Povestea în două minute

Avort sau nu? Cazul care întoarce SUA cu 50 de ani în urmă

Computer Hope Guy
O femeie protesteaza în fața Curții Supreme, în Washington, pe 11 mai. Sursă foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Actualizare, 24 iunie 2022: 

Într-o decizie istorică, judecătorii Curții Supreme din Statele Unite au votat să răstoarne Roe v. Wade, cazul care stătea la baza dreptului constituțional de a face avort în SUA. Decizia de 6 la 3, o majoritate covârșitoare, reprezintă un succes pentru lobby-ul conservator din America și eforturile sale de a pune capăt avortului legal.

Celălalt învingător al acestei decizii este fostul președinte republican, Donald Trump, care a nominalizat trei judecători cu opinii conservatoare vizavi de avort și care au votat în favoarea răsturnării Roe v. Wade.

Odată cu această decizie, polarizarea Americii doar s-a adâncit, iar dialogul dintre părți pare tot mai improbabil.


Articol inițial, mai 2022: 

Scandal la Curtea Supremă a Statelor Unite. Cea mai înaltă instituție juridică din America este rareori asociată cu asemenea cuvinte, dar la început de mai Politico a publicat un document-bombă, care arată dorința Curții de a pune capăt dreptului constituțional al femeilor de a face avort.

Documentul reprezintă opinia majoritară a Curții cu privire la constituționalitatea Roe v. Wade, un caz emblematic în istoria recentă a Americii, legiferat în 1973, care a consfințit libertatea și dreptul unei femei de a alege să facă un avort, la nivel federal (la nivelul întregii țări). Dacă Roe v. Wade este răsturnat, avortul nu va mai fi un drept constituțional, ci va rămâne o decizie pe care statele o pot reglementa cum vor. Iar statele dominate de republicanii conservatori sunt gata să interzică avortul.

Dar, ce înseamnă mai exact cazul Roe v. Wade și cum a reușit iminenta sa răsturnare să rupă America în două?

Criza Roe v. Wade și falia dintre conservatori și liberali

Documentul publicat de Politico datează din 10 februarie 2022. Este o deliberare a majorității Curții, scrisă de judecătorul conservator Samuel Alito, și prezintă argumentele prin care cei cinci judecători conservatori, dintre cei nouă care compun Curtea, sunt de acord să răstoarne deciziile a două cazuri emblemă pentru accesul femeilor la avort: Roe v. Wade (1973), care garantează protecții constituționale la nivel federal pentru dreptul la avort, și Planned Parenthood v. Casey (1992), un alt caz care a menținut decizia din speța inițială.

„Considerăm că Roe și Casey trebuie respinse. Este timpul să ascultăm Constituția și să reîntoarcem problema avortului la reprezentanții aleși ai poporului”, spune decizia.

Adam Liptak, jurnalist New York Times, spune că opinia Curții reprezintă un manifest a mișcării conservatoare din America, care doar aștepta ca o majoritate „pro-life” să ajungă la Curtea Supremă și să ducă la bun sfârșit această schimbare de lege.

„Opinia a prezentat critici familiare aduse la adresa Roe v. Wade. Este o prezentare iscusită a unor puncte de discuție conservatoare, care datează încă de pe vremea administrației Reagan. Opinia se rezumă la două propoziții. În primul rând, Constituția nu face referire la avort, ceea ce este interpretat ca o chestiune ce le revine statelor – să permită, să reglementeze sau să interzică. În al doilea rând, decizia Roe a fost așa de prost argumentată, atât de dezbinătoare și de ineficientă, încât nu merită respectul arătat de regulă precedentelor”, continuă Liptak.

Documentul este un draft. Asta înseamnă că opiniile judecătorilor se pot schimba până la final de iunie, când Curtea este așteptată să dea verdictul final.

A doua zi după publicarea documentului, John Roberts, judecătorul șef al Curții Supreme, a confirmat veridicitatea opiniei, dar a descris scurgerea documentului ca o „trădare” și ca o încercare de a submina credibilitatea instituției.

Scurgeri ale opiniilor Curții Supreme înainte de aflarea verdictului final, în special în cazuri atât de controversate, sunt extrem de rare. Încă nu se știe cine a scurs documentul către Politico sau care a fost intenția mesagerului, dar este probabil ca persoana care are acces la asemenea documente să facă parte din cele mai înalte poziții ale Curții.

Dacă Roe v. Wade este anulat, avortul nu va mai fi un drept constituțional, garantat în toată America, ci fiecare stat va putea să decidă cum și dacă îl reglementează.

Asta înseamnă că în state liberale, precum California sau New York, cel mai probabil nu se va schimba nimic. Femeile vor avea acces lejer la avort. Există însă cel puțin 12 state care au implementat deja așa-zise „trigger laws”în momentul în care Roe v. Wade este răsturnat, avortul devine automat interzis.

Asta va duce la crearea unui turism de avort, care va forța femeile din state conservatoare să meargă în state liberale pentru a face intervenția. Cererea și prețurile vor crește, evoluții care vor afecta în mod disproporțional femeile de culoare și din păturile de jos ale societății, arată o analiză CAP.

De la publicarea deciziei, democrații din Senatul SUA au încercat să treacă o lege care ar fi reglementat dreptul unei femei la avort, dar fără succes. Aceștia nu au avut îndeajuns de multe voturi.

Cine e Jane Roe? 

Femeia din spatele cazului Roe v. Wade, care a reușit să divizeze o țară întreagă, este Norma McCorvey. În instanță, pentru a i se proteja identitatea, a fost numită cu pseudonim: Jane Roe.

McCorvey a rămas însărcinată în 1968 și dorea să avorteze, dar în Texas, unde locuia, avortul nu era permis decât dacă viața mamei era în pericol. Deși rezultatul cazului a fost unul de succes, McCorvey nu a reușit să avorteze la timp și a născut o fetiță, pe care a dat-o spre adopție.

Povestea „copilului Roe”, avortul care nu s-a întâmplat, dar care a schimbat o națiune, poate fi citită în acest material The Atlantic.

În a doua parte a vieții sale, McCorvey s-a convertit la Biserica romano-catolică, a fost botezată și a trecut de cealaltă baricadă, devenind o voce esențială a mișcării anti-avort din SUA.

Norma McCorvey (Jane Roe din cazul Roe v. Wade) și avocata ei, Gloria Allred, în fața Curții Supreme în 1973, după citirea verdictului. Sursă foto: Profimedia

În două episoade (1 și 2) din podcastul The Daily, jurnaliștii New York Times explică povestea Normei McCorvey și cum a devenit Roe v. Wade baza unuia dintre cele mai profunde războaie culturale din istoria recentă a Americii.

Cum funcționează Curtea Supremă? 

Curtea este formată din nouă judecători (pentru a evita egalități la decizie), care sunt nominalizați de președintele în funcție, când un loc se eliberează. Apoi, nominalizarea e supusă la vot în Senat, după audieri. Dacă votul trece, judecătorul deține poziția pe viață la Curtea Supremă.

Istoric, Curtea a fost percepută ca fiind o entitate neutră și apolitică. Până recent, s-a dorit un anumit echilibru ideologic al Curții – judecătorii erau de ambele părți ale baricadei, în ceea ce privește interpretarea legilor.

Dar polarizarea politicii în SUA din ultimii zeci de ani a făcut ca un proces de nominalizare văzut ca fiind „mai presus de politică” să fie transformat în opusul acestuia: un proces politic. Acum, președintele SUA care reușește să aprobe cei mai mulți judecători e cel care lasă o amprentă importantă, care va dăinui decenii întregi și va dicta direcția politică și socială a Americii.

 

Femei protestează față de decizia judecătorului Brett Kavanaugh de a răsturna Roe v. Wade, în fața unui club unde acesta e membru. La audieri, Kavanaugh, care a fost propus de președintele Trump, a promis că va respecta precedentul. Deși a fost acuzat de mai multe femei de agresiune sexuală, nominalizarea lui a trecut. Sursă foto: Profimedia

Compoziția actuală a Curții este exact rezultatul acestui proces hiper-politizat.

Fostul președinte Donald Trump a reușit în doar patru ani să numească trei judecători la Curtea Supremă, solidificând majoritatea conservatoare la 6-3. Acesta a nominalizat judecători cu opinii conservatoare, despre care știa că, în cazul în care constituționalitatea Roe w. Wade ar fi fost „renegociată”, ar vota pentru răsturnarea legii. Trump a devenit, astfel, un erou al mișcării anti-avort.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Mălina Mîndruțescu

Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

[email protected]


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x