POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE

ROBOR vs. IRCC | Înainte să faci trecerea, verifică evoluția din ultimii ani

Computer Hope Guy
Dobânzile variabile la creditele în lei, calculate în funcție de IRCC sau ROBOR, au crescut dramatic de la începutul anului. FOTO: Shutterstock

Panorama analizează evoluțiile lunare ale ROBOR și IRCC și le corelează cu dobânda de politică monetară setată de BNR, precum și cu rata inflației, pentru a vedea în cât timp acești doi indici, în funcție de care sunt calculate dobânzile creditelor bancare, ajung să reflecte schimbările macroeconomice. 

Creditele cu dobânzi variabile au reacționat, în ultimele șase luni, ca un barometru pentru schimbarea drastică a condițiilor macroeconomice. Inflația galopantă cu care ne confruntăm deja de 10 luni a forțat și o recalibrare agresivă a strategiei de politică monetară a României, cel mai evident pas în acest sens fiind decizia Băncii Naționale a României (BNR) de a crește dobânda de referință. 

Am explicat în acest material legătura dintre această dobândă-cheie și dobânzile bancare, precum și celelalte măsuri luate de BNR pentru reducerea inflației și impactul lor asupra creditelor pentru populație și companii. 


Citește și:
De ce nu vor scădea ratele bancare în următorii doi ani
Credit sau chirie: marile incertitudini imobiliare din 2022
2022: Credite mai puține și mai scumpe

Aceste majorări se vor reflecta și în creșterea indicilor ROBOR și IRCC, ale căror formule de calcul depind de dobânda BNR-ului. La rândul lor, acești doi indici sunt folosiți în calcularea dobânzilor variabile pentru creditele în lei. 

Ceea ce diferă însă la cei doi indici este perioada în care ajung să reflecte creșterea acestei dobânzi. 

Mii de români cu credite au solicitat în ultimele luni trecerea de la indicele ROBOR la IRCC, în încercarea de a scăpa astfel de creșterea dobânzii variabile calculată în funcție de acești indici. Într-adevăr, ROBOR a explodat, în timp ce creșterea IRCC este mai temperată. Pe termen lung, însă, calculul are nevoie de o analiză mai complexă. 

Deși IRCC pare că este la adăpost de creșterea dobânzii BNR, adevărul este că acesta are doar o întârziere de 3-6 luni în a reflecta majorarea. Formula de calcul a acestui indice, gândită tocmai pentru a evita șocurile din piață, atenuează impactul prin media ponderată pe care o folosește. Totodată, faptul că acest indice este calculat trimestrial, nu lunar, înlătură riscul unor creșteri abrupte. Asta nu înseamnă însă că indicele nu va crește, ci doar că o va face doar mai târziu.

Decizia finală de a trece de la ROBOR la IRCC trebuie însă să fie luată ținând cont și de posibilitatea ca acest indice să aibă aceeași întârziere și atunci când BNR va începe să scadă ratele. În acest caz, mișcarea se va vedea în nivelul IRCC abia peste 3-6 luni.

ROBOR, în schimb, este calculat zilnic și reflectă absolut orice mișcare a pieței. Dacă privim graficul de mai jos, în care comparăm nivelul ROBOR cu dobânda de politică monetară a BNR, vedem că evoluția celor două este aproape paralelă, în oglindă: imediat ce BNR crește dobânda-cheie, mișcarea se reflectă în nivelul ROBOR.

 

Este puțin probabil ca dobânda de politică monetară să fie scăzută în următorii doi ani, perioadă în care vom continua să ne confruntăm cu o rată ridicată a inflației, conform celor mai recente proiecții ale Băncii Centrale Europene și a Fondului Monetar Internațional. Dimpotrivă, analiștii români și voci din BNR se așteaptă ca dobânda de referință să mai fie crescută de câteva ori în acest interval. 

Posibilitatea de a trece de la unul dintre cei doi indici la celălalt este stipulată în lege, însă băncile nu sunt obligate să accepte solicitările făcute de clienți în acest sens. De regulă, această schimbare se face prin semnarea unui act adițional la contractul de credit dintre bancă și client, după renegocierea altor termeni. Schimbarea se poate face o singură dată: după ce un client a trecut de la ROBOR la IRCC, nu se mai poate răzgândi.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 11 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul", iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc