Ultima filă de istorie a Reginei Elisabeta se repetă, Europa își bagă economia în modul „război”, iar Ucraina sparge frontul rusesc

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte ale acestei săptămâni.

Războiul din Ucraina, ultima mare filă de istorie a Reginei Elisabeta

În 1952, atunci când a devenit regină, Elisabeta a găsit un continent care se reconstruia după război. O Europă care făcea primii pași spre ceea ce a devenit cel mai ambițios proiect politic al bătrânului continent – Uniunea Europeană – și o Mare Britanie care era încă un imperiu adevărat, cu peste 70 de teritorii de peste mări.

La șapte decenii distanță, moartea reginei găsește Europa cu un război la granița estică și cu o amenințare nucleară care tot planează asupra ei, cu o Mare Britanie care joacă în afara UE și cu iminența unei crize energetice.

Marea Britanie a fost, în mandatul fostului premier Boris Johnson, al doilea cel mai mare contributor, după Statele Unite, în ceea ce privește ajutorul militar oferit Ucrainei. Până la finalul lunii iunie, Marea Britanie contribuise cu 2,3 miliarde de lire sterline ajutor militar și alte 1,5 miliarde de lire sterline pentru ajutor umanitar. În total, suma echivalează cu aproape 4,4 miliarde de euro.

Încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina, membri importanți ai familiei regale britanice au lăsat discreția caracteristică la o parte și nu și-au ascuns susținerea pentru cei agresați. Regina a făcut donații pentru refugiații ucraineni. La fel și moștenitorul tronului, Charles. La rândul lor, prințul William și Kate, ducesa de Cambridge, i-au susținut public pe președintele Zelenski și poporul ucrainean, care „luptă cu curaj”, după cum au spus chiar ei, încă de la începutul războiului. De altfel, în vizita pe care au făcut-o în martie la Centrul Cultural Ucrainean din Londra, și-au arătat solidaritatea cu poporul ucrainean, purtând chiar haine albastre și insigne cu steagul Ucrainei.

Pe de altă parte, moartea reginei i-a făcut, pentru prima dată de la începutul războiului, pe Vladimir Putin și pe Volodimir Zelenski să aibă opinii convergente. Ambii și-au exprimat regretul pentru decesul suveranei, deși Rusia a arătat în mai multe rânduri cu degetul spre Londra, pentru susținerea fățișă pentru Ucraina.

Cu o Mare Britanie care încearcă să se redefinească după Brexit, ca o putere globală, susținerea pentru Ucraina joacă un rol important și este una dintre provocările căreia va trebui să le facă față și noul rege, Charles al III-lea.

Dacă vreți să citiți mai multe despre provocările cu care trebuie să se confrunte noul rege, găsiți aici un material din Vox.

Economia de război s-a întors în Europa

Comisia Europeană vrea plafonarea prețurilor pentru puținele gaze rusești care mai ajung în Europa și care sunt folosite pentru producerea energiei electrice. Scopul acestei măsuri este reducerea profitului înregistrat de Rusia și care ajută Moscova să finanțeze războiul împotriva Ucrainei.

Aceasta este doar una dintre cele cinci măsuri pe care le susține Ursula von der Leyen și pentru care speră să aibă susținerea statelor membre. Importurile de gaz din Rusia sunt la 9% – față de 40% anul trecut, iar 13 state nu mai primesc deloc gaz rusesc.

Dar planurile UE au declanșat un răspuns furibund de la Moscova: „veți îngheța bocnă”, a spus Putin, comparând UE cu povestea ursului păcălit de vulpe, care rămâne fără coadă după ce i-a rămas înghețată.

„Nu vom furniza absolut nimic, dacă este contrar intereselor noastre”, a declarat președintele rus Vladimir Putin, potrivit Politico. „Nici gaz, nici petrol, nici cărbune, nici păcură, nimic”.

Deja, de la începutul războiului, Rusia a încasat 158 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze și cărbune, potrivit Euractiv. Dependența de gazul și combustibilii fosili din Rusia pune Europa într-o postură extrem de vulnerabilă.

Economistul american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, rezumă situația paradoxală în care se află Occidentul: „Vestul nu este tocmai în război cu Rusia. Cu toate acestea, nici nu se poate spune că nu e în război”.

Într-o opinie pentru New York Times intitulată „Economia de război s-a întors în Europa”, Krugman atrage atenția că, deși Europa face ceea ce fac democrațiile când se confruntă cu astfel de cazuri (redistribuirea profiturilor, raționalizarea consumului), și-a permis să devină extrem de dependentă de gazul adus prin conducte din Rusia – un flux care acum a fost în mare parte întrerupt.

„Lipsa fizică a gazului, deși reală, nu ar trebui să fie paralizantă; în prezent, Europa are în depozite cantități de gaz peste nivelul normal, iar între măsurile de conservare și sursele alternative de energie, Europa ar trebui să poată trece iarna fără să înghețe”, spune economistul.

Dar problema devine nu doar financiară, ci și socială, din cauza costurilor în creștere pentru energie care fac viața mai scumpă în Europa.

Există, de asemenea, un risc macroeconomic. Europa are încă sindicate puternice, iar unele dintre ele vor fi în măsură să ceară creșteri salariale pentru a compensa creșterea vertiginoasă a costului vieții. Rezultatul ar putea fi o spirală salariu-preț care ar fi greu de oprit.

Așadar, Europa nici nu poate lăsa pur și simplu să crească prețurile la energie, dar pe de altă parte Krugman notează că primim în timp real o lecție de economie. În opinia lui, nu ar fi un lucru bun dacă măsurile de urgență pe care le vrea Europa ar urma să devină permanente.

Mai multe despre argumentele lui Paul Krugman, în opinia semnată pentru New York Times.

Armata Ucainei recucerește teritorii, Belarus face exerciții militare la frontiera externă a UE

Ucraina a recucerit, printr-o contraofensivă puternică, peste 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu în Harkov și în sud, preluând controlul în peste 20 de sate, a spus președintele Volodimir Zelenski. Cu o zi înainte de declarațiile liderului de la Kiev, generalul Oleksii Gromov a spus că forțele ucrainene au intrat mai bine de 50 de kilometri dincolo de liniile de apărare ruse. Declarațiile generalului reprezintă cea mai detaliată evaluare publică de până acum a contraofensivei ucrainene.

Generalul a subliniat rolul dronelor Bayraktar, fabricate în Turcia, potrivit The Guardian. „Unitățile inamice de infanterie și artilerie motorizată neprotejate de sistemele de apărare aeriană devin o pradă ușoară pentru Bayraktar-urile noastre, a căror cantitate este în continuă creștere, datorită voluntarilor noștri”, a spus el.

În acest context, Kievul a avut parte și de vizita-surpriză a secretarul de stat american Antony Blinken. Aflat în Polonia, acesta și-a întrerupt vizita pentru a merge la Kiev, la scurt timp după ce SUA au mai anunțat un pachet substanțial de ajutor de peste 2,8 miliarde de dolari pentru Ucraina și alte 18 state din regiune, pentru a întări securitatea în Europa, în fața agresiunii ruse. În total, administrația Biden a acordat ajutor de peste 15 miliarde de dolari pentru Ucraina.

În timp ce Ucraina recucerește teritorii în sud, în Belarus sunt mișcări de trupe. Autoritățile din Belarus au anunțat, la finalul acestei săptămâni, începerea unor exerciții militare în apropierea graniței de vest a aliatului rus cu Polonia și mai departe în est.

Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat că trupele sale se vor antrena pentru „eliberarea teritoriului ocupat temporar de inamic” și pentru a prelua controlul asupra regiunilor de frontieră. Potrivit ministerului, numărul de trupe și de echipamente implicate în exercițiul care ar urma să dureze o săptămână nu necesită notificare, în conformitate cu regulile OSCE.

Liderul controversat de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a permis la începutul războiului ca forțele rusești să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina. Lukașenko a negat că trupe din Belarus ar fi participat la ostilitățile împotriva Ucrainei, ceea ce i-a permis să scape de sancțiunile occidentale. Pe de altă parte, Ucraina și-a întărit apărarea în nordul țării, de teamă că Belarus și-ar putea uni forțele cu Rusia.

Liderul autoritar de la Minsk este unul dintre cei mai loiali aliați ai Rusiei. De altfel, Belarusul a devenit, după retragerea multor companii occidentale din Rusia, principala destinație de shopping a rușilor. Cotidianul independent Moscow Times relatează că un număr din ce în ce mai mare de ruși aleg Belarusul vecin pentru următoarea lor vacanță (rezervările ar fi crescut cu 60%).

Rușii încearcă astfel să aibă acces la bunuri și servicii financiare occidentale care nu mai sunt disponibile acasă, din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru că a invadat Ucraina.

Un reporter britanic care lucra pentru Russia Today și care a fugit din Rusia, după ce a invadat Ucraina, s-a întors recent la Moscova și povestește pe contul său de Twitter cât de dificilă este viața locuitorilor, după ce multe companii s-au retras de pe piața rusă. Prețurile au crescut foarte mult, spune el, în special pentru haine. Nici nu este de mirare că rușii caută alternative mai ieftine în Belarus.

Citiți în Moscow Times cum au ajuns rușii să facă turism de shopping în Belarus.