe acolo ajungem. Încheiem contracte pe o perioadă de doi ani cu muncitorii străini pe care îi aducem să lucreze în hotel și în restaurant, dar ele pot fi prelungite. Până acum, însă, niciun contract cu vreun srilankez nu a ajuns la final”, povestește Erik Kovacs.

Managerul subliniază că, din punct de vedere financiar, pentru angajatori nu există niciun fel de avantaj. Dacă, înainte de a se orienta spre muncitori străini, recrutarea dura foarte mult și nu era întotdeauna finalizată cu succes, timpul care se scurge din momentul în care un muncitor din afara spațiului european e luat în calcul pentru angajare, până la venirea lui efectivă pe post, este de maximum două luni.

Faptul că nevoile angajatorilor de la poalele Tâmpei s-au acutizat în ultimii doi ani a făcut ca și procesul birocratic să nu mai fie la fel de laborios. Potrivit lui Erik Kovacs, autoritățile locale implicate în eliberarea de avize necesare șederii și ocupării unui loc de muncă de către străini se mișcă foarte repede.

Și nu e de mirare: Brașovul este pe locul șapte într-un top 10 al județelor care atrag cea mai multă forță de muncă străină. Doar anul trecut au fost eliberate 1.666 de avize de angajare pentru străini la nivelul județului, arată cifre puse la dispoziția Panorama de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

La nivel național, în același an, au fost eliberate 49.962 de avize de angajare, dublu față de 2020.

Avalanșă de muncitori străini în România în 2022

Orientarea angajatorilor spre muncitori străini se vede în statistici încă din 2019. Atunci, IGI a emis, pe întreg parcursul anului, 31.129 de avize de angajare. Asta în condițiile în care în 2016 și 2017 numărul avizelor eliberate nu atingea cifra de 5.000 pe an.

Criza de talente și de forță de muncă a obligat angajatorii să scoată la concurs diverse posturi de muncitori calificați sau necalificați rămase neocupate. Astfel, firmele au avut dreptul să aducă angajați străini pentru a ocupa locurile de muncă considerate a fi neinteresante pentru români.

Dacă în 2021 au fost acordate aproape 50.000 de avize de angajare pentru străini, dintr-un maximum posibil de 50.000, Guvernul a stabilit pentru 2022, la propunerea Ministerului Muncii, un contingent de 100.000 de lucrători străini, o dublare față de 2021.

Autoritățile estimează că, la fel ca și în anii anteriori, Bucureștiul va conduce detașat în privința numărului de muncitori străini și-i va absorbi pe cei mai mulți care se vor orienta spre România.

Sursă date: Inspectoratul General pentru Imigrări/ Design: Edit Gyenge - Egas Consulting & Strategy
„Dacă ne uităm strict după numărul avizelor de muncă, vedem că deficit de forță de muncă a fost și înainte de pandemie. Contingentul a tot crescut și anul acesta am ajuns la un dublu al necesarului de forță de muncă din străinătate. Cererea angajatorilor pentru muncitori străini crește anual și probabil că vom continua așa”, au explicat oficiali din IGI pentru Panorama.

Vin străinii să ne ia locurile de muncă? Nu!

„S-a tot spus că există acest curent, că vin străinii să ne ia locurile de muncă. Nu e deloc așa. Străinii sunt dispuși să facă joburi pe care românii le refuză”, explică Erik Kovacs.

Și chiar așa e. Printre domeniile care par să îi atragă ca un magnet pe muncitorii străini se numără construcțiile și HORECA. Cifrele IGI arată că, în 2021, aproape 10.000 de muncitori străini lucrau în construcții pe teritoriul României, iar 4.300 își desfășurau activitatea în bucătărie, ca ajutor de bucătar sau spălător de vase.

Tocmai în aceste două domenii - construcții și restaurante -, angajatorii din România au declarat în mod repetat locurile de muncă ca fiind vacante.

Potrivit unor cifre oferite de Ministerul Muncii, în perioada ianuarie - august 2021 erau, la nivel național, aproape 270.000 de locuri de muncă vacante. Dintre acestea, 51.000 au fost declarate în mod repetat ca fiind neocupate. Românii au lăsat astfel loc muncitorilor străini, care au suplinit nevoia angajatorilor.

De departe, județul care s-a confruntat cu cele mai mari probleme legate de angajări a fost județul Arad, unde peste 11.000 de locuri de muncă au rămas neocupate.

Dar românii nu fug doar de munca în construcții sau de cea din restaurant, ci și de cea din domeniul confecțiilor. Nici ideea de a fi lucrători comerciali în magazine nu îi atrage prea tare, potrivit unui clasament pus la dispoziția Panorama de Ministerul Muncii.

Și, cu toate că momentan nu sunt așa mulți străini care să întreprindă asemenea activități, nevoia din piață pare că va fi acoperită de aceștia. Mai exact, Inspectoratul General pentru Imigrări estimează că ar putea elibera între 40.000 și 70.000 de avize pentru lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă din țara noastră în 2022.

Exoticii care muncesc în România

Curios de văzut e care vor fi statele care vor da cei mai mulți muncitori străini din România în 2022. Naționalitățile care au ocupat cu predilecție locuri de muncă aici s-au schimbat în ultimii șase ani. Dacă turcii mereu au fost atrași de ideea de a lucra în România, Turcia furnizând anual sute sau chiar mii de lucrători străini, Nepal a fost principala țară care a dat muncitori străini României în 2021 - peste 8.900.

Și cei din Bangladesh văd România ca o țară potrivită pentru a munci, peste 6.100 de persoane beneficiind anul trecut de forme legale de muncă. În urmă cu cinci ani, situația era complet diferită. Atunci, cei mai mulți muncitori străini proveneau din China, Turcina și Filipine, în timp ce în 2018 veneau aici să lucreze în special vietnamezi, turci și nepalezi.

Muncitori străini veniți să lucreze în România/ Sursă foto: Inquam Photos - Alexandru Bușcă

Cum va acoperi Europa deficitul de forță de muncă

Autoritățile nu exclud ca pe viitor contingentul de muncitori străini care vor intra pe piața muncii să crească exponențial, dar afirmă că principalul obiectiv este ca rata de ocupare a populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să fie de 75% la nivelul anului 2027.

Pentru susținerea acestui obiectiv, au elaborat o Strategie Națională pentru Ocuparea Forței de muncă ce prevede, între altele, măsuri de integrare a cetățenilor români care s-au reîntors sau care s-ar reîntoarce în România precum și variante prin care alți cetățeni UE să vină să muncească în România.

Pe de altă parte, un raport făcut de Oficiul Internațional al Migrației (IOM) arată că, pentru a-și putea acoperi deficitul de forță de muncă, Europa e nevoită să se uite spre Africa, unde tinerii se zbat să găsească un job.

O estimare a aceluiași organism internațional este că până în 2050 doar 23% din deficit va fi acoperit cu muncitori străini din Africa, motiv pentru care este nevoie ca țările europene, între care și România, să elaboreze politici publice prin care să atragă masiv forță de muncă din străinătate.

Dacă automatizarea poate fi o soluție pentru acoperirea unor deficite, varianta cea mai bună pentru Europa este acoperirea golurilor din piața muncii cu persoane din țări non-UE, notează și un studiu făcut de Centrul pentru Dezvoltare Globală. Conform documentului citat, Europa va avea cu 95 de milioane de muncitori mai puțin în 2050 față de anul 2015.

La fel ca și România, Germania a stabilit un contingent peste cel obișnuit pentru atragerea de forță de muncă din străinătate în 2022: aproape 500.000. Marea Britanie se confruntă deja cu mari probleme legate de personal, acutizate în contextul Brexit, iar Franța ar putea să se confrunte, la rândul său, cu probleme de retenție în viitorul apropiat.

Nici Japonia nu este departe, acolo există deja și o scădere a productivității, se mai arată în raportul citat.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presă scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc