Vine valul, nu e valul

Rezultate alegeri în SUA | Surpriza de la jumătatea mandatului și ce înseamnă aceste alegeri pentru noi

Computer Hope Guy
Președintele Joe Biden, la un eveniment electoral din Maryland, în ajunul alegerilor, pe 7 noiembrie / foto: Profimedia

N-a fost un „tsunami roșu”. N-a fost nici măcar un „val roșu”. Republicanii americani au obținut o undă surprinzător de timidă de avans politic, în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului, care au avut loc marți în Statele Unite. Este mult sub victoria covârșitoare la care se așteptau. 

Dar chiar și cu scorul mai bun decât era așteptat pe care l-a obținut partidul lui Joe Biden, tot se pare că restul mandatului său de președinte e compromis. La orizont se arată un blocaj instituțional cum am mai văzut și în Administrația Obama, avertizează analiști din Statele Unite și Marea Britanie intervievați de Panorama.

Concret, pe 14 noiembrie, la aproape o săptămână de la ziua votului, cu câteva state încă fără deznodământ și un tur doi deja anunțat în Georgia, Partidul Republican pare că va prelua, cu o foarte slabă majoritate, controlul asupra Camerei Reprezentanților (camera inferioară a Congresului SUA, echivalentul Camerei Deputaților de la noi). Marea surpriză a venit din Senat, însă, unde democrații au reușit să câștige, la o diferență de numai un loc: 50 de mandate la 49, câte au republicanii. 

rezultate alegeri sua
Rezultatele preliminare de la alegerile din SUA, defalcate pe Camera Reprezentanților, Senat și guvernatori. Cifrele au fost actualizate pe 14 noiembrie / sursa: captură fivethirtyeight.com

Restricționarea severă a dreptului la avort, după decizia Curții Supreme din vară (cu judecători puși de Donald Trump), pare să fi fost un factor major în mobilizarea femeilor la vot și alegerea candidaților democrați.

„Femeile au avut un cuvânt decisiv în ce privește rezultatul acestor alegeri”, comentează pentru Panorama Nadia Crișan, director executiv în cadrul Universității Princeton, la School of Public and International Affairs. Panorama a detaliat AICI impactul dezbaterii privind restricționarea dreptului la avort asupra rezultatelor de la alegerile din SUA.

Citește și:

Răzbunarea femeilor din SUA pe Donald Trump și ai lui


Analiștii politici americani se învârt acum filosofic în jurul întrebării: cât de învingători pot fi democrații doar pentru că au pierdut mai puțin decât prognozau sondajele? Alții nu caută calul de dar la dinți:

„A fost o seară bună pentru democrați. Niciun președinte în era modernă nu a avut un rezultat atât de bun la alegerile de la mijloc de mandat – cel puțin după cum se prevăd alegerile acum”, spune Bogdan Banu. Banu e expert în management de campanii politice și director în cadrul Meridian International Center, din Washington, D.C., o organizație nonprofit axată pe diplomație publică ce are programe cu Departamentul de Stat.

„Indiferent care va fi rezultatul final, dacă (Partidul Democrat, n.r.) pierde ambele camere și indiferent de numărul cu care a pierdut, în sine este un rezultat bun. Asta nu îl încălzește dacă nu o să mai aibă controlul celor două camere, bineînțeles, dar așa, statistic vorbind, e un un lucru important”, adaugă românul.

La fel crede și Nadia Crișan, de la Universitatea Princeton, care punctează că, deși ea există, victoria republicanilor în Camera Reprezentanților este una subțire. „Nu este victoria pe care o așteptau republicanii, în mod general vorbind, și nici într-un caz victoria pe care o aștepta Donald Trump”.

Directoarea de la prestigioasa universitate americană consideră că două dintre concluziile acestor alegeri se referă la prezența la vot și mobilizarea sau entuziasmul alegătorilor

„Cred că cea mai importantă lecție este că și aceste alegeri s-au dovedit a fi o surpriză pentru foarte multă lume. Știm că în mod tradițional opoziția reușește să energizeze baza pe care o are. Și, sigur, entuziasmul contează foarte mult în aceste alegeri. Însă se pare că de data aceasta, spre surpriza republicanilor, democrații au prins din urmă trenul entuziasmului”.
Nadia Crișan
director executiv, Universitatea Princeton

Jeremy Mayer, profesor la Universitatea George Mason din Washington D.C., care a pregătit, în ultimii 20 de ani, numeroși ambasadori și ofițeri din corpul diplomatic american, explică de ce vorbim cu toții despre republicani drept perdanți:

„Conform standardelor politicii americane, republicanii ar fi trebuit să obțină o majoritate cu un plus de 60 de locuri în Camera Reprezentanților, deoarece sunt alegeri la mijloc de mandat prezidențial. Partidul președintelui a reușit să câștige locuri în Camera Reprezentanților la mijloc de mandat doar de trei ori în ultimii 90 de ani. Așadar, democrații se luptă cu un precedent istoric masiv, în special dacă luăm în considerare faptul că președintele are o rată de aprobare joasă și nu este prea carismatic”, spune Mayer, într-un interviu pentru Panorama.

Ambalajul Trump nu prea vinde

Scorul sub așteptări al republicanilor e citit drept încă o dovadă că ambalajul Trump nu „vinde” neapărat un candidat. Ba chiar, de data aceasta, a încurcat, pentru că mulți dintre candidații girați de el fie au pierdut, fie au scăzut imediat în sondaje după implicarea fostului președinte.

donald trump alegeri sua
Donald Trump, la un miting electoral din statul Pennsylvania / foto: Profimedia
„Trump a intervenit în mai multe alegeri interne republicane și a promovat candidați extremiști, proști și implicați în scandaluri. Când spun ‘proști’, chiar mă refer la proști în adevăratul sens al cuvântului”
Jeremy Mayer
profesor, George Mason University, Washington, D.C.

„Dacă stai să-l urmărești pe candidatul republican pentru Senat din Georgia vorbind despre evoluție, el sună ca un elev neinformat de clasa a șasea. Iar când îl auzi vorbind despre schimbările climatice, chiar îți pui problema dacă a absolvit clasa a treia. Aceștia nu au fost candidați puternici. Iar faptul că unii dintre ei au fost foarte aproape de a câștiga arată că un candidat mai puternic, un republican de tip ‘establishment’, ar fi câștigat. Din această privință, Trump a reușit să-și rănească partidul cu adevărat în aceste alegeri”, arată Mayer, în interviul acordat Panorama.

Donald Trump, firește, nu vede lucrurile așa. Înainte să afle că valul de victorii nu va veni, și-a rezumat analiza în ceva ce nu poate fi întrecut de niciun show de comedie de la televiziunile americane:

Pe parcursul zilei de miercuri, pare că nu a mai fost la fel de calm:

America se pregătește de un stat blocat

Realist vorbind, și dacă Republicanii rămân doar cu Camera Reprezentanților, tot e de ajuns pentru a bloca multe din planurile legislative ale Administrației Biden, în următorii doi ani. E reversul medaliei – transformat într-un tăiș care face democrația americană să sângereze de ani buni – pentru sistemul de „checks and balances” de la baza sistemului instituțional din SUA.

„O să vedem că de fapt nimeni nu mai are controlul”, crede Bogdan Banu, de la Meridian.

Rocada celor două partide americane în interiorul Congresului nu e ceva nemaiîntâlnit, ba chiar se înscrie într-un tipar electoral în SUA, când, la jumătatea mandatului unui președinte, partidul lui pierde puterea, penalizat pentru toate dezamăgirile sau nemulțumirile electoratului față de capul de afiș, șeful statului. Venirea opoziției la putere, cel puțin într-una dintre camere, e cu atât mai lesne de înțeles, în condițiile în care democrații au decontat electoral și prețul inflației și al crizei energiei.

Indiferent de ponderea motivelor pentru care s-a votat cum s-a votat, cert e că aceste alegeri au fost, încă o dată, o confruntare între Donald Trump și Joe Biden, chiar dacă niciunul dintre ei nu a fost pe buletinele de vot. Și a fost o confruntare care le-a provocat anxietăți multor analiști. Pe bună dreptate, dacă ne gândim că, ultima dată când americanii au votat cu toții, a ieșit atât de urât, încât țara nu s-a vindecat nici până azi.

„Polarizarea politicii a ajuns la un asemenea nivel, că doar ești pentru sau împotriva cuiva, nu mai contează prestanța, viziunea sau agenda politică a candidatului”, comentează pentru Panorama Andrew Latcham, profesor de istorie și politică, la D’Overbroeck’s College din Oxford.

barack obama
Barack Obama a fost și de această dată cel mai eficient „animator” de campanie al democraților / foto: Profimedia

Ce i-a trimis la vot pe alegătorii americani

Dacă alegerile americane se decid, în mod tradițional, la masa din bucătărie, inflația și criza energiei au fost cu siguranță unele dintre temele centrale ale campaniei.

„De obicei, alegerile de la mijlocul mandatului sunt un referendum asupra președintelui. Cu ce ne confruntăm acum, în Statele Unite, e o situație oarecum fără precedent: o inflație cum n-am mai văzut de cel puțin 40-50 de ani, vedem o economie care gâfâie, cu dobânzi tot fără precedent în ultimii 30-40 ani, și vedem în același timp niște tensiuni sociale extraordinar de mari”.
Bogdan Banu
director, Meridian International Center, Washington D.C.

Și dacă, după cum am arătat, avortul a scos femeile la vot și a mobilizat electoratul, una dintre fantomele care au bântuit aceste alegeri au fost violențele de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.

Ațâțați de președintele pe atunci încă în exercițiu, Donald Trump, manifestanții supărați că Biden a câștigat alegerile au luat cu asalt Congresul american, pe motiv că scrutinul a fost fraudat.

Ulterior, în Camera Reprezentanților a fost creată o comisie specială pentru a investiga contextul în care a avut loc insurecția din 2021 și implicarea lui Donald Trump în aceste evenimente. Ancheta congresmenilor merge în paralel cu ancheta penală.

„Comisia de investigație a fost doar un exercițiu de a ține predică corului: liberalii au fost oripilați, în timp ce republicanii cel mai probabil nu s-au uitat sau au primit informațiile prin lentila Fox News. Astfel, comisia nu a avut niciun impact de partea dreaptă a baricadei, iar faptul că nu au existat consecințe doar amplifică gravitatea situației din politica americană”, explică profesorul Andrew Latcham.

După o estimare, 60% dintre americani au avut pe buletinul de vot cel puțin un candidat care nu recunoaște legitimitatea alegerilor din 2020. Dacă întoarcem oglinda în sens opus, jumătate dintre candidații republicani de la aceste alegeri cred că alegerile de acum doi ani au fost fraudate, potrivit unei monitorizări Washington Post (publicația actualizează în timp real câți dintre candidații care contestă alegerile trecute au câștigat și câți au pierdut).

Într-un joc politic iresponsabil și cu consecințe extrem de grave pe termen lung, o mare parte din Partidul Republican fie a susținut teoria conspirației care a dus la asediul Capitoliului din 6 ianuarie 2021, fie a baleat prin preajma ei, cât să atragă voturi din ambele tabere. Acum, mulți dintre acești republicani au funcții cu putere în organizarea sau validarea alegerilor viitoare. Vulnerabilitatea la adresa democrației americane e cât se poate de evidentă.

„Marea greșeală a fost că republicani de rang înalt din Camera Reprezentanților și din Senat nu au negat în mod public minciuna referitoare la alegerile din 2020, cum că victoria lui Trump ar fi fost furată de către democrați. Faptul că minciuna a fost lăsată să se rostogolească și a crescut la un asemenea nivel este motivul pentru care ne aflăm acum aici”, mai spune Andrew Latcham.

Efectul alegerilor asupra războiului din Ucraina

Conflictul din Ucraina nu a fost prezent în campanie, dar e lucru lesne de înțeles, dacă ne gândim că au fost alegeri locale. Abia se discută politică externă în campaniile pentru prezidențiale în SUA. Dar alegerile acestea vor avea un impact clar asupra implicării SUA în conflictul din Ucraina, spune Bogdan Banu, de la Meridian International Center, din Washington, D.C: „Controlul republican asupra Camerei Reprezentanților se traduce direct în modul în care va fi finanțat războiul din Ucraina de către americani”.

„O să vedem cu siguranță în noul Congres voci care vor spune ‘hai mai întâi să securizăm granița noastră și apoi să securizăm granița Ucrainei. Da, să-i lăsăm pe europeni să se ocupe de reconstrucție’. Asta e o retorică ușoară, deoarece oricum europenii vor plăti factura reconstrucției Ucrainei”, comentează Nadia Crișan, director executiv la Universitatea Princeton. Românca adaugă că, pentru Moscova, „veștile sunt mai proaste” decât s-ar fi putut aștepta rușii.

Nici alți experți nu sunt prea îngrijorați că republicanii vor tăia ajutorul pentru Ucraina. „Este greu de conceput că America va înceta susținerea Ucrainei total, în special dat fiind puterea complexului militar-industrial și a Pentagonului”, crede profesorul Andrew Latcham, de la D’Overbroeck’s College din Oxford, UK.

Cu o majoritate prea mică pentru a face ceva și cu tot interesul de a-i pune piedică președintelui democrat, ei nu au niciun interes să guverneze, de fapt, explică și Jeremy Mayer, de la George Mason University.

„Ce e important să înțeleagă românii care cred în NATO e că republicanii ar putea recâștiga ambele Camere, dar sunt îndeajuns de mulți republicani care înțeleg că lupta Ucrainei este o luptă pentru viitorul democrației la nivel global”, spune profesorul american.

„Dacă Putin câștigă în Ucraina, acest lucru va fi o veste grozavă pentru Arabia Saudită, va fi o veste grozavă pentru dictatura din Egipt, dar și pentru vecinul vostru, Viktor Orbán. Dar, dacă Ucraina câștigă, aceasta va fi o veste grozavă pentru democrație, pentru NATO, iar îndeajuns de mulți republicani și democrați se vor asigura că Ucraina primește sprijinul de care are nevoie pentru a face acest lucru”.

Statele Unite sunt de departe cea mai importantă sursă de asistență financiară, umanitară și de securitate pentru Ucraina. Doar de la începutul războiului, Administrația Biden a alocat 18 miliarde de dolari Kievului (lista oficială de asistență militară e aici), sub formă de asistență de securitate. În total, Administrația Biden a aprobat asistență pentru Ucraina în valoare de 60 de miliarde de dolari (aici intră și asistența umanitară, granturi, împrumuturi, asistența de securitate etc).

Încă o confruntare Trump – Biden în 2024?

Despre ambii președinți – și fostul, și actualul – se credea sau, după caz, spera că se vor retrage după câte un mandat. Acum, amândoi alimentează speculații că vor candida iar în 2024.

În ceea ce-l privește pe Donald Trump, acesta a spus că va face „un anunț foarte mare” pe 15 noiembrie, de la reședinta sa din Mar-a-Lago, Florida. Toată lumea speculează că e vorba despre anunțul privind planurile lui pentru alegerile din 2024. Partidul Republican l-ar fi rugat pe Trump să-și amâne anunțul privind o nouă candidatură până după alegeri. Pe urmă, miercuri, după ce au venit rezultatele, l-ar mai fi rugat să amâne o dată.

„Mesajul pe care rezultatele alegerilor de marți l-a dat republicanilor este că n-ar trebui să-l nominalizeze pe Trump (drept candidatul lor în 2024, n.r.). Chiar și împotriva unui candidat, precum Biden, e greu de imaginat că Trump va câștiga. Dar marea provocare e că Trump nu poate recunoaște când pierde și va continua să se considere marele învingător”, avertizează Jeremy Mayer, de la George Mason University, din Washington, D.C.

Nu e exclus, deci, ca Trump să decidă, și trecând peste voia partidului, să candideze din nou. Dar asta mai degrabă pentru a se pune la adăpost de toate procesele și anchetele de care e vizat, crede Bogdan Banu, de la Meridian International Center. Sau măcar să tragă de timp. Autoritățile vor fi mai reticente să atace un candidat la prima funcție în stat. Optica nu e pe placul americanilor. Iar Trump abia așteaptă să spună că e persecutat politic.

Cu tot prejudiciul pe care l-a adus candidaților pe care i-a ales și promovat, faptul că Trump a fost atât de prezent în campania pentru „midterms” arată că e încă foarte influent în Partidul Republican. Ba chiar că niciodată în ultimele decenii nu a mai fost un politician care să controleze unul din cele două partide din SUA cum o face Trump acum cu partidul său.

„E ideea aceasta de partid la purtător, cum avem noi în Europa și mai ales în România, unde partidul e construit în jurul unei personalități. Pentru americani, din anii ‘70-’80 încoace, niciodată nu a mai existat un partid controlat de o persoană așa cum vedem astăzi că controlează Trump Partidul Republican”, spune Bogdan Banu.

Asta s-a văzut din faptul că mulți candidați la aceste alegeri au fost selectați doar pentru că i-a vrut Trump, pentru că și-au declarat susținerea pentru teoriile conspirației pe care le promovează el.

Chiar o să mai candideze octogenarul Joe Biden?

De cealaltă parte a baricadei, cum sunt legile firii politice, liderul în funcție e mereu mai vulnerabil decât opoziția care doar critică performanța celui de la Casa Albă. 

La mijlocul mandatului, Administrația lui Joe Biden se află într-un nou război rece cu Rusia și, din anumite privințe, într-un conflict militar prin intermediari cu țara lui Vladimir Putin. De asemenea, SUA au continuat războiul comercial cu China început de Donald Trump.

Iar în plan intern, președintele democrat, care împlinește curând 80 de ani, gâfâie în lupta cu inflația, care în octombrie a atins cel mai mare nivel din 40 de ani. Aceste tensiuni se reflectă și în sondajele de opinie. Chiar înainte de alegeri, un sondaj Reuters/Ipsos a arătat că 57% dintre americani nu îl susțin pe Joe Biden. Luna aceasta, popularitatea președintelui a scăzut la 39%, comparativ cu vârful de 58%, în martie 2021.

„Cred că Biden va mai aștepta puțin, iar apoi va anunța că nu va mai candida și va fi scos din peisaj pentru alegerile din 2024. Dacă va candida, nu sunt sigur că va câștiga nominalizarea partidului”, prognozează profesorul Mayer.

Dintr-un punct de vedere, criticile republicanilor sunt întemeiate, crede profesorul: „(Joe Biden, n.r.) dă dovadă de un declin cognitiv. Greșelile se adună și sunt lucruri mari, cum ar fi faptul că nu a înțeles cum a trecut legea lui cu privire la scutirea datoriilor studențești. Aici nu e vorba că și-a ales prost cuvintele sau că s-a bâlbâit, ci a fost incapabil să înțeleagă cum a fost luată una din principalele sale decizii, iar acest lucru e destul de important”.

De asemenea, creșterea alarmantă a trendurilor populiste, amplificate de expunerea unei alternative la ordinea liberală globală, denotă un nou model de a face politică, care își face rapid loc în rândul politicilor de tip „establishment”. Folosirea fricii pentru a obține capital politic e unul din principalele elemente ale discursului populist, pe care Trump și adepții săi îl folosesc cu succes în SUA: votanții de centru migrează spre extreme, iar rezultatele alegerilor de marți ne arată cât de ruptă de realitate e clasa politică „mainstream” în raport cu nevoile electoratului american.

„America devine tot mai multiculturală și multietnică. Până în 2044, estimările arată că albii nu vor mai reprezenta majoritatea țării. Frica de schimbare e o retorică des întâlnită în rândul extremei drepte, iar discursurile care se aud pe Fox News, despre ‘The Great Replacement Theory’ (teorie a conspirației promovată de albii de extremă dreapta, din care s-a inspirat, în Ungaria, și Viktor Orban, n.r.)  doar amplifică sentimentul de anxietate din societatea americană”, explică profesorul Andrew Latcham.

Dacă va candida din nou, Donald Trump va veni cu un trumpism „pe steroizi”: „Vom vedea politici mai extreme, cum ar fi restricții și mai mari ale dreptului la avort, un regres cu privire la politici afirmative, o subminare a structurilor democratice și un haos birocratic și politic de toate părțile. O a doua Administrație Trump va fi, din nou, un guvern fără plan, care va continua să tragă în jos reputația Americii la nivel global”, e pronosticul pesimist al profesorului Latcham, din UK.

Peste Ocean și mai aproape de Casa Albă, și Nadia Crișan, românca în poziție de management la Princeton, se uită și ea cu îngrijorare la anii care vin:

„Principala mea preocupare este o eventuală criză constituțională în 2024 cu alegerile prezidențiale, ceea ce ar pune America în postura celui mai disfuncțional stat democrat din grupul G7. E ceva ce, evident, ar aduce atât Chinei, cât și Rusiei un cadou servit pe tavă”, avertizează Nadia Crișan.

„Midterms” sunt alegerile pentru o parte din Congresul american, care au loc o dată la doi ani. Când alegerile au loc în mijlocul unui mandat prezidențial, cum e în 2022, ele se numesc „midterms” (eng.: „middle of the term”). Când e și an de alegeri prezidențiale, cum va fi în 2024, ele se numesc pur și simplu alegeri. Ele sunt, practic, un referendum la adresa președintelui și a administrației în funcție.

Pe lângă cele două curse pentru Congres, au fost acum alegeri și pentru guvernatorii din 36 state. Au mai fost aleși și alți oficiali locali, precum primari sau procurori generali la nivel de stat.

Alegerile din 2022 au avut, însă, ca personaj principal Congresul american, format din Camera Reprezentanților și Senat. Cei 435 de membri ai Casei Reprezentanților au alegeri la fiecare ciclu electoral, ei având mandate de doi ani. De cealaltă parte, doar o treime din Senat a fost reales anul acesta. Asta pentru că senatorii au mandate de șase ani, ceea ce înseamnă că, la fiecare doi ani, se alege o treime din senatorii americani.

Congresul SUA reprezintă ramura legislativă a sistemului politic american: Camera Reprezentanților aprobă legi și bugete, pe care Senatul, drept cameră superioară, le poate trece sau respinge. Senatorii sun cei care aprobă nominalizările făcute de președinte și îl pot și ancheta pe șeful executivului, dacă e cazul („impeachment”).

Configurația Senatului e de 100 de senatori, doi pentru fiecare stat în parte. Membrii din Camera Reprezentanților reprezintă interesele unei jurisdicții mai restrânse din cadrul unui stat. Numărul membrilor din Casa Reprezentanților e limitat la 435, dar mandatele se împart în funcție de populația statului. 

De exemplu, California e cel mai numeros stat, cu aproape 40 de milioane de locuitori, pe când Wyoming e cel mai puțin populat stat din America, cu doar 579.000 de locuitori. California are 53 de locuri în Camera Reprezentanților, iar Wyoming are un singur reprezentant. La fiecare recensământ, o dată la zece ani, în funcție de schimbările demografice, numărul reprezentanților unui stat poate crește sau poate să scadă până la cel puțin un reprezentant per stat.

Nota redacției: Acest articol a fost actualizat pe 14 noiembrie, pentru a include cel mai recent bilanț de la alegeri și câștigarea, de către democrați, a Senatului.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    Redactor-șef Panorama.ro

    E jurnalistă cu 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc