PANORAMA RĂZBOIULUI

Referendumurile care rup Ucraina, foametea care va veni și cum pierde China, indiferent de soarta războiului lui Putin

Computer Hope Guy
Imagine din Donețk, din 2014, când printr-un referendum nerecunoscut decât de Rusia și separatiștii pro-ruși care preluaseră controlul, s-a autoproclamat „republica”. Foto: Profimedia.

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi vorbim despre cum planurile Kremlinului privind regiunile separatiste din Ucraina au fost date peste cap de înfrângerile de pe front, despre proporțiile în care războiul început de Putin îi va afecta pe oamenii din zonele cele mai sărace ale lumii, dar și despre cum președintele chinez Xi Jinping pierde de pe urma războiului din Ucraina, indiferent cine îl câștigă.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 28 aprilie

„Referendumurile” care rup Ucraina, amânate din cauza înfrângerilor armatei ruse

În jurul datei de 15 mai, în regiunile separatiste Donbas și Luhansk ar putea fi organizate referendumuri prin care acestea să ceară alipirea la Federația Rusă, după ce Moscova le-a recunoscut deja independența, înainte să invadeze Ucraina. O altă zonă care ar urma să își autoproclame independența față de Ucraina ar fi Herson, singurul oraș important cucerit de ruși de la începutul invaziei, potrivit site-ului independent de știri Meduza, care citează mai multe surse guvernamentale rusești.

Jurnaliștii Meduza spun însă că referendumurile din Donețk și Luhansk erau stabilite inițial pentru sfârșitul lunii aprilie și au fost amânate de înfrângerile suferite de armata rusă. Chiar și data de 15 mai pare să fie una optimistă, în contextul contraofensivei ucrainene care a lovit în pozițiile de pe front ale rușilor. În același timp, surse de la Kremlin spun că persoane din cercul interior al lui Putin au obiectat cu privire la anexarea regiunilor separatiste, însă acest lucru reprezintă dorința expresă a președintelui rus.

Totuși, armata rusă nu este în niciun caz la un pas să „elibereze” întreaga suprafață a așa-numitelor Republici Populare Donețk și Luhansk, darămite să aibă controlul asupra întregii regiuni Herson. Asta întrucât contraofensiva ucraineană a reușit să respingă invadatorii de lângă Mikolaiv și să îi ducă până în apropiere de orașul Herson. Frontul de sud al Ucrainei a devenit unul extrem de important, în contextul în care un general rus spunea că un obiectiv ar fi ocuparea întregii părți de sud a Ucrainei, până în Transnistria. Rușii au început, de altfel, să bombardeze anumite puncte strategice, cum ar fi podul de la Zatoka, rută feroviară care face legătura între Odesa și vest, inclusiv România, și au declanșat operațiuni militare false, de provocare, în Transnistria, pentru a crea ideea că Ucraina ar agresa republica separatistă ruptă de Moldova, unde staționează forțe rusești.

Rusia caută acum „politruci”, oameni de încredere care să se ocupe de organizarea referendumurilor și pe care să-i plaseze în organismele de conducere a acestor teritorii, pe care se pregătește să le anexeze. Salariile oferite, scrie Meduza, nu sunt însă îndeajuns pentru a atrage lumea, deși ajung și la 4.000 de dolari pe lună.

Ce alte modificări a mai făcut Vladimir Putin în rândul leadership-ului regiunilor separatiste puteți afla în materialul Meduza.

Foametea care va veni…

Sudul Ucrainei și rutele către România au o importanță deosebită și ca punct de export pentru producția de cereale din Ucraina. Țara vecină, alături de Rusia, reprezintă cam 30% din totalul exporturilor de grâu din lume, iar întreruperea lanțului de aprovizionare dintre cele două țări și restul lumii ar putea avea un efect devastator la mii de kilometri distanță. Rusia va putea să își transporte cerealele, mai ales prin statele aliate, însă Ucraina nu are acest lux.

Oficialii români prezenți zilele acestea la Kiev au precizat că porturile Galați și Constanța au devenit liantul dintre țara vecină și restul lumii. Directorul portului Constanța anunța că nu mai puțin de 80.000 de tone de grâu au ajuns în port, pe cale ferată sau pe Dunăre. Însă infrastructura care leagă România și Ucraina pe cale feroviară este în mare parte abandonată și va necesita timp și resurse până când va fi pusă la punct.

Între timp, oamenii din țările africane care depind de producția de grâu din Ucraina nu își pot permite să aștepte. Încă dinaintea războiului din Ucraina, numărul celor aflați la un pas de foamete extremă era la un nivel record, în special din cauza problemelor apărute pe lanțul de aprovizionare din cauza pandemiei de Covid. Nu mai puțin de 161 de milioane de persoane, din 42 de țări, se aflau în insecuritate alimentară extremă. Printre cele mai afectate țări se numără Yemen, Etiopia, Nigeria, Republica Democrată Congo, Sudan, Sudanul de Sud, Afganistan, Somalia sau Kenya. Rusia și Ucraina reprezintă tocmai pentru aceste țări principalii exportatori de grâu. Pentru Somalia, de exemplu, cele două țări aflate în război sunt responsabile de 90% din necesarul de grâu. Aceeași Somalia a fost lovită în 2011 de o foamete care a dus la dispariția a 250.000 de persoane, amintește profesorul Daniel Maxwell, specialist în securitate alimentară, într-o analiză din The Conversation.

Dacă aceste țări vor pierde exporturile din Ucraina și Rusia, înseamnă că prețul grâului va crește și mai mult, întrucât lanțul de aprovizionare al alternativelor pentru cerealele ucrainene (Australia, SUA, Canada sau Argentina) este unul mult mai mare. Totodată, costurile energetice vor crește prețurile transporturilor, în timp ce războiul din Ucraina vine cu o lovitură și pentru prețul îngrășămintelor chimice.

Așadar, semnele arată că, după populația Ucrainei, cel mai mult vor avea de suferit de pe urma invaziei rusești populațiile din Africa și Orientul Mijlociu, acolo unde foametea ar putea să atingă cote record.

O analiză aprofundată cu privire la efectele pe care le va avea războiul din Ucraina asupra țărilor amenințate din punct de vedere al siguranței alimentare puteți citi în The Conversation.

O navă care încarcă grâu în portul din Odesa, în vara lui 2021
O navă care încarcă grâu în portul din Odesa, în vara lui 2021 / Foto: Shutterstock

Războiul pe care Xi Jinping îl pierde, indiferent cine îl câștigă

Invazia Ucrainei a dat peste cap toate calculele lui Xi Jinping, arată o analiză din Foreign Policy. Liderul de la Beijing și-ar fi dorit ca el să fie fața revizionismului și al duelului cu America, dar războiul început de Putin l-a scos de la masa „băieților mari” pe liderul chinez. Astfel, deciziile cu privire la războiul din Ucraina se iau fie la Bruxelles sau Washington, fie la Moscova, iar Xi a ajuns în cel mai bun caz un spectator.

Relația sa cu Vladimir Putin îl pune în situația ingrată de a fi de acord cu liderul de la Kremlin, fără să poată să se opună practicilor acestuia, oricât de mult nu ar fi de acord cu ele. Acest lucru i-a atras inclusiv critici din interiorul partidului, cu scrisori deschise și petiții care susțin că China nu poate fi legată de Putin și trebuie tăiată legătura cât mai repede cu acesta, mai ales în contextul în care ar putea să piardă puterea.

Războiul din Ucraina reprezintă și o problemă de ordin geopolitic pentru liderul chinez. Acesta nu se poate alinia împotriva lui Putin, întrucât ar însemna că intră în contradicție cu principiile sale, dar ar fi văzut și ca o capitulare în fața puterilor occidentale. Totodată, o susținere masivă pentru Putin ar fi de neimaginat, mai ales în contextul în care economia Chinei este slăbită după doi ani de pandemie, iar orice sancțiuni occidentale ar lovi și mai tare industria din China.

Asta îl lasă pe Xi Jinping doar cu o singură opțiune: să joace pe teren neutru, știind clar că Beijingul nu are nici mijloacele, nici puterea politică pentru a influența un rezultat final în acest război. Iar acest lucru ar însemna ca, în loc să își proiecteze forța ca o mare putere globală, China să rămână la statutul de putere regională, contrar întregii narațiuni din ultimele decenii a Beijingului.

Orice rezultat ar avea războiul din Ucraina, fie că va câștiga Ucraina cu sprijinul Occidentului, fie că va câștiga Rusia, liderul partidului comunist chinez va fi unul dintre cei înfrânți.

Mai multe despre cum trăiește Xi Jinping invazia rusească din Ucraina puteți citi într-o analiză aprofundată a celor de la Foreign Policy


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc