Primele cifre

Refugiați | Ucrainenii goniți de război fac escală în România, pe drumul spre Vest

Computer Hope Guy
Ucrainenii care trec granița în România prin vama Siret, în apropiere de Siret, în Suceava / foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Calmi și optimiști cu încăpățânare, chiar sfidători în fața pericolului rusesc, ucrainenii au stat pe loc până în ultimul moment. Abia după ce au început să sune sirenele și situația de securitate s-a deteriorat rapid în Ucraina, pe fondul invaziei armatei ruse, am văzut imagini cu familii, predominant femei și copii, plecând în toate direcțiile, în speranța că locul în care vor ajunge va fi sigur.

Cel puțin 120.000 de ucraineni au trecut granița în țările vecine în primele două zile de război, potrivit celor mai recente date ale Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR). Situația e dinamică, iar cifrele se schimbă constant.

În România au intrat 19.000 de cetățeni ucraineni de la începerea acestei crize, potrivit premierului Nicolae Ciucă, prezent vineri seară în Vama Siret, punctul de trecere a frontierei cu cel mai mare influx. Sâmbătă dimineață, Vama Siret era blocată din cauza fluxului mare de sosiri.

Cei mai mulți ucraineni au ajuns până acum în Polonia – cifrele pentru vineri vorbeau despre cel puțin 30.000 de persoane. Sâmbătă, guvernul polonez spunea că au venit 100.000 de ucraineni, ceea ce înseamnă că estimarea ONU privind numărul celor care au fugit în țările vecine e deja mult mai mare.

În Republica Moldova, în primele 48 de ore de război, ajunseseră 17.500 de oameni din țara vecină.

Bărbații între 18 și 60 de ani nu pot părăsi Ucraina.

În funcție de cum evoluează situația în următoarele zile, mai ales în lupta pentru capitala Kiev și portul important de la Mariupol, două ținte majore pentru ofensiva rusă, criza umanitară ar putea fi mult mai gravă. UNHCR estimează că putem vedea și 4 milioane de refugiați ucraineni. Populația Ucrainei e de aproximativ 43 de milioane de locuitori.

În fața acestor scenarii dramatice din punct de vedere umanitar, Uniunea Europeană promite, prin vocea Germaniei, că toți ucrainenii care-și vor părăsi țara din cauza invaziei vor fi primiți.

Bruxelles-ul a anunțat că va sprijini financiar țările învecinate cu Ucraina, în situația unui val de refugiați ucraineni.

România ar putea fi ocolită de valul de refugiați

Deși autoritățile române se declară pregătite să gestioneze valul de refugiați din Ucraina, România va fi, cel mai probabil, doar țară de tranzit, cu toate că susține că poate primi și 500.000 de persoane.

O parte semnificativă dintre cetățenii ucraineni care au trecut granița din Ucraina în România au și plecat deja spre Vest: 8.000 din cei 19.000 care au intrat în România în primele 48 de ore de război. Deocamdată, solicitările de azil sunt extrem de puține: 40 de la începerea conflictului, conform Ministerului de Interne.

Ucrainenii, în special cei cu resurse, cunoștințe și rude în străinătate aleg să fugă de război în țări ca Polonia, Cehia sau chiar Germania. Printre motive e că sunt state care au experiență mult mai bogată în gestionarea fluxurilor de acest tip, dar și sisteme instituționale mai bine puse la punct decât cele ale României, explică specialiștii consultați de Panorama în încercarea de a înțelege cât suntem de pregătiți să gestionăm o eventuală criză a refugiaților. Contează în toată această ecuație și faptul că România nu este o destinație de migrație.

Totuși, chiar dacă fluxurile de cetățeni ucraineni care ajung la punctele de frontieră ale României nu par să pună vreun fel probleme autorităților române, situația se poate schimba în orice moment, explică pentru Panorama Remus Gabriel Anghel, sociolog specializat în fenomenul migrației.

„Într-un conflict de genul acesta, nu poți să știi care va fi valul de refugiați, când vine și cum vine. Nu știm care este dimensiunea fenomenului. Din Kiev clar s-a plecat, toată lumea a văzut cozile de mașini. Însă, cea mai mare parte a acestor refugiați va pleca spre Polonia și, ulterior, spre Germania, dat fiind faptul că ucrainenii au libertate de circulație în Europa de câțiva ani buni. Este de văzut cum avansează războiul. Dacă lucrurile degenerează și Kievul capitulează în 24 de ore, probabil că vom avea val de refugiați, e greu de prezis”, spune sociologul Remus Gabriel Anghel.

Primii care pleacă în situații de conflict sunt, mereu și peste tot, cei înstăriți. „Și în valul de refugiați din Siria s-a întâmplat la fel”, amintește specialistul. Cei care au părăsit țara primii au fost cei cu resurse. Iar resursele nu înseamnă în aceste cazuri doar banii, ci și cunoștințele pe care o familie le are, accesul la informații sau rudele aflate în străinătate. În final, cei care dispun de toate acestea se îndreaptă cu predilecție nu spre state precum România, ci spre țări mai bine pregătite să gestioneze situația refugiaților.

Ucraineni ajunși la granița cu România, pe la punctul vamal Siret/ Sursă foto: Inquam Photos – Casian Mitu; Cătălin Urdoi; Alex Nicodim

Unde vor să ajungă ucrainenii care fug de război

Polonia și Cehia sunt două țări care vor deveni, cu siguranță, destinații favorite pentru refugiații din Ucraina. Dintr-un motiv simplu: de câțiva ani buni, ucrainenii merg la muncă sezonieră în aceste state. Economia Poloniei, spre exemplu, e alta decât cea a României, țară în care un solicitant de azil primește 16 lei pe zi pentru hrană și apă. Prin urmare, ucrainenii care vor rămâne în România vor fi, probabil, cei cu mai puține resurse.

„Dacă va fi o luptă îndârjită, putem să ne așteptăm ca la noi să vină cei mai vulnerabili. Deși în fața violenței toți suntem vulnerabili”, spune Remus Gabriel Anghel.

„România nu e cea mai bogată țară din sstul Europei ca să le ofere ceva. Dacă vorbim de un val de 2.000 de refugiați, suntem cu siguranță pregătiți. Dacă vorbim de 50.000 de oameni sau de 100.000 de oameni, clar nu suntem pregătiți”, a explicat Remus Gabriel Anghel, care amintește că valul de refugiați sirian a însemnat peste un milion de persoane care au trecut prin Ungaria. Și acum, guvernul lui Viktor Orban se așteaptă la un val de până la 600.000 de refugiați ucraineni.

Faptul că România nu a fost implicată mai deloc în criza siriană (când nici alte țări din regiune, precum Ungaria, nu au fost tocmai primitoare) poate cântări acum în luarea unei decizii de către ucraineni.

„Noi nu am făcut nimic pentru sirieni. Asta în condițiile în care în Austria erau tabere de corturi, puse la punct, în Germania la fel. Exact opus a ceea ce cred românii, că nemții sunt reci și nu sunt primitori. Dimpotrivă. Intuiția mea e că refugiații ucraineni vor merge în Vest pentru că țările de acolo au instituționalizarea primirii refugiaților mult mai bine pusă la punct”, a punctat Remus Gabriel Anghel.

În general, cele mai mari valuri de refugiați în lumea în care trăim sunt în țările riverane. „Mulți refugiați din Siria au rămas în Iordania, în Turcia. Contextul european e următorul: Europa e mică”, mai arată sociologul.

Cât de pregătiți suntem să gestionăm un val de refugiați

Din perspectiva dotărilor, România dispune de 39 de tabere de sinistrați răspândite în toată țara, care au fost cumpărate în ultimii ani din fonduri europene. Acestea sunt destinate cazării și pot fi folosite inclusiv în eventualitatea în care țara se va confrunta cu un val masiv de refugiați. Ordinul ca acestea să fie asamblate întârzie să apară, dar oficialii pun lipsa de reacție pe seama numărului mic de ucraineni care cer sprijin statului român.

„Capacitatea unei tabere este de 201 persoane, ea fiind prevăzută cu toate facilitățile necesare pentru cazare și hrănire”, arată pentru Panorama Adrian Marin, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Partea bună, spune oficialul, este că, în funcție de nevoile din teren și de fluxul de refugiați, o astfel de tabără poate fi dislocată.

Concret, taberele vor fi amplasate în zonele apropiate de frontieră, deși ele sunt distribuite la nivel național. Totul depinde de numărul refugiaților, iar situația este în dinamică.

Surse guvernamentale au dezvăluit pentru Europa Liberă că taberele mobile vor fi instalate doar în cazul în care vom vedea un aflux uriaș de persoane care vin din Ucraina în România. Părerea, în rândul autorităților, e că instalarea preventivă ar putea fi privită ca o invitație pentru refugiați să vină în România.

Cum arată o tabără mobilă de sinistrați, montată în cadrul unui exercițiu IGSU din 2019. Tabăra e prevăzută cu paturi pliante, aparate mobile de aer condiționat, saci de dormit, europubele și plase pentru dirijarea circuitului persoanelor / SURSA VIDEO: IGSU

În ceea ce privește capacitățile de cazare fixe, există deja situații centralizate cu numărul de locuri disponibile, la nivelul prefecturilor din județele pregătite să primească refugiați. Vorbim în principal de cămine culturale, săli de sport sau anexele unor școli. Structurile statului au însă și colaborări cu pensiuni și hoteluri. Cei care vor ajunge în astfel de unități de cazare vor fi, în general, cei cu familii, conform unor oficiali din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Vineri, aceste centre erau ocupate pe jumătate.

„Cu siguranță nu vom ajunge în situația de a vedea refugiați pe străzi. Și când a fost războiul din Crimeea, la noi nu au venit refugiați, ci au mers în Polonia. E și un alt tip de graniță acolo. În general fugi din calea războiului acolo unde ai rude. Majoritatea probabil că va opta și de data aceasta pentru Polonia”, au explicat oficiali din MAI pentru Panorama.

Unitățile sanitare sunt, de asemenea, pregătite să ofere asistență medicală cetățenilor din Ucraina care ajung în România. Iar o decizie luată în CSAT arată că aceștia sunt exceptați de la măsura carantinei.

Ucrainenii nu cer încă azil în România

Autoritățile locale de la granița cu Ucraina sunt, însă, în alertă. Județul Botoșani este unul dintre cele în care valorile de trafic la frontieră au crescut în ultimele două zile, după cum spune pentru Panorama Sorin Andronache, purtător de cuvânt al Instituției Prefectului.

Pe raza acestui județ se află, în prezent, 176 de cetățeni ucraineni care s-au cazat în pensiuni și hoteluri pe proprii bani. Niciunul dintre aceștia nu a solicitat azil, susține reprezentantul autorităților locale. Prin urmare, nu poate fi încă vorba despre amplasarea unor tabere mobile, deși terenurile pentru montarea lor au fost identificate de mai bine de două săptămâni.

La fel, centrele de cazare fixe din județ, folosite în caz de calamități, își pot deschide în orice moment porțile pentru eventualii refugiați care au nevoie de sprijin. „Am găsit și noi spații pentru cazare, dacă va fi necesar”, a explicat Andronache.

O situație similară este și în Sighetu Marmației, unde au fost făcute pregătiri pentru cei care ar putea solicita statutul de refugiat. Prefectura poate oferi adăpostire, hrană și tot ce ține de igienă. Nu au fost însă niciun fel de solicitări.

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) dă asigurări că e pregătit să gestioneze situația cetățenilor care vin dinspre Ucraina, după cum a declarat pentru Panorama Ermina Mihai, purtătorul de cuvânt al IGI. Instituția dispune, practic, de toată legislația și instrumentele de lucru necesare pentru a reglementa statutul juridic al fiecărui cetățean ucrainean care vrea să obțină statutul de refugiat în România,  prevederile fiind trecute în planurile de acțiune stabilite de autorități pentru gestionarea unei eventuale crize a refugiaților, planuri ce sunt clasificate, în urma deciziei autorităților.

Pe de altă parte, sociologul Remus Gabriel Anghel afirmă că, spre deosebire de alte state europene, obținerea statutului de refugiat nu este un lucru deloc simplu. O problemă, arată specialistul, e faptul că România „nu are instituții coerente, care să negocieze imigrarea”, deci nu dispune de capacitatea instituțională pentru a gestiona zeci sau sute de mii de refugiați.

Printre altele, în România nu există noțiunea de chirie publică, așa cum există în alte state europene, precum Germania, iar într-un hotel sau pensiune nu poți trăi decât temporar, apreciază sociologul.

Mobilizarea masivă printre români pentru ucraineni

Totuși, chiar în pofida acestei lipse de experiențe a românilor ca gazde pentru străini în situații precare, vedem o mobilizare impresionantă din partea unor conaționali și a unor organizații din țara noastră pentru a-i ajuta pe vecinii ucraineni, comentează sociologul specializat în fenomenul migrației.

De la grupuri de solidaritate făcute pe rețelele sociale, la inițiative ale organizațiilor neguvernamentale. Crucea Roșie poate primi câte 1.000 de oameni din Ucraina în centrele sale, asta după ce la nivelul organizației a fost elaborat un plan pentru ajutorarea refugiaților. Inițiative similare există și la o altă organizație mare, UNICEF, cu care Departamentul pentru Situații de Urgență are o serie de colaborări interinstituționale.

Și oamenii obișnuiți s-au mobilizat exemplar. De pildă, unul dintre grupurile de solidaritate de pe Facebook este Uniți pentru Ucraina, grup în care s-au înscris, în doar câteva ore, 50.000 de persoane. De asemenea, românii s-au mobilizat pentru sprijinirea ucrainenilor care intră în România zilele acestea și oferă inclusiv cazare gratuită peste tot în ţară. Alimentele, donațiile de medicamente și de haine nu lipsesc nici ele. O parte din români se oferă să plătească chiar și biletele de avion pentru ucrainenii care își doresc să își continue călătoria spre alte state, unde au rude ce îi pot adăposti.

„Se produce o mobilizare pe Internet, e clar că nu doar structurile statului se implică. Oamenii vor să cazeze refugiați, ceea ce în societatea românească e unic. Noi suntem mai puțin generoși unii față de alții. Acest moment a detonat niște resorturi sociale de solidaritate. Dincolo de orice, oamenii își arată dorința de a ajuta. Există un entuziasm social extrem”, a conchis Remus Gabriel Anghel.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Are 12 ani de experiență în presă, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat timp de șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe domeniile Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. Activitatea sa jurnalistică a fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Pasionată de politicile de sănătate publică, Claudia a co-fondat în 2012 Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc